Munca, februarie 1962 (Anul 18, nr. 4429-4452)

1962-02-14 / nr. 4440

Proletari din toate tarile, uniţi-va! Anul XVIII d nr 4440 MIERCURI 14 FEBRUARIE 1962 ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 4 pagini 20 bani Pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe 1962 Tot mai multe colective îşi iau angajamente mobilizatoare în întrecerea socialistă 3000000000003000000000000000 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOj, Manifestindu-și hotărîrea de a descoperi și valorifica larg un­­­­ întrecerea socialistă rezervele interne de producție, tot mai multe g I colective își iau, atît în adunările consacrate acestui scop cît şi în 8 î adunările pentru dările de seamă pentru alegerile organelor sindi- f­i cale, angajamente mobilizatoare pentru îndeplinirea­ şi depăşirea­­ \ planului pe 1962. Folosind experienţa acumulată, ele îşi propun tot- 8­3 odată să introducă larg tehnica înaintată pentru îmbunătățirea con- ^ t tinuă a calității produselor, creșterea productivității muncii și ob- % 5 ținerea de cît mai multe economii peste plan. ^ 1)000000000000000000000000000003 000000000000000000000000000000­ 3 Angajamentele colectivului uzinelor wfga*«vt$a «l&asse4t Aaalizîn­d posibilităţile de d­eş-­­ tivul de muncă de la uzinele „Gri­­teie a producţiei şi productivităţii viţa Roşie“ din Capitală şi-a luat muncii, de îmbunătăţire a calităţii noi angajamente în cadrul întrece­­produselor şi de reducere a preţu­­rii socialiste ce se desfăşoară în jur de cost, în lumina Directivelor acest an. Printre altele, el şi-a pro- Comitetului Central al P.M.R., colec­ pus : • ÎNDEPLINIREA planului anual in PROPORŢIE DE 102 LA SUTA LA PRODUCŢIA GLOBALA ŞI 101 LA SUTĂ LA PRODUCŢIA MARFA ; • reducerea procentului de rebut In turnătorie cu 10 la sută faţă de 1961 ; • Îmbunătăţirea Indicilor de utilizare a maşinilor unelte cu 1 la sută ; • extinderea sudurii automate cu încă 8.000 m. liniari cordoane de sudură ; • extinderea procedeului de călire cu curenţi de Înaltă frecvenţă la Încă 10 repere; • Introducerea cratţuirii electropneumatice la caz aug­orie; • REALIZAREA A 2.500.000 LEI ECONOMII ŞI 2.500.000 LEI BENE­FICII PESTE PLAN ; • economisirea a 430 tone metale feroase şl 8 tone metale nele­­roase. Cuvîntul laminoriştilor din Roman In cadrul unei adunări, colectivul Fabricii de ţevi din Roman şi-a luat următoarele angajamente pen­tru anul 1982 : • Să îmbunătăţească cu 0,8 la sută calitatea produselor tubulare prin retezarea corectă şi centrarea ţa­­glelor, sporirea cadenţei de lami­nare şi utilizarea de scule corespun­zătoare din punct de vedere calita­tiv, obţinînd pe această cale 2.000 tone ţevi de calitate superioară peste prevederi.­­ Printr-o revizuire minuţioasă a agregatelor de laminare şi de prelu­crare a ţevilor, întreţineri şi repa­raţii de calitate să obţină indici de utilizare ridicaţi care vor asigura depăşirea sarcinilor de plan cu 3.000 tone ţevi şi 280 bucăţi prăjini grele de foraj. 0 Să îmbunătăţească gama pro­duselor fabricate prin similare in 1962 a laminării ţevilor pentru pră­jini grele de 146 mm diametru pre­cum şi fabricarea prăjinilor grele de 27­8 ţoni. 0 Prin reducerea consumului spe­cific la material, energie electrică şi combustibil şi prin scăderea şuraju­­lui şi a rebuturilor, prin extinderea automatizării şi alte măsuri se va reduce preţul de cost cu 1.165.000 lei.