Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)
1965-09-11 / nr. 5550
Întrecere entuziastă pentru înfăptuirea planului pe 1965 Pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor La înălţimea cuvîntului dat Alături de creşterea producţiei şi productivităţii muncii, în angajamentul colectivului de la uzina „Victoria“-Călan, la loc de cinste stă obiectivul privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. La secţia furnale, de exemplu, eforturile depuse pentru îmbunătăţirea calităţii au făcut ca procentul de fontă declasată să fie mult sub cifra admisă. Totodată, grija pentru gospodărirea şi folosirea judicioasă a materiilor prime, îndeosebi a cocsului, s-a concretizat în perioada 1 ianuarie şi august 1965 cu realizarea unor economii suplimentare la preţul de cost de aproape 2 260 000 lei numai în sectorul furnale. In pas cu jurnaliştii au mers şi turnătorii care, în primele 7 luni ale anului au trecut în contul de economii peste sarcina planificată 795 000 de lei. Pentru succesele obţinute în direcţia creşterii producţiei, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii preţului de cost, în cursul primului semestru al anului, cei mai merituoşi au fost stimulaţi prin prime excepţionale, care depăşesc suma de 326 000 lei. (Coresp. „Munca“) Infirmîndu-şi de mulţi ani faima de regiune „eminamente agricolă“, Dobrogea trăieşte ritmul trepidant al marii industrii, respiră larg prin marile sale uzine şi fabrici. Participanţii la şedinţa pe ramură consacrată dezbaterii obiectivelor planului pe 1966, au analizat realizările de pînă acum ale întreprinderilor din ramura construcţii de maşini, scoţînd totodată la iveală rezervele şi posibilităţile existente pentru îndeplinirea exemplară a indicatorilor de plan, pentru crearea unor condiţii optime încă de pe acum în vederea producţiei anului următor. — In anul viitor — arăta inginerul Dumitru Fuiorea, directorul Şantierului Naval Constanţa — planul producţiei globale ce revine unităţii noastre prezintă o creştere de 13 la sută faţă de anul în curs. Ţinînd seama că în 1966 vom executa produse pentru export, vom acorda o atenţie deosebită întocmirii tehnologiei de fabricaţie pentru a fi realizate în condiţii de bună calitate. Va trebui de asemenea, a subliniat vorbitorul, să luăm toate măsurile de definitivare a graficelor de execuţie a reparaţiilor navale şi a graficului de andocare pentru a asigura îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan la aceste poziţii şi pentru a folosi cu eficienţă capacităţile de producţie disponibile în şantierul naval. — Sarcinile de plan pe 1966 sunt mobilizatoare şi nu comportă îndoieli în privinţa realizării lor, a spus inginerul Marin Tăbîrgic, directorul întreprinderii mecanice de utilaj Medgidia. La baza acestor afirmaţii stau atît realizările anului în curs, cit şi măsurile ce s-au luat de pe acum pentru producţia anului viitor. Pe cele 8 luni ale anului, arăta directorul I.M.U.Medgidia, planul producţiei globale şi marfă a fost îndeplinit şi depăşit în proporţie de 101,02 şi respectiv 102,12 la sută, iar productivitatea muncii a crescut în acest timp cu 2,9 la sută faţă de sarcina planificată. Pe lingă măsurile preconizate pentru introducerea tehnicii noi, a metodelor avansate de muncă, vorbitorul a accentuat asupra organizării din timp şi realizării în termen a investiţiilor prevăzute pentru anul 1966 şi, îndeosebi, a noii secţii de sculărie, nominalizată în planul de investiţii pe anul viitor. GHEORGHE DIMA In dezbaterea pe ramură Calitatea reparaţiilor --------•••------- A In Lunca Dunării Creşterea capacităţilor de producţie ca şi buna organizare a şantierelor pe loturi specializate, dotarea recentă cu încă 40 de tractoare cu mare putere de tracţiune de tip „S-1300“ au permis colectivului întreprinderii de defrişări, destufizări Brăila — amplasată în Lunca Dunării — să realizeze un ritm înalt de producţie. Volumul lucrărilor realizate la defrişări se apropie de 5 500 ha, faţă de 8 700 cît prevede întregul plan anual. Angajamentul a fost depăşit cu aproape 11 milioane lei la producţia globală, productivitatea muncii fiind de 1,5 ori mai ridicată. (Coresp. „Munca") ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXI nr. 5550 Sîmbătă 11 septembrie 1965 4 pag. 25 bani A fost străpuns tunelul Moşu Vineri, pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, în sectorul Gura Văii, artificierii au făcut să răsune ultima explozie anunţînd străpungerea primului tunel din cele 19 cite va număra noua cale ferată ce se construieşte aici. Tunelul Moșu, cum este denumit cel străpuns, are o lungime de 127 m ; străpungerea sa a fost realizată cu 30 de zile înainte de data prevăzută în graficele lucrărilor. O noua fabrică de case Pe harta economică a Capitalei a început să se profileze un nou obiectiv industrial — Fabrica de elemente prefabricate din