Munca, ianuarie 1965 (Anul 21, nr. 5336-5360)

1965-01-14 / nr. 5345

. Pentru îndeplinirea planului pe 1965 ezaurul rezervelor interne — larg valorificat Fonta mai multă şi de bună calitate Din pîntecele furnalelor Uzinei de fier Vlahiţa îşi croiesc drum în fie­care zi spre formele de turnare zeci şi zeci de tone de fontă. Cu 250 tone mai mult decit ,prevedeau angaja­mentele au dat peste prevederi jurnaliştii vlăhiţeni. însufleţiţi de aceste succese obţinute în întrecerea socialistă, toţi cei care au luat cu­vîntul în adunarea de dezbatere a cifrelor de plan pentru anul 1965 la secţia furnale — şi n-au fost de loc puţini — au subliniat că sarcinile sporite ce le revin sînt mobilizatoa­re şi pe deplin realizabile. Analiza­rea cu spirit de răspundere, cu mi­nuţiozitate şi profunzime a rezerve­lor existente în sector a caracterizat cuvîntul fiecărui participant la dis­cuţii. Cu creionul în mînă — aşa cum fac gospodarii — Jurnaliştii au făcut Calcule, au propus soluţii pen­tru ca din primele zile ale anului viitor, planul să fie realizat în mod ritmic şi la toţi indicii. — Sarcinile, într-adevăr, nu sînt uşoare, dar nici peste puterile noas­tre, ale agregatelor, a subliniat în cuvîntul său Moise Deac, responsa­bilul unei echipe evidenţiate în în­trecerea socialistă. Avem numeroase rezerve, care, dacă vor fi puse în va­loare, cifrele de care am luat cunoş­tinţă vor fi chiar depăşite. De exem­plu, ridicarea temperaturii aerului insuflat în furnalul nr. 1, de la 250—300 la 400°C va avea ca rezul­tat, pe lîngă creşterea randamentului agregatului prin sporirea producţiei de metal pe metru cub volum util, şi economii de 10—12 kg mangan pe fiecare tonă de fontă. Noi ne anga­jăm să dăm peste sarcina planifica­tă 30 tone fontă, să muncim mai or­ganizat, cu mai multă pricepere. — Pentru a obţine o producţie mai mare de fontă şi de mai bună calitate, a­­ arătat maistrul Varga Dionisie, este necesar să se măreas­că secţiunile gurilor de vînt, să se respecte cu stricteţe tehnologia de elaborare şi graficul de descărcare. In numele schimbului de care răs­punde, el s-a angajat să realizeze peste plan 80 tone fontă de bună ca­litate. Practica a demonstrat că minereul de fier cu granulaţie mai mică de 10 mm, influenţează nefavorabil pă­trunderea gazelor calde prin stratu­rile de încărcare, ceea ce duce la în­­greunarea procesului de topire şi la creşterea consumului de mangan. Pentru înlăturarea măruntului, mi­nereul de fier se cernea cu două site , în condiţii de igienă şi protecţia muncii corespunzătoare. Propunerea comitetului sindicatului, ca între buncăre şi banda transportoare să se instaleze un ciur, a arătat adu­nării prim-jurnalistul Adalbert Mi­­hali, a fost de curînd materializată. Astfel, s-a mecanizat sortarea mine­reului, ceea ce a dus la înlăturarea efortului fizic, la îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă şi la obţinerea u­­nei calităţi superioare a minereului, în numele colectivului secţiei, ing. Ştefan Ban a subliniat că angaja­mentele individuale luate cu acest prilej de a da însemnate cantităţi de fontă peste plan vor fi îndeplinite şi depăşite. Conducerea secţiei, va ţine seama de toate propunerile făcute cu acest prilej şi, totodată, va reor­ganiza staţia de aglomerare, în ve­derea folosirii prafului de minereu, va pune în funcţiune un nou me­­lanjor la furnalul nr. 2, va introdu­ce pe scară largă tehnologia înain­tată. O mare atenţie vom acorda în continuare aplicării tuturor măsuri­lor de protecţia şi tehnica securită­ţii muncii, şi vom urmări ca fie­care conducător de