­­ Să obţină beneficii peste plan în valoare de 5.585.000 lei. Mobilă mai multă şi frumos finisată în urma dezbaterii Directivelor C.C. al P.M.R. şi pe baza studierii concrete a posibilităţilor de care dispune, colectivul de muncă al fa­bricii de mobilă ,,23 August“ din Tg. Mureş s-a întrunit recent pen­tru a-şi concretiza angajamentele în întrecerea socialistă pe anul 1962. Referindu-se la experienţa acumu­lată în anii trecuţi şi la posibilită­ţile de valorificare a unor rezerve interne, muncitorii Ormenişan Au­gustin, Novac Dominic, Kacso Ia­­nos, Vőlgyesi Imbre şi mulţi alţii şi-au luat angajamente mobiliza­toare privind depăşirea sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Apoi au fost definiti­vate angajamentele colective pe întreprindere după cum urmează: 0 Să depăşească planu­l produc­ţiei globale cu 2.100.000 lei. 0 Să realizeze economii la preţul de cost la producţia marfă în va­loare de 300.000 lei. 0 Să realizeze beneficii peste plan în valoare de 800 000 lei. 0 Să reducă consumul specific la cherestea răşinoase şi fag cu 0,5 la sută şi respectiv 1 la sută, la P.A.L. cu 1,5 la sută, iar la furnir cu 0,5 la sută. 0 In scopul îmbunătăţirii calităţii mobilei, să asimileze tehnologia lustruirii cu pastă la produsele de mobilier, iar In cursul trimestrului IV să reorganizeze procesul tehno­logic la mobilierul intern de mare serie în vederea finisării cu ni pro­­lac. In vederea satisfacerii din ce în ce mai mult a cerinţelor populaţiei, să proiecteze în cursul anului 15 prototipuri de mobilă. (CITITI IN PAG. INI-A relatări despre angajamentele altor colective). Produse sodice de calitate superioară Colectivul de muncă de la Uzinele de produse sodice din Ocna Mureş, regiunea Cluj, a analizat recent în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste posibilităţile ce le are pentru depăşirea planului pe anul 1962. In urma acestei analize, el şi-a luat următoarele angaja­mente : 0 Să depăşească planul produc­ţiei globale cu 4.000.000 lei livrind peste prevederi 6.000 tone carbonat de sodiu brut, 5.250 tone sodă cal­cinată, 500 tone sodă caustică. 0 Să îmbunătăţească continuu ca­litatea produselor incit 95,5 la sută din cantitatea de sodă calcinată produsă şi 69 la sută din producţia de sodă caustică să fie de calitate superioară.­­ Pe linia introducerii tehnicii să studieze şi să pună în aplicare în procesul de producţie procedee teh­nologice la nivelul tehnicii celei mai avansate printre care : introdu­cerea combustiei catalitice la calci­­natoarele rotative ; introducerea radiaţiilor cu raze infraroşii în pro­cesul de uscare; introducerea sis­temului sub venturi în procesul de captare a amoniacului din gazele finale; introducerea protecţiei ca­todice la evaporatoarele de sodă caustică şi căldările de topire, etc. D In urma măsurilor tehnico-or­­ganizatorice preconizate a fi luate şi pe seama reducerii consumurilor specifice la calcar, amoniac, cocs şi abur să realizeze peste plan econo­mii la preţul de cost in valoare de 1.200.000 lei şi beneficii în valoare de 3.000.000 lei. Aspect de la adunarea in care muncitorii de la G.A.S.