Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)

1965-10-09 / nr. 5574

Combinatul chimic Craiova Largi perspective în dezvoltarea INDUSTRIEI PETROLULUI Petroliştii noştri din întreprin­derile de foraj, schele şi rafinării au obţinut în anii şesenatului suc­cese însemnate care constituie o bază temeinică pentru înfăptuirea viitoarelor sarcini puse în faţa lor de Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Ro­mân pentru perioada 1966—1970. In domeniul cercetărilor geolo­gice, ca urmare a sporirii volumu­lui şi ritmului de prospecţiuni geo­fizice, a folosirii unor metode efi­ciente, s-a reuşit să se acopere aproape întreg teritoriul de interes pentru hidrocarburi, obţinîndu-se informaţii la adîncimi din ce în ce mai mari. Datorită executării unor lucrări de investigare tot mai com­plexe calitatea forajului de cerce­tare a fost continuu îmbunătăţită. Creşterea volumului lucrărilor de prospecţiuni şi explorare, orien­tarea raţională a acestora au con­tribuit la mărirea rezervelor de hidrocarburi, ceea ce a permis de­păşirea nivelului de producţie pre­văzut, asigurîndu-se totodată o ex­ploatare de lungă durată. Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român prevăd ca în viitorul cincinal să se acorde o atenţie sporită cercetă­rii din timp a structurilor de hi­drocarburi. Pentru executarea complexului de lucrări aproape trei pătrimi din volumul total al investiţiilor pentru cercetările geo­logice sunt alocate hidrocarburilor. Lucrările legate de cercetarea geologică vor trebui să aibă la bază proiecte studiate temeinic şi bazate pe o prospecţiune de supra­faţă de înalt nivel tehnic, precum şi investigarea cea mai eficientă a găurilor de sondă. De asemenea, este necesar ca trusturile şi între­prinderile de foraj să urmărească efectuarea la termen a lucrărilor de foraj de cercetare şi de probe de producţie, asigurînd într-un timp cît mai scurt obţinerea tutu­ror informaţiilor geologice. Sub conducerea organizaţiilor de partid, şi mobilizate de sindicate, colectivele întreprinderilor de fo­raj şi ale schelelor de extracţie au depăşit sarcinile de plan pe pri­mele 9 luni ale acestui an. Reali­zările lor se datoresc folosirii unor instalaţii moderne, în mare majo­ritate fabricate în ţară, extinderii metodelor eficiente în tehnica să­pării sondelor şi în extracţia de ţiţei. Ca urmare a îmbunătăţirii acti­vităţii de foraj, la sfîrşitul acestui an volumul forajului pentru ţiţei va fi cu peste 60 la sută mai mare ca în 1959, din care peste 54 la sută reprezintă forajul de cercetare geologică. De asemenea, se preve­de ca vitezele de lucru să crească la foraj cu cca 48 la sută faţă de anul 1959. Sarcinile principale de viitor în activitatea de foraj sunt legate de creşterea continuă a vitezelor de foraj şi reducerea preţului de cost. In acest scop se prevăd măsuri concrete privind utilizarea instala­ţiilor de foraj la capacitatea pen­tru care au fost proiectate, redu­cerea în continuare a timpilor ne­productivi printr-o mai bună ex­ploatare a materialului tubular şi a sapelor cu role şi printr-o apro­vizionare corespunzătoare cu ma­teriale tehnice necesare. Colectivele unităţilor de foraj urmează să examineze permanent regimul de foraj, îmbunătăţirea lucrului sapelor prin respectarea parametrilor prescrişi pentru fie­care tip de sapă, eliminarea greu­tăţilor cauzate de pierderile de no­roi, avarii, complicaţii, reparaţii şi altele. O atenţie deosebită se va acorda în viitor forajului de mare adîn­­cime pentru rezolvarea unor pro- la Consiliul de Miniştri Preşedintele Consiliului de Mi­niştri ai Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit vineri în audienţă pe ambasa­dorul extraordinar şi plenipotenţiar al S.U.A. la Bucureşti, William A. Crawford, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. A fost de faţă Petre Burlacu, se­cretar general in Ministerul Aface­rilor Externe.