Munca, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5541-5566)

1965-09-11 / nr. 5550

Întrecere entuziastă pentru înfăptuirea planului pe 1965 Pregătiri temeinice pentru producţia anului viitor La înălţimea cuvîntului dat Alături de creşterea producţiei şi productivităţii muncii, în anga­jamentul colectivului de la uzina „Victoria“-Călan, la loc de cinste stă obiectivul privind îmbunătăţi­rea calităţii produselor şi reduce­rea preţului de cost. La secţia furnale, de exemplu, eforturile depuse pentru îmbună­tăţirea calităţii au făcut ca pro­centul de fontă declasată să fie mult sub cifra admisă. Totodată, grija pentru gospodărirea şi folo­sirea judicioasă a materiilor pri­me, îndeosebi a cocsului, s-a con­cretizat în perioada 1 ianuarie şi august 1965 cu realizarea unor economii suplimentare la preţul de cost de aproape 2 260 000 lei numai în sectorul furnale. In pas cu jurnaliştii au mers şi turnătorii care, în primele 7 luni ale anului au trecut în contul de economii peste sarcina planificată 795 000 de lei. Pentru succesele obţinute în di­recţia creşterii producţiei, îmbună­tăţirii calităţii şi reducerii preţului de cost, în cursul primului semes­tru al anului, cei mai merituoşi au fost stimulaţi prin prime ex­cepţionale, care depăşesc suma de 326 000 lei. (Coresp. „Munca“) Infirmîndu-şi de mulţi ani fai­ma de regiune „eminamente agri­colă“, Dobrogea trăieşte ritmul trepidant al marii industrii, respiră larg prin marile sale uzine şi fa­brici. Participanţii la şedinţa pe ra­mură consacrată dezbaterii obiec­tivelor planului pe 1966, au anali­zat realizările de pînă acum ale întreprinderilor din ramura con­strucţii de maşini, scoţînd totodată la iveală rezervele şi posibilităţile existente pentru îndeplinirea exem­plară a indicatorilor de plan, pen­tru crearea unor condiţii optime încă de pe acum în vederea pro­ducţiei anului următor. — In anul viitor — arăta ingine­rul Dumitru Fuiorea, directorul Şantierului Naval Constanţa — planul producţiei globale ce revine unităţii noastre prezintă o creştere de 13 la sută faţă de anul în curs. Ţinînd seama că în 1966 vom exe­cuta produse pentru export, vom acorda o atenţie deosebită întoc­mirii tehnologiei de fabricaţie pen­tru a fi realizate în condiţii de bună calitate. Va trebui de aseme­nea, a subliniat vorbitorul, să luăm toate măsurile de definitivare a graficelor de execuţie a reparaţii­lor navale şi a graficului de ando­care pentru a asigura îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan la aceste poziţii şi pentru a folosi cu eficienţă capacităţile de producţie disponibile în şantierul naval. — Sarcinile de plan pe 1966 sunt mobilizatoare şi nu comportă îndo­ieli în privinţa realizării lor, a spus inginerul Marin Tăbîrgic, di­rectorul întreprinderii mecanice de utilaj Medgidia. La baza acestor afirmaţii stau atît realizările anu­lui în curs, cit şi măsurile ce s-au luat de pe acum pentru producţia anului viitor. Pe cele 8 luni ale anului, arăta directorul I.M.U.­­Medgidia, planul producţiei globa­le şi marfă a fost îndeplinit şi de­păşit în proporţie de 101,02 şi res­pectiv 102,12 la sută, iar producti­vitatea muncii a crescut în acest timp cu 2,9 la sută faţă de sarcina planificată. Pe lingă măsurile preconizate pentru introducerea tehnicii noi, a metodelor avansate de muncă, vor­bitorul a accentuat asupra orga­nizării din timp şi realizării în termen a investiţiilor prevăzute pentru anul 1966 şi, îndeosebi, a noii secţii de sculărie, nominalizată în planul de investiţii pe anul viitor. GHEORGHE DIMA In dezbaterea pe ramură Calitatea reparaţiilor --------•••-------­ A In Lunca Dunării Creşterea capacităţilor de pro­ducţie ca şi buna organizare a şan­tierelor pe loturi specializate, do­tarea recentă cu încă 40 de trac­toare cu mare putere de tracţiune de tip „S-1300“ au permis colecti­vului întreprinderii de defrişări, destufizări