­Călăraşi şi-au luat angajamente in întrecerea socialistă, pentru îndeplinirea şi de­păşirea planului pe anul 1002. În einstea idilei etif­erijtiiar fvnnnnnnnrinnnnnnnnrnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn^^ Trenuri cu supratonaj Numai în primele zece zile ale lunii februarie mecanicii și fochiștii de la Depoul de locomotive C.F.R. Petroșani au remorcat un număr de 107 trenuri cu supratonaj cu un plus de 34.547 tone. In acelaşi timp, s-a înregistrat o economie de peste 200 tone combustibil. I. Crişan corespondent voluntar ★ Muncitorii din cadrul Depoului de locomotive Bacău au reuşit să re­morcheze de la începutul anului şi pînă acum 143 trenuri cu un su­pratonaj de peste 50.000 tone. In fe­lul acesta au fost economisite chel­tuielile de transport şi formare a unui număr de 36 trenuri de marfă a 1.500 tone fiecare. Printre fruntaşii depoului în re­­morcarea trenurilor cu supratonaj se numără mecanicii Constantin Sascău şi Nicolae Roseti, împreună cu fochiştii Radu Vodă şi Dumitru Dobric. (Coresp. „Munca"). Artiştii amatori repetă La clubul ceferiştilor din Arad se fac pregătiri intense pentru săr­bătorirea Zilei ceferiştilor. Sub în­drumarea instructoarei Emilia Dima de la Teatrul de Stat din localitate, colectivul de teatru repetă piesa „Intr-o gară mică" de Dan Tărchilă. Repetiţii fac şi dansatorii, soliştii vocali şi instrumentiştii, recitatorii, care vor întregi programul artistic festiv organizat în cinstea acestei sărbători. N. Burcea corespondent voluntar exprimă mulţumirea pentru fap­tul că la dispensarul comunei, înzestrat cu aparatură medicală L. TOADER Mecanicul de locomotivă Vasile Nicolae şi fochistul Vasile Toa­­der de pe locomotiva 230241 de la Depoul C.F.R.-Galaţi, fruntaşi în întrecerea socialistă, au eco­nomisit luna trecută 15 tone com­bustibil convențional. Iată-1 In fotografia noastră înaintea plecă­rii în cursă Din realizările Direcţiei regionale C. F. R. Cluj Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din unităţile Direcţiei regionale C.F.R. Cluj întimpină ziua de 16 Februarie cu importante rezultate în întrecerea socialistă. Din datele operative trimise şi centralizate re­zultă că s-au înregistrat însemnate depăşiri ale indicilor de plan pe luna ianuarie. In ramura mişcare, de exemplu, încărcătura statică a fost depăşită cu 2,4 la sută, iar procen­tul cursei goale a fost redus cu 17,20 la sută. Planul exprimat în tone nete expediate a fost depăşit cu 2 la sută, aceasta făcîndu-se cu un parc de vagoane mai mic cu 6,8 la sută, rezultînd astfel o eco­nomie de 29 vagoane pe zi. Indicii cei mai buni au fost realizaţi de colectivele staţiilor Cluj, Coşlariu, Şuncuiuş, Poieni şi Someşeni. (Coresp. „Munca") Secţia de sculărie a uzinelor de strunguri din Arad. Foto : L. TIBERIU Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit în audienţă pe ambasadorul U* R- S, S-, I. K. Jegalin Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romina, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, a primit in audienţă pe ambasadorul U.R.S.S., I. K. Jegalin, care i-a înmînat textul mesajului, conţinind propunerea ca lucrările Comitetului celor 13 state să Înceapă la nivel înalt, adresat de N. S. Hruşciov preşedintelui Con­siliului de Stat al R. P. Române, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, şi preşedintelui Consiliului de Miniştri, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. De la O.N.T.