producţie să a­­sigure tuturor muncitorilor instruc­tajul periodic asupra normelor de protecţia muncii, însufleţirea cu care jurnaliştii au participat la discuţii, propunerile ju­dicioase de a se valorifica noi rezer­ve interne şi angajamnetele asu­mate în întrecere, îngăduie să se tra­gă concluzia că harnicul colectiv al sectorului furnale va îndeplini şi de­păşi prevederile planului pe anul 1965. ANDREI VASILE, corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Mureş-Autonomă Maghiară Transporturi Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1965, colectivul Depoului de locomotive Bucureşti-călători s-a prezentat cu un bilanţ bogat. Planul de transport pe anul trecut a fost îndeplinit încă de la 16 de­cembrie, în condiţiile realizării peste prevederi a unor economii în valoare de 914 000 lei. Succesele dobîndite atestă activitatea rodni­că care s-a depus aici. ... Secţia de exploatare. Ingine­rul Ilie Ivanov, şeful Depoului, vor­bind despre rezultatele obţinute în întrecerea socialistă în anul 1964, arată că în 1965 în faţa muncito­rilor, tehnicienilor şi inginerilor de la acest loc de muncă stau sarcini şi mai mari. Planul producţiei glo­bale ca şi parcursul mediu zilnic al locomotivelor cunosc creşteri simţi­toare, dar, a continuat el, avem suficiente rezerve interne care, mai bine valorificate, să ne permită nu numai îndeplinirea ci chiar şi de­păşirea sarcinilor ce ne stau în fa­ţă. — Dacă starea tehnică şi termo­­tehnică a locomotivelor este bună — arăta comunistul Mircea Rav­liuc, fruntaş în întrecerea socialis­tă, — mecanicul va putea să se ocu­pe numai de circulaţie şi de res­pectarea întocmai a instrucţiuni­lor de serviciu. Şi, la menţinerea locomotivei în bună stare de func­ţionare concură întregul personal începînd cu montatorii care execu­tă reparaţiile cu ridicare de pe osie şi pînă la revizorii care controlea­ză maşina la ieşirea din depou. De aceea se impune o strînsă conlu­crare între mecanicii şi fochiştii de locomotive, pe de o parte, şi personalul de revizie, spălare şi re­paraţii,­­pe de altă parte. Şeful de tură Iosif Ghitea, re­vizorul de locomotive Mihai Amu­za, mecanicul Constantin Popa, precum şi numeroşi alţi vorbitori, au făcut interesante propuneri de măsuri tehnico-organizatorice în sprijinul realizării volumului spo­rit de sarcini pe 1965, dintre care amintim: înlocuirea actualelor semnale de intrare în staţiile C.F.R. Titan şi Căţelu, deoarece, din cau­za puternicei lumini fluorescente provenită de la obiectivele indus­triale din incintă, acestea nu sunt suficient de vizibile, ceea ce deter­mină pe mecanic să încetinească viteza cînd se apropie de semnal pentru a nu le depăși dacă sunt pe stop ; împerecherea mai bună a turnusurilor pentru a se asigura parcursul mediu zilnic al locomo­tivelor ; fixarea unei linii speciale în depou pentru circulaţia locomo­tivelor de manevră şi Diesel-elec­­trice în vederea scurtării procesu­lui tehnologic de alimentare. In a­­ceastă dezbatere, de aceeaşi atenţie s-au bucurat şi problemele privind tehnica securităţii şi protecţiei muncii. Astfel, pentru a se evita traversarea întregului fascicol de linii de către mecanicii şi fochiştii de la depou la remiza Basarab, şi deci unele accidente, s-a propus confecţionarea unei scări la Podul Grant. Modernizarea instalaţiei de spălat locomotive, confecţionarea a patru cărucioare pentru transporta­tul pieselor grele etc. sunt alte pro­puneri care vizează reducerea efor­tului fizic şi crearea unor condiţii de lucru cît mai bune în secţia de transporturi. După cum se observă, discuţiile