Brăila — amplasată în Lunca Dunării — să realizeze un ritm înalt de producţie. Volumul lucrărilor realizate la defrişări se apropie de 5 500 ha, faţă de 8 700 cît prevede întregul plan anual. Angajamentul a fost depăşit cu aproape 11 milioane lei la producţia globală, productivita­tea muncii fiind de 1,5 ori mai ri­dicată. (Coresp. „Munca") ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXI nr. 5550 Sîmbătă 11 septembrie 1965 4 pag. 25 bani A fost străpuns tunelul Moşu Vineri, pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Por­ţile de Fier, în sectorul Gura Văii, artificierii au făcut să răsune ul­tima explozie anunţînd străpun­gerea primului tunel din cele 19 cite va număra noua cale ferată ce se construieşte aici. Tunelul Moșu, cum este denumit cel stră­puns, are o lungime de 127 m ; străpungerea sa a fost realizată cu 30 de zile înainte de data pre­văzută în graficele lucrărilor. O noua fabrică de case Pe harta economică a Capitalei a început să se profileze un nou obiectiv industrial — Fabrica de elemente prefabricate din beton pentru locuinţe — din cartierul Militari. Pînă în prezent a fost terminată cea mai mare parte a lucrărilor la structura de rezis­tenţă a clădirii care va adăposti halele de producţie. Noua fabrică de case, urmează să intre în funcţiune în anul vi­itor. Capacitatea de producţie a a­cesteia va fi de 4 500 apartamente pe an, de aici pornind anual, spre şantierele din Capitală, circa 25 000 mc de betoane marfă. (Agerpres) Cu secole în urmă la Suceava dominau turnurile cetăţii. Astăzi domină blocurile turn construite în anii noştri ----------------------- 30 000 perechi încălţăminte peste plan Colectivul fabricii de încălţă­minte „Solidaritatea“ din Oradea continuă cu avînt întrecerea so­cialistă pentru a încheia ultimul an al sesenatului cu noi realizări. In timpul scurs din acest an, el a dat peste sarcina de plan cca. 30 000 perechi încălţăminte. (Coresp. „Munca“) FLORIN PANTELIMONESCU O oră şi ceva de mers cu avio­nul de la Bucureşti pînă la Cluj, apoi, pe jos, încă cinci minute de la agenţia TAROM, aflată în cen­trul oraşului, pînă la numărul 59 de pe Calea Moţilor şi iată-ne la fabrica care îmbracă, în fiecare zi, nu mai puţin de 5 000 de copii! „Mama“ aceasta atît de darnică şi, vom vedea mai tîrziu, deosebit de grijulie, nu este alta decit între­prinderea de tricotaje „Someşul“, — o denumire care a devenit bine cunoscută. Cu vreo zece ani în urmă am mai fost aici. Dar acum n-am mai recunoscut aproape nimic. Micuţe­lor secţii de atunci le-au luat locui hale mari. Din vechile maşini manuale de tricotat au mai rămas doar cîteva, locul celorlalte fiind luat de utilaje moderne, produse în ţară. Am văzut vestiarele încă­pătoare care, la fel, sunt nou ame­najate, magazia de produse finite, şi ea tot nouă. Faţă de 1959, în acest an, sfîrşit de plan sesenat, producţia de tricotaje realizate este dublă. Aşadar, peste imaginile vechi, ştiute mai de mult, s-au suprapus altele noi. Ele fac parte unitară cu marile transformări împlinite în România socialistă ! 5 000 de copii sunt îmbrăcaţi 0 dată, 5 000 de fetiţe şi băieţi, între 1 an şi 14 ani, primesc, în aceeaşi zi, tot atîtea costumaşe, fuste, pantaloni, rochiţe, pulovere, căciu­­liţe. Din trusou nu lipsesc nici mănuşile cu un singur deget, nici fularele, nici jachetele. Şi nu nu­mai atît. Ele sînt produse semes­trial în 180 de variante care mai de care mai original croite, mai bine tricotate, cu culorile mai inge­nios îmbinate. Se merge statornic pe linia de a nu uniformiza îmbră­cămintea copiilor. Și cine are co­pii, acestei preocupări — care pînă la materializarea de acum a cerut din partea Sandei Pop, şefa colec­tivului de creatori, a Margaretei Covaci, a Evei Kary (una din „ve­teranele" fabricii), a tinerei Viorica Sipoş (cea mai nouă creatoare de modele din întreprindere) străda­nii şi căutări continui — îi dă o înaltă şi firească apreciere. Pentru principalul motiv că micuţii cetă­ţeni vor putea fi deosebiţi nu doar după nume, după culoarea ochilor şi a părului... Sanda Pop, care atunci cînd te priveşte lasă impresia că-ţi cerce­tează ţinuta vestimentară într-o încercare neîntreruptă de a găsi ceva ce i-ar putea folosi în munca ei profesională, îmi atrage atenţia că citind numai aceste exemple s-ar putea „minimaliza efortul în­tregului colectiv pentru realizarea de confecţii tricotate care să răs­pundă exigenţelor“. Aflu de la ea că, din iniţiativa comitetului sin­dicatului, periodic se organizează în fabrică expoziţii de prezentare a noilor modele, cu singurul scop de a da posibilitatea tuturor sala­riaţilor să-şi spună părerea, că în adunările lunare ale grupelor sin­dicale se fac numeroase şi utile propuneri de îmbunătăţire a as­pectului confecţiilor. — Anul acesta — îmi spunea Sanda Pop ca o concluzie la lunga noastră discuţie despre modelele noi, despre creatorii lor, despre sursa de inspiraţie — s-au primit 150 de sugestii din care majorita­tea şi-au găsit aplicarea imediată. Aşa­dar „mama“, cum scriam la început, este foarte grijulie cu copiii... Dar mai ziceam că marca fabri­cii este şi bine cunoscută, se bucu­ră de un solid şi meritat renume. Iată faptele : Din aproape un milion de con­fecţii pentru copii, produse în acest an, aproape un milion au fost de calitatea întîia. Deci un raport 1/1, dar mai mult decit atît, este un raport ce-l stabileşte azi fiecare om de aici între măiestria lui pro­fesională, aflată în continuă per­fecţionare, şi dorinţa, ajunsă la gradul înalt de pasiune, de a nu produce nimic care ar putea să ştirbească din ceea ce se cheamă bunul renume al mărcii fabricii. Este o trăsătură ce defineşte per­sonalitatea colectivului, „calitatea întîia“, căpătînd sensul unei nece­sităţi cotidiene ce se înscrie ca o­­biectiv central al întrecerii socia­liste şi se află în miezul ştafetei de răspîndire a experienţei frun­taşe. — Ţi-e greu să­, realizezi numai tricotaje de calitate superioară ? întrebarea pare să n-o surprin­dă pe Irina Nagy, una din cele mai tinere muncitoare ale secţiei de tricotat. — Mi­e, dar m-am străduit, mă strădui şi reuşesc. Altfel, nu se poate... In timp ce-mi desluşea sensul strădaniei ei zilnice, ce înseamnă o permanentă grijă pentru func­ţionarea maşinii, pentru respecta­rea prescripţiilor tehnologice, pri­virea şi-a oprit-o la o altă maşină, acolo unde lucra Elvira Nagy. — De la ea am învăţat meseria şi tot de la ea mi-am însuşit ceea ce numim noi adesea respect pen­tru muncă, pentru ceea ce produ­cem. Comunista Elvira Nagy, femeia aceasta cu fire deschisă, cu un fel de a fi meditativ, femeia aceasta aflată între două vîrste, de două ori distinsă cu insigna de fruntaşă­, iar acum evidenţiată lună de lună în întrecerea socialistă, poate f­i asemuită cu o autentică profesoa­ră. In răgazurile ei — şi totdeauna găseşte timp să şi le creeze — aju­tă, cu o pasiune rar întîlnită, pe oricine îi solicită experiența. — Aici nu-i bine aşa. Trebuie procedat altfel şi uite cum... A­­tunci intră în sfera discuţiei pro­bleme din cele mai diverse înce­­pînd cu legarea corectă a firului pînă la încheierea tricotului. Şi după fiecare sfat al ei sau a altor muncitoare destoinice, cu o bogată practică în producţie, Cornelia Marcu, şefa serviciului C.T.C., în­registrează creşterea numărului de confecţii de calitate superioară. ...Oamenii se sfătuiesc. Oamenii învaţă unii de la alţii. O coordo­nată pe care am întîlnit-o aici, în fabrică, peste tot şi care se mate­rializează în cele 5 000 de produse diferite realizate zilnic pentru co­piii ţării. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUMAUITALT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂN­AIN­IK­EA SOVIETICĂ Continuarea convorbirilor româno-sovietice La 10 septembrie, la Kremlin, au avut loc convorbiri între dele­gaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi conducătorii partidului şi guver­nului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a conti­nuat schimbul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu pri­vire la problemele actuale ale si­tuaţiei internaţionale contempora­ne şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de a­­cord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. In timpul semnării Comunicatului Telefoto : TASS-agerpres Semnarea Comunicatului comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatu­lui cu privire la vizita oficială fă­cută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri ai Re­publicii Socialiste România, din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S. şi Alexei Kosîghin, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vi­­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcu­­raru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asis­tat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sin­dicatelor sovietice, P. N. Demi­­rev, membru supleant al Prezidiu­lui şi Secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lo­­maka, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gro­­mîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica So­cialistă România. In pag. II—III ■ Mitingul de la Moscova consacrat prieteniei româno­­sovietice. ■ Recepţie la Kremlin în cinstea delegaţiei române. Chimiştii aduc economii de ••• metal Printre realizările obţinute în întrecerea socialistă de colectivul Combinatului chimic din Făgăraş, la loc de frunte se situează fără îndoială cele 5 000 tone azotat de amoniu date peste plan în perioa­da ce s-a scurs din acest an. Trebuie să menţionăm şi o altă realizare recentă a făgărăşenilor, de natură diferită. A sporit simţi­tor producţia de mase plastice a combinatului, în momentul de faţă fiind asimilate 37 de repere pen­tru industria constructoare de ma­şini. Aşadar, se poate spune că a­­vîntul chimiştilor aduce economii însemnate de metal . Transmisie directă la Radio şi Televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sâmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9:30 plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socia­liste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere in şcolile tehnice pentru personal tehnic şi in şcolile tehnice de maiştri Pentru a lărgi accesul la şcolile tehnice pentru personal tehnic şi în şcolile tehnice de maiştri in ve­derea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre na­ţionale, printr-o recentă hotă­­rîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri pri­vind condiţiile de admitere în a­­ceste şcoli. Potrivit hotărîrii, se desfiinţea­ză limita de vîrstă pentru înscri­erea la concursul de admitere în ambele categorii de şcoli. La examenul de admitere în şcolile tehnice pentru personal tehnic se primesc absolvenţi ai învăţămîn­­tului mediu de cultură generală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admite­rea în şcolile tehnice de maiştri vor fi înscrişi , în aceleaşi con­diţii cu muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului profesional­­ şi muncitorii absolvenţi ai învăţă­mîntului mediu de cultură gene­rală care s-au calificat prin cursurile organizate în întreprin­deri. Pentru specialităţile miner şi foraj extracţie sunt admişi şi anumite categorii de muncitori calificaţi la locul de muncă­ sau prin cursuri organizate în­ între­prinderi, dacă sunt absolvenţi ai şcolii generale sau ai altor şcoli echivalente. Pentru aceştia se vor organiza clase aparte cu o durată de şcolarizare adecvată. Primirea elevilor în şcolile teh­nice de maiştri se face pe baza re­comandării întreprinderii sau in­stituţiei de unde provin, în ordi­nea rezultatelor obţinute la exa­menul de admitere şi în limita planului de şcolarizare. (Agerpres)

Next