beton pentru locuinţe — din cartierul Militari. Pînă în prezent a fost terminată cea mai mare parte a lucrărilor la structura de rezistenţă a clădirii care va adăposti halele de producţie. Noua fabrică de case, urmează să intre în funcţiune în anul viitor. Capacitatea de producţie a acesteia va fi de 4 500 apartamente pe an, de aici pornind anual, spre şantierele din Capitală, circa 25 000 mc de betoane marfă. (Agerpres) Cu secole în urmă la Suceava dominau turnurile cetăţii. Astăzi domină blocurile turn construite în anii noştri ----------------------- 30 000 perechi încălţăminte peste plan Colectivul fabricii de încălţăminte „Solidaritatea“ din Oradea continuă cu avînt întrecerea socialistă pentru a încheia ultimul an al sesenatului cu noi realizări. In timpul scurs din acest an, el a dat peste sarcina de plan cca. 30 000 perechi încălţăminte. (Coresp. „Munca“) FLORIN PANTELIMONESCU O oră şi ceva de mers cu avionul de la Bucureşti pînă la Cluj, apoi, pe jos, încă cinci minute de la agenţia TAROM, aflată în centrul oraşului, pînă la numărul 59 de pe Calea Moţilor şi iată-ne la fabrica care îmbracă, în fiecare zi, nu mai puţin de 5 000 de copii! „Mama“ aceasta atît de darnică şi, vom vedea mai tîrziu, deosebit de grijulie, nu este alta decit întreprinderea de tricotaje „Someşul“, — o denumire care a devenit bine cunoscută. Cu vreo zece ani în urmă am mai fost aici. Dar acum n-am mai recunoscut aproape nimic. Micuţelor secţii de atunci le-au luat locui hale mari. Din vechile maşini manuale de tricotat au mai rămas doar cîteva, locul celorlalte fiind luat de utilaje moderne, produse în ţară. Am văzut vestiarele încăpătoare care, la fel, sunt nou amenajate, magazia de produse finite, şi ea tot nouă. Faţă de 1959, în acest an, sfîrşit de plan sesenat, producţia de tricotaje realizate este dublă. Aşadar, peste imaginile vechi, ştiute mai de mult, s-au suprapus altele noi. Ele fac parte unitară cu marile transformări împlinite în România socialistă ! 5 000 de copii sunt îmbrăcaţi 0 dată, 5 000 de fetiţe şi băieţi, între 1 an şi 14 ani, primesc, în aceeaşi zi, tot atîtea costumaşe, fuste, pantaloni, rochiţe, pulovere, căciuliţe. Din trusou nu lipsesc nici mănuşile cu un singur deget, nici fularele, nici jachetele. Şi nu numai atît. Ele sînt produse semestrial în 180 de variante care mai de care mai original croite, mai bine tricotate, cu culorile mai ingenios îmbinate. Se merge statornic pe linia de a nu uniformiza îmbrăcămintea copiilor. Și cine are copii, acestei preocupări — care pînă la materializarea de acum a cerut din partea Sandei Pop, şefa colectivului de creatori, a Margaretei Covaci, a Evei Kary (una din „veteranele" fabricii), a tinerei Viorica Sipoş (cea mai nouă creatoare de modele din întreprindere) strădanii şi căutări continui — îi dă o înaltă şi firească apreciere. Pentru principalul motiv că micuţii cetăţeni vor putea fi deosebiţi nu doar după nume, după culoarea ochilor şi a părului... Sanda Pop, care atunci cînd te priveşte lasă impresia că-ţi cercetează ţinuta vestimentară într-o încercare neîntreruptă de a găsi ceva ce i-ar putea folosi în munca ei profesională, îmi atrage atenţia că citind numai aceste exemple s-ar putea „minimaliza efortul întregului colectiv pentru realizarea de confecţii tricotate care să răspundă exigenţelor“. Aflu de la ea că, din iniţiativa comitetului sindicatului, periodic se organizează în fabrică expoziţii de prezentare a noilor modele, cu singurul scop de a da posibilitatea tuturor salariaţilor să-şi spună părerea, că în adunările lunare ale grupelor sindicale se fac numeroase şi utile propuneri de îmbunătăţire a aspectului confecţiilor. — Anul acesta — îmi spunea Sanda Pop ca o concluzie la lunga noastră discuţie despre modelele noi, despre creatorii lor, despre sursa de inspiraţie — s-au primit 150 de sugestii din care majoritatea şi-au găsit aplicarea imediată. Aşadar „mama“, cum scriam la început, este foarte grijulie cu copiii... Dar mai ziceam că marca fabricii este şi bine cunoscută, se bucură de un solid şi meritat renume. Iată faptele : Din aproape un milion de confecţii pentru copii, produse în acest an, aproape un milion au fost de calitatea întîia. Deci un raport 1/1, dar mai mult decit atît, este un raport ce-l stabileşte azi fiecare om de aici între măiestria lui profesională, aflată în continuă perfecţionare, şi dorinţa, ajunsă la gradul înalt de pasiune, de a nu produce nimic care ar putea să ştirbească din ceea ce se cheamă bunul renume al mărcii fabricii. Este o trăsătură ce defineşte personalitatea colectivului, „calitatea întîia“, căpătînd sensul unei necesităţi cotidiene ce se înscrie ca obiectiv central al întrecerii socialiste şi se află în miezul ştafetei de răspîndire a experienţei fruntaşe. — Ţi-e greu să, realizezi numai tricotaje de calitate superioară ? întrebarea pare să n-o