s-au axat îndeosebi pe problemele legate de regularitatea şi siguranţa circulaţiei, indicatori de calitate care în anul trecut n-au fost în­depliniţi în întregime. Mecanicul Ion Voinea, în numele brigăzii de locomotive, s-a angajat să reducă consumul de combustibil în fiecare lună cu 5,8 la sută şi să remorce trenurile în strictă concordanţă cu graficul de circulaţie. în acelaşi timp el a făcut apel la mecanici şi fochişti să întreţină locomotivele în aşa fel încît acestea să funcţioneze în bune condiţii, iar la control să nu se găsească nici o defecţiune. Temeinicia cu care au fost anali­zate rezervele interne, seriozitatea şi spiritul de răspundere în care s-au purtat discuţiile, cîntărirea cu atenţie a eficienţei fiecărei propu­neri şi angajamentele care s-au luat, ca şi realizările din 1964, con­stituie o bază sigură de plecare, garanţia că mecanicii şi fochiştii de la Depoul C.F.R. Bucureşti-călători îşi vor respecta cuvîntul dat. P. IANCULESCU Foto : O. PETRE Antrenat în întrecerea socialistă, colectivul secţiei strungărie de la Uzina de maşini electrice Bucureşti obţine rezultate remarcabile în îndepli­nirea ritmică a sarcinilor de plan. In clişeu prezentăm cîţiva din mun­citorii evidenţiaţi, lună de lună, în întrecerea socialistă, în anul 1964, printre care se numără Spiridon Ghiocel, Niculaie Telegescu, Matei Cristea, Gheorghe Nedelcu, Elena Popescu I, Ene Lucaci şi alţii. Noi obiective ale industriei uşoare Anul acesta vor intra în funcţi­une noi obiective ale industriei uşoare dotate cu utilaje dintre cele mai moderne. In prezent, la unele din aceste unităţi lucrările sunt în curs de desfăşurare. La Fabrica de stofe de mobilă din Bucureşti, care va fi dată în func­ţiune în acest an, continuă monta­rea utilajelor în secţiile ţesătorie şi finisarea firelor. Prin intrarea în funcţiune a acestei fabrici, se du­blează capacitatea de producţie ce se realizează în prezent la acest sortiment, obţinîndu-se stofe de ca­litate superioară,­ într-un număr mare de modele şi o bogată gamă de contexturi. Constructorii au ridicat corpul principal format din secţiile de fi­latură, ţesătorie şi finisaj la fabrica integrată de produse din lînă din Constanţa, care va intra parţial în funcţiune tot în cursul anului. Acum se lucrează la executarea in­stalaţiilor interioare, a finisajelor şi la montarea utilajelor. In etapa fi­nală, acest obiectiv industrial va produce anual o mie de tone de fire, două milioane de mp ţesături din lînă pură şi din lînă în amestec cu diferite fire sintetice. (Agerpres) Şlefuirea mozaicului prin procedee moderne Constructorii de la Grupul de şan­tiere nr. 2 din Sibiu se preocupă de introducerea procedeelor avansa­te de muncă şi a tehnicii noi. De curînd, ca urmare a propunerii maistrului Ion Constantinescu, a fost realizat un mecanism cu acţio­nare electrică pentru şlefuirea plă­cilor de mozaic. Cu ajutorul noului utilaj, care a înlocuit complet munca manuală, se obţine o productivitate dublă la operaţia de şlefuire şi o calitate mai bună a mozaicului. (Coresp. „Munca“) Raid-anchet. Cu cîţiva ani în urmă îşi deschi­dea uşile, poftindu-şi politicos clien­ţii, o imitate comercială care aducea ceva nou în formele de deservire a consumatorilor, prin caracterul pro­duselor pe care le desfăcea : pre­parate şi, mai ales, semipreparate culinare pentru acasă. Sugestivul nume de „Gospodina“ vorbea de la sine despre scopul acestei forme de deservire : a se veni în ajutorul sa­lariatelor, economisindu-le o parte din timpul afectat cumpărăturilor şi, mai ales, a celui pierdut cu mi­găloasele operaţiuni ale gătitului. De atunci „Gospodina“ şi-a do­­bîndit un binemeritat prestigiu, drept care şi-a mărit familia, su­ratele ei împînzind acum toată Ca­pitala, fie în localuri proprii, fie a­­dăpostite în unităţile O.C.L.