­„Carpaţi" aflăm: „ Amatorii de turism din Capitală martie. Doritorii se pot adresa la pot petrece şi acest sfirşit de săptă- O.N.T. „Carpaţi“ agenţia Bucureşti, mină la munte, pentru că O.N.T. ________ „Carpaţi" organizează excursii cu autocarul la Poiana Braşov. Dumi­nică, cei care vor să schieze, pot merge de asemenea cu autocarele la Predeal. Ei se vor întoarce seara. „ S-au pus în vînzare biletele de odihnă și tratament pentru luna Ml A IR ir 11 UB II... ^^T Intr-un document da­tind dinainte de 23 Au­gust 1944, şi aflat la Sfatul popular al re­giunii Oltenia, se spune: „Asistenţa medicală es­te o simplă ficţiune. Dispensarele (al căror număr era derizoriu) nu au nici chinină mă­car, nici un dezinfec­tant, nu pot reda omu­lui o fărimă de viaţă“. Mărturiile acestui tre­cut întunecat sunt un­­ puternic act de acuzare Împotriva burghezo-mo­­şierimii, pentru care viaţa unui om nu însemna nimic. Recent din noianul de scrisori sosite la redacţie de pe meleagu­rile Olteniei, am ales una. Pusă faţă în faţă cu documentul a­­mintit, contrastul este izbitor. Semnatarul ei este un colectivist din comuna Izbiceni, raionul Co­rabia. Slova­i nu-i meşteşugită, dar conţinutul scrisorii e deose­bit de semnificativ. Autorul îşi modernă, cei care suferi tempo­rar de anumite afecţiuni pri­mesc din partea personalului sa­nitar o îngrijire deosebită, lucru ce grăbeşte însănătoşirea lor. E un fapt obişnuit al zilelor noas­tre şi care ilustrează grija faţă de om a statului nostru. Pentru ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc, în regiunea Oltenia funcţionează în prezent, în afara a zeci de instituţii spitaliceşti, mai mult de 40 dispensare, peste 100 case de naştere, iar numărul circumscripţiilor sanitare a cres­cut cu peste 2,3 ori faţă de 1938. Cită deosebire intre modul în care se făcea asistenţa medicală în trecut şi felul în care se practică ea azi! Mărturiile prezentului vorbesc despre o nepreţuită grijă faţă de om, ele încadrîndu-se în cronica vieţii noastre noi. M. ADRIAN O nouă promoţie de ingineri îşi va începe activitatea în unităţile agricole socialiste O nouă promoţie de ingineri agro­nomi, zootehnişti, horticultori, meca­nizatori, economişti şi medici vete­rinari îşi începe în aceste zile acti­vitatea în unităţile agricole socia­liste. Majoritatea dintre cei 822 absolvenţi vor lucra în gospodării agricole colective. Cu această promoţie numărul ca­drelor cu pregătire superioară în domeniul agriculturii se ridică la 16.800, fiind de aproapea 9 ori mai mare decît în 1938. (Agerpres) Descoperirea unei cetăţi dacice în Ţara Birsei Cerc de muzică pentru mecanizatori S-a descoperit în co­muna Teliu prima ce­­tăţuie dacică din Ţara Birsei. Săpăturile ar­heologice au scos la iveală vase de lut ars şi alte obiecte care da­tează din secolul I al erei noastre. Sistemul de fortificaţie al ce­­tăţuii era format din 3 şanţuri de apărare. Specialiştii presupun că cetăţuia dracilor de la Teliu a avut o exis­tenţă de scurtă dura­tă, ea fiind incendiată în timpul cotropirii de către romani a te­ritoriului dacic, din care făcea parte şi Ţara Birsei.(Agerpres) In cadrul activităţii desfăşurate de sala culturală a staţiunii de maşini şi tractoare din comuna Eliza Stoieneşti, raionul Urziceni, a luat fiinţă un cerc de muzică instrumentală. Mecanizatorii şi membrii familiilor lor învaţă aici să cînte la pian, vioară sau acor­deon. Profesorii au fost recrutați din rîndurile cadrelor didactice. (Coresp. „Munca") Cîştigâtorii concursului de măiestrie profesională a croitorilor şi ştanţorilor Ieri dimineaţă, fabricile de încălţăminte „Flacăra Roşie" şi „Kirov" din Capitală au găzduit