Desbaterile Adunării Deputaților, iulie-septembrie 1924 (Anul 1924, nr. 102-123)

1924-07-01 / nr. 102

EXEMPLARUL: 2 LEI MONITORUL OFICIAL DESBATERILE ABONĂRII SIJIOSALE CONSTITUANTE A DEPUTAȚILOR 4 Iulie 1924 No. 102. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA 1923-1924 ȘEDINȚA DE MIERCURI, 11 IUNIE 1924 Ședința se deschide la ora 45, sub președinția d-lui Nicolae Bălănescu, vice-președinte, asistat de­ d-nii secre­tari : Gh. Garda și P. P. Gârboviceanu. — Prezenți 325 d-nn deputați. — Nu răspund la apelul nominal ur­mătorii d-ni deputați : Andru Sever, Antipa Evanghelicon, Archip Ioachim, General Averescu AL, Bacaliuc Gh., Bălan Ioan, Protopop Belo­­danou Terentie, Bernady G., Ciornei Nicolae, Connerth Arthur, Creangă TM Dan Sever, Diaconescu Gr., Dobrescu Mi­hail, Filipescu Gr., Guțulescu Nicolae, Hedrich Hans, Ildiovici Vasile, Ioan Nico­lae, Kaush Mihail, Man Zizi, Manu Dumi­tru, Măcărescu G., Mezin Valeriu, Mihály Petru, Morariu I., Munteanu Victor, Nicu­­lescu P. Luca I., Pavelea Octavian, Pop Mihai, Pora Andrei, Reitter Emeric, Reuț Romul, Sbârnea D., Sinicliu Eleftere, Spi­­lioti G., Șandor I., Straucher Benno, Arde I., Vasca a lui Ananie George, Vuia Iuliu și Zigre N. — Se dă citire sumarului ședinței precedente. D. Em. Antonescu: D­­e președinte, cer cuvântul la sumar. D. Nicolae Bălănescu, vice-președinte. Aveți cuvântul. D. Em. Antonescu : D-lor colegi, am fost împiedecat de motive independente de voința mea, de a putea asculta feri discursurile d-lor Leonte Moldovan și al d-lui ministru de justiție. Regret. Aflu că d. Leonte Moldovan s’a plâns că i-aș fi fost dușman, pentru că în rea­litate nu am făcut altceva decât să rele­vez câteva greșeli gramaticale pe cari le treceam tocmai din cauza prieteniei mele pentru dânsul, în sarcina secretarului. Nu voiește să primească aceasta, îi pri­vește. Aud însă că d-sa, cu această ocazie, a căutat să-mi plătească, afirmând la con­statările mele exacte, din punct de ve­dere stilistic, afirmări de fapt inexacte. Așa, d-lor, aud că ar fi spus, în ședința de aseară, că la facultatea de drept nu aș fi făcut anul acesta decât patru lec­­țiuni la universitate. D. D. R. Ioanițescu : Așa a spus: D. Em. Antonescu : Ei bine, d-lor, d. Leonte­ Moldovan a fost pe vremuri și profesor și trebuie să aibă respectul ade­vărului, îmi închipui, și nu numai res­pectul adevărului,, dar și seriozitatea in­formațiilor pe cari le ia. Eră așa de ușor să se adreseze facul­tății respective și atunci eră să știe dacă la facultatea de drept ne facem sau nu ne facem datoria. D-lor, eu însă am scris imediat la fa­cultatea de drept și am cerut oficial să se trimeată un extras de câte ședințe am ținut eu in acest an la facultate. Eu, până în ziua de 4­1 Mai, — dată când știu poate mulți, eu am căzut bol­nav, astfel că am fost obligat să încetez cursurile, — până în ziua de 41 Mai eu aveam 24 de ședințe separate ale mele. Alături de mine, tot pentru cursul de drept civil, am doi conferențiari, cari fac încă câte 30 de prelegeri, va să zacă în total, pentru cursul meu, un număr de prelegeri aproape dublu decât trebuie pentru catedra mea. In privința cursurilor, la facultatea de drept, se poate spune că este o pletoră și este o problemă cum s’ar face, ca stu­denții să nu mai fie așa de înglodați cu atât de multe cursuri. D-lor, dacă până la 4­4 Mai eu am avut aproape 30 de ședințe și mai adăugați și examenul, unde am cel puțin 40 ședințe, pe cari trebuie să le mai am, vedeți, dintr’o dată, am peste 35 de ședințe ținute la facultate anul acesta. Față de această realitate, d. Moldo­­vanu afirmă că eu nu am ținut decât 4 ședințe: înțeleg, d-lor, că este ușor să faci o greșeală de stilistică , dar să mai faci și greșeală