-Ali­­mentara. Le-am făcut unora din ele, în zi­lele acestea, cite o vizită. Constată­rile ne-au arătat aspecte destul de semnificative. Laude întemeiate Ne-am început vizita cu vetera­nele : „Gospodina“ din str. Acade­miei şi bucătăria de bloc din strada C. A. Rosetti 14. Intîi faci cunoştinţă cu lista de mîncăruri afişată la loc vizibil pe geam. Şi cum se ştie de acum că totdeauna felurile de mîncare pre­gătite de meșterii bucătari ai „Gos­podinei“ din C. A. Rosetti 14 sînt apetisante, repede îi treci pragul, înăuntru te învie, făcîndu-te să-ți lase gura apă,­ mostrele de gustări expuse în vitrina frigorifică : pa­teuri de ficat în aspic, cotlete de purcel în aspic, salate­a la russe ornamentate cu meşteşug şi atîtea altele. La o măsuţă poţi alege (grea trea­bă să alegi din atîtea feluri) mîn­­cărurile dorite de pe lista aflată aici, apoi treci la gişeu şi tovarăşii îţi umplu repede sufertaşul. Dacă nu ai timp, poţi să comanzi prînzul telefonic. Sînt mulţumiţi consu­matorii acestei unităţi ? Să ci­tăm cîteva aprecieri cuprinse în caietul de sugestii şi reclama­ţii. ...„Rămîi impresionat de ma­niera frumoasă şi repeziciunea cu care eşti servit“. „Sînt foarte mul­ţumit de mîncarea care se găteşte aici. E „ca la mama acasă“. Citatele ar putea continua. Semnă­turile aparţin diferitelor categorii de consumatori: muncitori, func­ţionare, actori etc. Ele arată că strădania colectivu­lui de a le satisface cerinţele, aten­ţia care se dă preparării în bune condiţii a mîncărurilor, respectării şi chiar îmbunătăţirii pe ici colo a reţetelor pe baza experienţei pro­prii dă roade. Nu-i de mirare că astfel rafturile vitrinelor frigorifice se golesc repede. Dar responsabilul unităţii, Vasile Bursucan, veghează. Repede în bucătărie se prepară mi­­nuturi : şniţele, pîrjoale etc. Iar în ajun de sărbătoare sortimentelor obişnuite li se adaugă alte cîteva feluri de gustări şi dulciuri. Despre aspecte pozitive în apro­vizionare şi deservire se poate vorbi în bună măsură şi la unitatea „Gos­podina“ din str. Academiei. Şi aici lista de bucate e variată şi destul de bogată. Există şi unele „specia­lităţi“ ale casei, mult solicitate : cîr­­naţii proaspeţi (mai ales cei subţiri) şi cîrnaţii olteneşti. S-a luat apoi măsura ca sărmăluţele în foi de varză să se vîndă nu împreună cu varza tocată ci separat. Un sortiment destul de variat de semipreparate bine pregătite găsesc cumpărătorii la secţia „Gospodina“ de curînd înfiinţată la magazinul alimentar cu autoservire „Unic“, la cel din str. Brezoianu 60 şi altele. Aceste două unităţi fac din timp comenzile la centrele de fabricaţie de care aparţin. Aducerea mărfurilor comandate de două ori pe zi asigură deservirea atît a consumatorilor, care solicită aceste lucruri dimineaţa, cît şi a celor de după-amiază, totdeauna cu produse proaspete, cu aspect plăcut. Nu-i deci de mirare afluenţa cum­părătorilor. Cum se face atunci că... ...unele „Gospodine“ n-au căutare De acest lucru s-au plîns tova­răşii de la unitatea „Gospodina“, bucătărie de bloc din Piaţa Splaiu­lui. Trebuie să menţionăm că a­­ceastă unitate, care este totodată şi un centru de fabricaţie ce aprovi­zionează 15 secţii gospodina aflate în diferite unităţi alimentare, are condiţii net superioare celor două unităţi cu laborator propriu (din Rosetti şi Academiei). Sortimentele sunt