faza pe ţară a celui de-al IV-lea concurs de măiestrie profesională a croitorilor de piele şi ştanţorilor. Faza pe întreprindere a acestuia, la care au participat 1.020 croitori în piele şi ştanţuri s-a încheiat cu un bilanţ valoros . IN ANUL TRECUT EI AU ECONOMISIT 46.600 m.p. PIEI FEŢE ŞI 115.978 kg. TALPĂ DIN CARE SE POT CONFECŢIONA 230.000 PERECHI ÎNCĂLŢĂMINTE. In rîndul celor 16 croitori în piele şi 14 ştanţori, care şi-au disputat ieri, cu ardoare, primul joc, se află şi numeroase nume noi, un indi­ciu că concursul a stimulat puternic creşterea nivelului lor profesional. Dovedind multă pricepere în combinarea tiparelor, croitorul de piele Constantin Răducanu (fabrica din Rm. Vîlcea) şi ştanţorul Ilie Marin (fabrica ,,Kirov"-Bucureşti) au obţinut cele mai bune rezultate care le-au adus pe merit titlul de „cel mai bun". I .VĂDUVA Aspect din timpul concursului Pentru a cinsti memoria victimelor represiunii poliţieneşti din 8 februarie Milioane de oameni ai muncii din întreaga Franţa au încetat lucrul PARIS 13 (Agerpres).­­ Răspunzînd la chemarea lansată de Confederaţia Generală a Muncii, Federaţia naţio­nală a lucrătorilor din invăţămînt, şi de alte sindicate ale corpului didac­tic, de Uniunea Naţională a Studenţi­lor din Franţa, precum şi de Partidul comunist, Partidul socialist unificat şi alte organizaţii democrate. începînd de marţi dimineaţă, în întreaga Fran­­­­ţă, milioane de oameni ai muncii au încetat lucrul pentru a cinsti memoria celor opt victime ale represiunii de către poliţie a demonstraţiei antifas­ciste de la 8 februarie. După cum relatează agenţia France Presse, GREVA DE LA 13 FEBRUA­RIE A CUPRINS TOATA FRANŢA. Atît la Paris cît şi în provincie, şco­lile şi universităţile au fost închise toată ziua. Curentul electric, gazul metan au fost întrerupte de diminea­ţă pînă la prînz. De asemenea trans­porturile urbane, căile ferate, trans­porturile aeriene nu au funcţionat in cursul dimineţii. La Paris, greva metrourllor, auto­ buzelor şi a mijloacelor de transport urban a început la ora 10 dimineaţa, pentru a permite locuitorilor capitalei să ajungă în Piaţa Republicii spre a participa la funeraliile victimelor re­presiunilor din 8 februarie. Tot în cursul zilei de marţi nu a apărut nici un ziar, iar programele televiziunii şi radiodifuziunii au fost mult reduse şi in tot cursul dimineţii s-a transmis numai muzică simfonică. Potrivit relatărilor agenţiilor de presă, in celelalte centre industriale din Franţa, peste 300 de greve au fost declarate în uzine, întreprinderi, pe şantiere, in mine. De asemenea au avut loc sute de mitinguri de protest împotriva represiunilor poliţieneşti de la 8 februarie. Citiţi în pag. IV-a relatarea despre impresionanta manifestaţie a populaţiei pariziene cu prilejul funeraliilor celor opt victime ale represiunii poliţieneşti. Grave inundaţii în S. U. A. NEW YORK 13 (Agerpres). După cum relatează agenţiile americane de presă, creşterea bruscă a tempe­raturii din ultimele zile care s-a în­registrat în vestul Statelor Unite şi dezgheţul care a urmat am provocat grave inundaţii. Pînă în prezent 26 de persoane şi-au pierdut viaţa în aceste inundaţii semnalate mai ales în statele California, Utah, Wyoming, şi Idaho. întreaga populaţie din lo­calitatea Manderson, statul Wyo­ming, a fost nevoită să-şi părăsească locuinţele. In statul Idaho a fost de­clarată starea excepţională.

Next