­­ Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe I. A. Uiuhin, însărcinat cu afaceri ad-in­­terim al U.R.S.S. la Bucureşti, la cererea acestuia. (Agerpres) ION DUMITRU, adjunct al ministrului petrolului RAID-ANCHETA In­ aceste zile cînd se hotărăşte soarta viitoarei recolte am poposit în mai multe unităţi agricole, cooperatiste şi de stat, din regiunea Bucureşti, pentru a vedea cum se desfăşoară muncile de toamnă. Hotarîţi sa repete performanţa E greu să găseşti la sediu, în a­­ceste zile, pe vreunul din conducă­torii producţiei de la G.A.S. Leh­­liu. Pe director, inginerul Ştefan Zainea, l-am întîlnit abia într-un tîrziu, la una din ultimele tarlale de pe care porumbul fusese recol­tat. Cu mulţumire şi bucurie stăpî­­nite, el ne-a informat că harnicul colectiv al gospodăriei a încheiat de acum recoltatul culturilor de toamnă. Producţiile sunt dintre cele mai bune. La floarea-soarelui s-a obţinut, de pe fiecare hectar, cu 454 kg mai mult decît produc­ţia planificată. Cu toată seceta, şi recolta de porumb este mai mare decit prevederile de plan cu peste 600 kg boabe la hectar. — N-am încheiat încă bilanţul anului acesta — ne spunea tova­răşul Zainea — dar calculele pre­liminare sunt îmbucurătoare. De la toţi cu care am stat de vorbă, din gospodărie, am aflat că sunt hotărîţi ca în anul viitor, pri­mul din noul cincinal, să repete remarcabila performanţă despre care am vorbit. Cum ? Faptele o dovedesc. In primul rînd, prin exe­cutarea la timp şi de bună calitate a tuturor muncilor agricole, prin folosirea unor soiuri de seminţe bine selecţionate şi adaptate condi­ţiilor de climă şi sol. Că vorba co­incide cu fapta o dovedesc terenu­rile deosebit de bine pregătite, în ciuda uscăciunii care persistă, in­­sămînţarea a 1 400 hectare culturi de toamnă, ceea ce reprezintă în jur de 90 la sută din lucrările pla­nificate în această campanie. Calitate dar... şi cantitate Cît ar fi de pretenţios nu poţi să afirmi că lucrările agricole execu­tate de mecanizatorii de la G.A.S. Popeşti-Leordeni nu sunt de cali­tate. Ca să se ajungă la un pat germinativ corespunzător, s-au executat pe tarlalele ce urmau să fie însămînţate, in afară de arătu­ră, cîteva tăvălugiri şi discuiri. Dacă în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor, colectivul de aici poate fi, pe bună dreptate lăudat, cu rit­mul muncilor de sezon şi respectiv cu suprafaţa se stă slab. — In ritmul în care mergem — ne relata Pavel Mitrcev, şeful bri­găzii a 7-a de cîmp — vom termina cu însămînţatul pe la 20 octombrie. Rămîi surprins de un asemenea răspuns dacă ţii seamă că terme­nul fixat pentru terminarea însă­­mînţărilor este înainte de înche­ierea primei jumătăţi a lunii. Ce ar trebui făcut pentru accelerarea simţitoare a ritmului însămînţări­­lor ? Să redăm cîteva din părerile unor mecanizatori din această gospodărie. 1. Mai buna organizare a lucru­lui în schimbul II. 2. Remedierea mai operativă a defecţiunilor la tractoare şi la alte maşini agricole. 3. Mai multă grijă, din partea comitetului sindicatului, pentru popularizarea rezultatelor obţinute de mecanizatori în întrecerea so­cialistă. Vine ploaia? Avem în faţă o situaţie a însă­­mînţării culturilor de toamnă in Proletari din toate ţările, uniti-val ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXI nr. 5574 Sîmbătă 9 octombrie 1965 4 pag. 25 bani Veşti de la Mina Bălan 9 O nouă flotaţie 9 Baraj pe Oltul superior 9 Lac de acumulare lung de 3 km La exploatarea minieră Bălan, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, a fost dată în producţie, zilele acestea, o nouă linie de flotaţie cu o capacitate de 500 tone în 24 ore. Această linie se adaugă la alte două puse în funcţiune în ultimii ani.. Ele asigură prelucrarea minereului cuprifer extras din mină în condiţii moderne şi cu indici ridicaţi. Pentru aprovizionarea acestei instalaţii cu apă industrială şi pe timp nefavorabil (îngheţ şi secetă) este în curs de construcţie mai sus de exploatare, pe Olt, un baraj cu o înălţime de 24 m. Lacul de acumulare ce urmează a se crea va avea o lungime de 3 km şi va asigura un debit de 110 litri de apă pe secundă. Lucrările de construcţii ale barajului sunt în curs de finisare. (Agerpres) A. In miez de codru Preocuparea pentru mecanizarea muncilor grele în exploatările fo­restiere este evidentă. Colectivele de specialişti de la Direcţia re­gională a economiei forestiere Braşov, în urma unei colaborări fructuoase cu inginerii şi tehnicie­nii de la uzinele Metrom, Fabrica de radiatoare şi cabluri şi Uzina nr. 2 din Braşov, au realizat pri­mele ferăstraie mecanice de fabri­caţie românească. Acţionate de motoare „Carpaţi“, noile ferăstraie, realizate la nive­lul tehnicii