Desbaterile Senatului, martie 1924 (nr. 41-55)
1924-03-28 / nr. 55
EXEMPLARUL LEI 28 Martie 1024 DESBATERILE ADUNĂRII NATIONALE CONSTITUANTE A SENATULUI MONITORUL OFICIAL 1005 No. 55. SENATUL SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA 1923-1924 ȘEDINȚA DE VINERI, 21 MARTIE 1924 Ședința se deschide la ora 15,35, sub președinția d-lui Mihail Pherekyde, președinte al Senatului, asistat de d-nii secretari ai biuroului: Ion Coșoiu, Sima Niculescu și Dr. Nicolae Ilasnaș.Pe banca ministeriala se află prezenți d-nii miniștri : General Gheorghe Mărdărescu, ministru de război, General Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice , și d-nii Gheorghe Cipăianu și Richard Franasovici, subsecretari de Stat. — Prezenți 144 d-nn senatori. — Nu răspund la apelul nominal 56 d-nn senatori și anume 1 : I. P. S. Lor Mitropoliții : Vladimir de Repta, Nicolae Bălan și Vasile Suciu ; P. S. Lor Episcopii: Bartolomeu, Nectarie Cotlarciuc, Visarion Puiu, Ioan I. Pap, Iosef Bădescu, Roman Giorogariu, Al. Niculescu, Gustav Carol Majlath, Tiburtiu Boromitza, Carol Nașdy, Frederic Teutsch și Iosef Ferencz ; d-nii senatori: Aciu Alexandru, Bill Aurel, Bociat Maier, Botnariuc Ștefan, Cassan Victor, Cantacuzino Matei, Ceaglâc Efimie, Cosma Gavril, Dimitriu Alecu, Drăghicescu Dimitrie, Filopp Biella, Gabrielescu Constantin, Gălățeanu Ion, Galiciu Dimitrie, Ghițescu Gheorghe, Gropp Alexandru, Kiss Demetru, Lupescu M. C., Lupu Teofil, Macavei Victor, Micșa Liviu, Mihail C. Ion, Mihály I. Theodor, Möller von Karl, Musta Filaret, Matei Andrei, Onciul Constantin, Pall Stefan, Pascu Ion, Peppa Ion, Polony Artur, Popescu C. Ion, Porcescu V. Gheorghe, Postolache Nicolae, Sanielevici Iosef, Sassu Gh. Ion, Steriopol D., Tatovici Constantin, Trufin Ioan, Vrânceanu Petre, și Weisselberger Salo. — D. senator Dr. Nicolae Hasnaș, secretar al biuroului, citește sumarul ședinței precedente, care se aprobă. — Se acordă următoarele concedii : D-lui senator Teodor Mihali 10 zile. » » Teofil Lupu 12 zile și » » Nicolae Durez ml5 zile D. M. Pherekyde, pr lte : D-lor senatori, sunt unele cerelari concedii, pe cari voiesc să vi le comunic și să vă cer părerea d-voastre asupra lor. Este o cerere a d-lui Weisselberger Salo, care a fost prezent la 7 ședințe, a avut 75 de zile concediu și cere acum concediu și cu plată de diurnă. Eu înțeleg că se face de Stat un sacrificiu considerabil dându-se diurna mărită d-lor senatori, ca să le permită să-și îndeplinească datoria. Dar această diurnă este dată în vederea unui serviciu efectiv, făcut cu prezența reală în Senat. Dar dacă un senator este bolnav acasă la dânsul, este oare just să i se dea fără limită această diurnă ? Eu cred că nu. Voci . Nu, nu ! D. M. Pherekyde, președinte . In asemenea împrejurări, dacă un domn senator a fost față la 7 ședințe și a lipsit de la 75 și mai cere încă 3 săptămâni sau o lună concediu, părerea mea este ca concediul să-l acordăm, însă nu și diurna. De aceea consult Senatul, dacă împărtășește modul meu de a vedea. — Senatul aprobă concediul fără diurnă. D. M. Pherekyde, președinte . Tot asemenea un alt d. senator, Galiciu Dimitrie, care a fost 13 zile prezent și 53 absent, ne trimite un certificat medical și cere un nou concediu. Părerea mea este că și pentru d-sa să-i acordăm concediul, însă fără diurnă. Consult Senatul dacă este de aceeași părere cu mine. — Senatul aprobă concediul fără diurnă. D. M. Pherekyde, președinte . Tot astfel d. senator Gabrielescu a lipsit 41 de zile și a venit 21. Mai cere încă un concediu de 30 de zile. Se aprobă, desigur, de către Senat, concediul, fără diurnă. (Aprobări). Mai sunt d-nii senatori : Artur