destul de numeroase şi variate, mai ales în orele de dimineaţă, la­boratorul lucrând în schimb de noapte şi aprovizionînd dimineaţa unităţile alimentare de care răs­punde. In ce priveşte clientela, ea nu este pe măsura posibilităţilor de deser­vire a localului. Clienţi puţini, co­menzi şi mai puţine. — Nu ştim de ce nu sunt mai multe cerinţe, spunea responsabi­lul. Poate că unitatea noastră nu-i destul de cunoscută?!... In cartierul Floreasca, pe strada Glinka 53, există un raion „Gospo­dina“ aprovizionat de restaurantul „Select“. Sortimentul, pe hîrtie cam 10 feluri de produse semipreparate. In galantar 5­6, și acestea pierdute printre mezeluri, de nici nu le poate băga omul în seamă. Sortimentul sărac se resimte şi la raioanele respective din magazinele din Floreasca 120 şi Unitatea de mezeluri-brînzeturi din piaţa Doro­banţi. La acesta din urmă, sîmbătă, 9 ianuarie, se găsea după-amiază doar ceva carne tocată al cărei as- ELENA DIMITRIU Şi MARIANA MATEESCU (Continuare în pag. 3-a) V Gospodina“ la ea acasa Proletari din toate ţările, unițiurul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R.P.R. La Combinatul siderurgic Hunedoara a intrat în funcţiune linia continuă de semifabricate. In clişeu: evacuarea semifabricatelor spre paturile de răcire. foto : AGERPRES ŞTIRILE ZILEI Descoperirea unei importante surse de ape carbogazoase Cu ajutorul unei sonde adînci de 600 m, Comitetul Geologic a desco­perit o importantă sursă de ape car­­bogazoase lîngă comuna Mădăraş (Miercurea Ciuc). Noua sursă care erupe artezian 3 000 m. c. pe zi are un conţinut apreciabil de bioxid de carbon liber și hidrogen sulfurat cu o temperatură de 30° C. Staţie automată ,n vîrf de munte La cota 2 305, pe vîrful Pietrosul din Munţii Rodnei, a fost dată în folosinţă o staţie meteorologică au­tomată, iar la cota 1 700, o cabană meteorologică înzestrată cu tot uti­lajul necesar. De remarcat, că atît staţia auto­mată, cît şi aparatajul de la cabană sunt de fabricaţie românească şi co­respund celor mai exigente cerinţe ale recepţiei şi transmisiei meteoro­logice. Transmisia valorilor meteo­rologice se face în mod automat de la staţie la cabană, unde datele sunt calculate şi retransmise centrelor meteorologice. Deşi sîntem în luna ianuarie şi iarna şi-a făcut prezenţa, pentru unii... primăvara este în toi. Este vorba de colectivul de la G.A.S. Popeşti-sere care lucrează din plin la recoltatul liliacului alb. Pentru convingere vă prezentăm un aspect din timpul recoltatului Foto : AGERPRES La poarta principală a Capitalei Prin Gara de Nord, poarta princi­pală a Capitalei, se perindă zilnic circa 50 mii călători din toate colţu­rile ţării. Pentru buna lor deservire s-a luat măsura modernizării com­plexului comercial existent aici Restaurantul va fi dotat cu instala­ţii cu aer condiţionat, laboratoare moderne, spaţii frigorifice etc., mo­­dificîndu-se în acelaşi timp întregul flux al circuitului de deservire. Va lua fiinţă, de asemenea, un bar de zi cu deservire mecanizată. Bufetul „Expres" va fi mutat într-un local corespunzător şi va avea o linie de deservire de circa 30 m. (d. n.) n circuitul turistic 1965 Anul acesta vor fi redate circuitu­lui turistic o serie de monumente istorice la care în prezent se fac mari lucrări de restaurare şi conso­lidare. Dintre acestea amintim : Ce­tatea Prejmer, Hanul Domnesc de la Suceava, Mînăstirea Suceviţa etc. In acelaşi timp continuă lucrările de restaurare la Cetatea Neamţului, ansamblul Radu Vodă din Bucureşti, ansamblul Bărăţiei din Cîmpulung, cetatea de la Tg. Mureş etc. (Rep.)

Next