surprindă pe Irina Nagy, una din cele mai tinere muncitoare ale secţiei de tricotat. — Mie, dar m-am străduit, mă strădui şi reuşesc. Altfel, nu se poate... In timp ce-mi desluşea sensul strădaniei ei zilnice, ce înseamnă o permanentă grijă pentru funcţionarea maşinii, pentru respectarea prescripţiilor tehnologice, privirea şi-a oprit-o la o altă maşină, acolo unde lucra Elvira Nagy. — De la ea am învăţat meseria şi tot de la ea mi-am însuşit ceea ce numim noi adesea respect pentru muncă, pentru ceea ce producem. Comunista Elvira Nagy, femeia aceasta cu fire deschisă, cu un fel de a fi meditativ, femeia aceasta aflată între două vîrste, de două ori distinsă cu insigna de fruntaşă, iar acum evidenţiată lună de lună în întrecerea socialistă, poate fi asemuită cu o autentică profesoară. In răgazurile ei — şi totdeauna găseşte timp să şi le creeze — ajută, cu o pasiune rar întîlnită, pe oricine îi solicită experiența. — Aici nu-i bine aşa. Trebuie procedat altfel şi uite cum... Atunci intră în sfera discuţiei probleme din cele mai diverse începînd cu legarea corectă a firului pînă la încheierea tricotului. Şi după fiecare sfat al ei sau a altor muncitoare destoinice, cu o bogată practică în producţie, Cornelia Marcu, şefa serviciului C.T.C., înregistrează creşterea numărului de confecţii de calitate superioară. ...Oamenii se sfătuiesc. Oamenii învaţă unii de la alţii. O coordonată pe care am întîlnit-o aici, în fabrică, peste tot şi care se materializează în cele 5 000 de produse diferite realizate zilnic pentru copiii ţării. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUMAUITALT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNAINIKEA SOVIETICĂ Continuarea convorbirilor româno-sovietice La 10 septembrie, la Kremlin, au avut loc convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi conducătorii partidului şi guvernului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a continuat schimbul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu privire la problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. In timpul semnării Comunicatului Telefoto : TASS-agerpres Semnarea Comunicatului comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România, din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demirev, membru supleant al Prezidiului şi Secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomaka, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. In pag. II—III ■ Mitingul de la Moscova consacrat prieteniei românosovietice. ■ Recepţie la Kremlin în cinstea delegaţiei române. Chimiştii aduc economii de ••• metal Printre realizările obţinute în întrecerea socialistă de colectivul Combinatului chimic din Făgăraş, la loc de frunte se situează fără îndoială cele 5 000 tone azotat de amoniu date peste plan în perioada ce s-a scurs din acest an. Trebuie să menţionăm şi o altă realizare recentă a făgărăşenilor, de natură diferită. A sporit simţitor producţia de mase plastice a combinatului, în momentul de faţă fiind asimilate 37 de repere pentru industria constructoare de maşini. Aşadar, se poate spune că avîntul chimiştilor aduce economii însemnate de metal . Transmisie directă la Radio şi Televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sâmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9:30 plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere in şcolile tehnice pentru personal tehnic şi in şcolile tehnice de maiştri Pentru a lărgi accesul la şcolile tehnice pentru personal tehnic şi în şcolile tehnice de maiştri in vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre naţionale, printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere în aceste şcoli. Potrivit hotărîrii, se desfiinţează limita de vîrstă pentru înscrierea la concursul de admitere în ambele categorii de şcoli. La examenul de admitere în şcolile tehnice pentru personal tehnic se primesc absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cultură generală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admiterea în şcolile tehnice de maiştri vor fi înscrişi , în aceleaşi condiţii cu muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului profesional şi muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cultură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în întreprinderi. Pentru specialităţile miner şi foraj extracţie sunt admişi şi anumite categorii de muncitori calificaţi la locul de muncă sau prin cursuri organizate în întreprinderi, dacă sunt absolvenţi ai şcolii generale sau ai altor şcoli echivalente. Pentru aceştia se vor organiza clase aparte cu o durată de şcolarizare adecvată. Primirea elevilor în şcolile tehnice de maiştri se face pe baza recomandării întreprinderii sau instituţiei de unde provin, în ordinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere şi în limita planului de şcolarizare. (Agerpres)