Polony, care la avut 88 de zile lipsă și d. senator Aciu care cere telegrafic un concediu fără certificat medical și are 27 zile prezente și 73 lipsă. Acordăm și acestora concediul, fără diurnă. (Aprobări). D. ministru de răsboi are cuvântul. D. General Gh. Mărdărescu, ministru de răsboi . D-lor senatori, promulgându-se legea General Presan, am adus-o la cunoștința d-sale. Am primit o scrisoare de la d-sa prin care mă roagă să aduc la cunoștința Senatului mulțumirile d-sale. îmi fac o plăcută datorie a v’o comunică . »D-le ministru, luând cunoștință de comunicarea ce-mi faceți și de cuprinsul legii votate de Corpurile legiuitoare, în ceea ce mă privește, vă rog să binevoiți a primi și a arătă guvernului și reprezentanților națiunii, recunoștința mea, pentru deosebita cinste ce mi se face, ele a mi se permite să pot îmbrăcă uniforma militară toată viața. O voiu purtă cu mândrie, căci ea îmi reamintește, pe lângă întreaga mea carieră, dar mai cu seamă momentele de glorie neperitoare a armatei cu care am luptat. (Aplause). » Am fost extrem de mișcat de favoarea ce mi se face de a se îngădui soției mele să rămână, cât va trăi, în locuința ce mi se va pune la dispoziție. »Consider însă, de ministru, că distincțiunea cu care sunt onorat și manifestațiunea făcută cu ocaziunea votului dat, se referă prea puțin la mine. Moralmente ele se îndreaptă către toți luptătorii, afirmând prin aceasta, în mod solemn, că armata țării noastre, urmând tradițiunile istorice și fiind condusă de propriii săi conducători (aplause), nu>’a dat în lături dela nici un ‘sacrificiu, spre a-și îndeplini însărcinarea de onoare ce țara i-a încredințat“. (Aplause îndelung prelungite). D. M. Pherekyde, președinte . D. Hâncu are cuvântul. D. D. Hâncu . D-le președinte, d-lor senatori, de câtva timp o polemică gravă și rușinoasă, dusă prin presă și reviste, s’a iscat între doi profesori din Cluj : D. Octavian Prie, profesor la Academia de comerț, fost deputat și director general al instrucțiunii publice la Cluj și între d. Onisifor Ghibu, profesor la Universitatea din Cluj. Pentru rușinea întregii dăscălimi, d. Ghibu, în apărarea sa, acuză pe d. Prie că a dat »Casa învățătorilor« "căminul învățătorilor să fie administrată de învățători, numindu-i pe aceștia, prin No. 55, anul VI din 15 Martie 1924 al ziarului Patria din Cluj: »oameni fără nici o busolă morală«, producând prin aceasta (administrația învățătorilor) o stare de anarhie care durează fără întrerupere de ani de zile, etc., etc.«, iar prin No. 56 din 1924 îi numește: »oameni fără nici o convingere și fără nici un Dumnezeu« și prin No. 57. »Haiducii de după unire». Aceste epitete, dureros de rușinoase, ieșite din creerul unui profesor universitar, jicnesc adânc sufletul și onoarea învățătorilor români din Ardeal, și în deosebi a comitetului central administrativ din Cluj, și ca unul ce sunt reprezentant al învățătorilor din Ardeal în maturul corp al României, și care știu precis că fosta administrație a d-lui Ghibu, ca director la »Colegiul Latin«, devenit azi »Casa învățătorilor«, a lăsat mult de dorit și a uimit pe toți inspectorii trimiși pentru a verifica conturile cari îmi fac impresia că au fost de două feluri, rog respectuos pe d. ministru al instrucțiunii publice -să tragă la răspundere pe d. Ghibu pentru nesocotința ce are în polemici cu alții, aruncând astfel de epitete murdare unor oameni a căror muncă, demnitate și cinste au întrecut de mult pe a d-lui Ghibu, și cari nu sunt vinovați cu nimic de atacurile ce i-a făcut d. Dr. Octavian Prie. Cer cu stăruință aceasta, ca să nu ajungă cazul a-și spălă ei (învățătorii) onoarea adânc jicnită de bolnavul creeiv