de aritmetică simplă, aceasta e cam mult. (Ilaritate). Cu această ocaziune am auzit că s’a vorbit și de colegii mei de la facultate. Tin să protestez, în numele facultății de drept, și să invit pe d. ministru al in­strucțiunii, ca să facă imediat o con­statare, pentru că facultatea de drept, din punctul de vedere al prelegerilor, și o spun numai ca chestiune de colegialitate față de celelalte facultăți, nu afirm că facultatea de drept are un număr mai mare de prelegeri decât alte facultăți, dar are cel puțin un număr egal de pre­legeri cu ele. Ceva mai mult, d-lor, sunt colegi de ai mei cari fac chiar un prea mare număr, de cursuri. In ceea ce mă privește pe mine, declar că nu sunt din­tre aceștia. Eu pornesc de la altă concep­­țiune : tinerii conferențiari fac materia în total , iar eu, din cauza vârstei și poate și a experienței, cursurile pe care le țin le fac mai mult sub formă de conferințe, adică tratez o materie specială pe care o desvolt ca pentru conferințe. D-lor, pentru ce am venit să dau aceste lămuriri ? Am venit, pentru că am avut o mândrie în vieața mea , că eu sunt rezul­tatul muncii mele. Las pe d. Moldovanu și pe­­ ceilalți Sa fie rezultatul talentului și științei înalte pe care o posedă. (Ilari­tate). Eu mă mulțumesc, pentru mine, ca să fiu numai rezultatul muncii, dar ca să mi se conteste și aceasta, nu se poate. D-lor, să presupunem că s’ar fi întâmplat chiar să aibă dreptate d. Moldovanu, când a spus că am ținut numai patru prele­geri pe an. Am îndrăzneala să afirm, — și cei cari mă cunosc spun că am drep­tate.— că dacă d. Moldovanu ar fi asistat numai la aceste patru prelegeri nu ar mai fi făcut greșeli de gramatică (ilaritate) și, probabil, eră să facă și un proiect de lege mult mai bun ! (ilaritate. Aplause pe băncile opoziției). — Se pune la vot sumarul și se aprobă. — Se acordă concedii d-lor Paul Bujor și D. Dimitriu. — Se trimite la comisia de petițiuni cererea d-lui G. Negruzzi din Bălți, de a se face o anchetă contra d-lor Em. Găteli, prefect de Bălți, și I. Dornescu, fost di­rector al prefecturii Bălți. D. Nicolae Bălănescu, vice-președinte. La comunicări d. Soricu are cuvântul. D. I. U. Soricu : D-le președinte, în le­gătură cu incendiul care a distrus zilele trecute o parte din depozitele de muni­­țiuni de la Cotroceni, s’au răspândit în public o seamă de zvonuri, a căror acre­ditare este de natură a diminua și pres­tigiul țării și al unor personaje din ser­viciul armatei. Cum vorba de rău se răspândește și, ca orice buruiană rea, prinde foarte re­pede rădăcină, rog pe d. ministru de răsboi să dispună a mi se dă spre cerce­tare dosarele privitoare la furniturile de muniție făcute armatei de către societa­tea »Reșița«. Aceasta spre a vedea dacă în felul cum s’au literat acele furnituri Statul n’a fost cumva frustat de drepturile ce le-ar fi avut conform contractelor. A ne convinge de adevăr este, cred, și în interesul nostru și al țării, și mai ales al armatei, pentru care avem datoria cu toții ca să ne străduim a-i păstră bunul nume pe care prin bravură și jertfe și l-a cucerit în lupte grele. D. Nicolae Bălănescu, vice-președinte. Se va comunică guvernului. D. Grădișteanu are cuvântul. D. I. Grădișteanu . D-lor deputați, față de turburările cari au isbucnit în Alba­nia, întreb pe d. ministru de externe dacă își dă acum­ seama de reaua politică pe care a făcut-o, neînființând legațiunea de la Tirana, prevăzută de altfel în buge­tul ministerului de externe și în pri­­ința căreia am desvoltat o interpelare, la care d-sa a răspuns cu totul evasiv. De asemenea ași dori să știu cum crede d-sa să poate urmări de aproape întâmplările din acea țară și la nevoie să aibă o acțiune asupra lor, când n’ara 2825

Next