moderne, au o putere mărită, pot lucra în orice poziţie şi sunt mai uşoare cu 1,5 kg faţă de cele existente în exploatări. (Coresp. „Munca“) La Cluj: Telefonul are 5 cifre încă din trimestrul IV al anului trecut, la Cluj au început impor­tante lucrări în vederea extinderii reţelei telefonice. Ca urmare, în vara aceasta a intrat în funcţie o centrală automată, trecîndu-se totodată la posturile telefonice cu 5 cifre. In cadrul lărgirii reţelei telefo­nice, s-a mărit capacitatea centra­lei automate cu încă 1 600 linii. Prin actuala extindere au crescut simţitor numărul abonaţilor tele­fonici, iar pe de altă parte s-a pregătit pentru exterior introdu­cerea telefoniei automate interur­bane. GH. IUREA corespondent voluntar Am părăsit frumuseţile Dane­marcei în ziua de 4 august cu destinaţia: zona de pescuit, si­tuată la nord de Newfoundland (Terra Nova). Intîmpinaţi de os­tilitatea oceanului, dar încreză­tori, după aproape 10 zile, pe i­­mensa suprafaţă dintre Labrador şi Groenlanda am început să căutăm bancurile de peşte. Zile şi nopţi de căutări asidue în care peştele parcă se ascundea dincolo de acelaşi invariabil tablou al nordului: ceaţă, umezeală, apă şi cer. Monotonia se mai spulberă în ziua de 14 august cînd tre­cem prin apropierea unui impu­nător aisberg, pentru ca apoi să facem o escală la St. John’s — capitala statului canadian New­foundland. Primul vas româ­nesc de pescuit oceanic, care an­cora acolo, a fost întîmpinat cu multă simpatie. Oraşul, construit în întregime numai pe sol stîn­­cos, este modern, cu străzi largi şi circulaţie intensă. Interesant ni s-a părut monumentul întitu­lat de localnici „Turnul lui Mar­coni", loc de unde s-a stabilit prima legătură radio dintre A­ Radiogramă din larg Ferica şi Europa. După o des­părţire in care fluturatul baticu­rilor, pălăriilor şi claxoanele ma­şinilor ne-au urmărit pînă la ie­şirea din port, am intrat din nou în ceaţă in zona Georges Bank, în apropierea coastei marcată de oraşele Boston şi New York. In dimineaţa zilei de 23 August în­tregul nostru echipaj a trăit bucuria începerii masive a pes­cuitului. . După indicaţiile furni­zate de aparatele de detec­ţie şi de celelalte nave străine aflate în zonă, pescuitul se anun­ţa abundent. Pregătirea din timp a sculelor şi traulelor de pes­cuit, verificarea instalaţiei frigo­rifice şi a maşinilor din sectorul de prelucrare ne-au permis să desfăşurăm cu succes întrecerea socialistă pentru realizarea sar­cinilor de plan şi a angajamente­lor care stau în faţa colectivului nostru. Zile şi nopţi în şir co­menzile şi maşinile de prelucra­re nu mai conteneau. Şuvoaie de Hering şi Cod intră în secţiile prelucrătoare. Zilnic, graficele întrecerii din fiecare comparti­ment fac salturi uimitoare, înre­­gistrîndu-se depăşiri de 3—5 tone de peşte. In momentul în care a­­ceste veşti vor ajunge în ţară, echipajul nostru va avea un a­­vans apreciabil faţă de graficul perioadei afectate pescuitului. Numai într-o singură lună am, pescuit 960 tone peşte — din care 460 au fost congelate — am produs 100 tone făină şi 4,5 tone ulei. Ritmul neîntrerupt, buna orga­nizare a întrecerii, dorinţa fiecă­ruia de a se reîntoarce lingă cei dragi ne fac să uităm zilele săp­­tămînii. Timpul se menţine pri­elnic şi starea echipajului este excelentă. Cu succesele obţinute pînă acum ne-am creat premisa reîntoarcerii acasă cu o lună mai devreme. Pînă atunci, tuturor ce­lor din patrie succes, membrilor familiilor urările noastre de bine şi sănătate de aici, de la Georges Bank. Dr. OCTAVIAN DĂNILĂ medic pe traulerul „Constanţa“ IN ZIARUL DE AZI : — Universităţile muncitoreşti îşi redeschid porţile. (Pag. 2-a) — Poşta juridică. (Pag. 3-a) — Dezbaterile de la O.N.U. : Cuvintarea ministrului aface­rilor externe al Republicii So­cialiste România. (Pag. 4-a) Vizita preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convor­biri oficiale între preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Gea­mănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cris­tofor Simionescu, membru al Con­siliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul pre­ședintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al președintelui, dr. S. Gopal, director în Ministe­rul Afacerilor Externe. Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrish­­nan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Gri­­gore Geamănu, membri ai Consi­liului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători ai unor insti­tuţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, Justinian, Patriarhul Biseri­cii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai­ misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti şi alţi membri ai corpului di­plomatic. La începutul recepţiei au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Vizite in Capitală Preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, îm­preună cu persoanele oficiale in­diene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimineaţă noi cartiere de locuinţe şi construcţii social-cultu­­rale ale Capitalei. Oaspeţii au vi­zitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Pre­şedintele Indiei a semnat în carnea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite obiecte de artiza­nat şi publicaţii ale muzeului, în timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetu­lui Executiv al Sfatului popular al Capitalei, şi prof. Cristofor Simio­­nescu, membri ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasado­rul Republicii Socialiste România în India, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, precum şi de K. R. F. Khim­ani, ambasadorul In­diei la Bucureşti. ★ în cursul după-amiezii, înaltul oaspete indian însoţit de persoane oficiale a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîmpinat de Pompi­­liu Macovei, preşedintele Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă şi de artişti plastici. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oas­peţilor le-au fost oferite albume de artă. (Agerpres) Rodul toamnei Fotó : H. VIRGIL 20 de ani de la constituirea F. S. M. Adunarea activului sindical din Capitală In ziua de 8 octombrie, a avut loc in sala Teatrului Consiliului Cen­tral al Sindicatelor o adunare a ac­tivului sindical din Capitală con­sacrată sărbătoririi a douăzeci de ani de la constituirea Federaţiei Sindicale Mondiale. Au participat tovarăşii : Ion Cotoţ, Gheorghe Petrescu şi Ion Preoteasa, secre­tari ai Consiliului Central al Sindicatelor, activişti ai C.C.S., ai Consiliului Local şi consiliilor ra­ionale ale sindicatelor din Bucu­reşti, precum şi ai comitetelor sin­dicatelor din întreprinderile şi in­stituţiile din Capitală. Adunarea a fost deschisă de to­varăşul Gheorghe Borş, membru al Prezidiului C.C.S.,­­ preşedintele Consiliului Local al Sindicatelor Bucureşti. Despre a XX-a aniversare a Fe­deraţiei Sindicale Mondiale a vor­bit tovarăşul Ion Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. La 8 octombrie — a spus vorbito­rul — se împlinesc două decenii de cînd a luat sfîrşit la Paris Congre­sul de constituire a Federaţiei Sin­dicale Mondiale. Crearea F.S.M. a fost o expresie vie a năzuinţelor celor ce muncesc din toate ţările spre realizarea unităţii sindicale in­ternaţionale şi a constituit o con­firmare a faptului că interesele fundamentale ale oamenilor muncă din întreaga lume sunt aceleaşi, că unitatea de acţiune internaţională a sindicatelor este posibilă pe baza obiectivelor comune de luptă. Vorbitorul s-a referit apoi la u­­nele acţiuni organizate de Federa­ţia Sindicală Mondială în perioada ce a trecut de la crearea ei şi con­tribuţia adusă, pe baza Programu­lui de acţiune adoptat de al V-lea Congres Sindical Mondial, la spri­jinirea luptei oamenilor muncii din Europa, Asia, Africa şi America Latină, pentru revendicări econo­mice şi sociale, drepturi sindicale şi libertăţi democratice, eliberare na­ţională, împotriva imperialismului, pentru apărarea păcii. Fiind afiliate la Federaţia Sin­dicală Mondială, încă de la crearea ei — a continuat vorbitorul — sin­dicatele din Republica Socialistă România participă, în spiritul in­ternaţionalismului şi al solidarităţii muncitoreşti, la întreaga activitate a F.S.M. şi Uniunilor Internaţionale ale Sindicatelor, sprijină lupta uni­tă a celor ce muncesc şi a sindica­telor pentru interesele lor vitale. Ţinînd seama în întreaga lor ac­tivitate că ceea ce uneşte clasa muncitoare, oamenii muncii, este infinit mai puternic decit unele deosebiri de păreri, sindicatele noastre au militat şi vor milita şi în viitor pentru dezvoltarea expe­rienţei pozitive acumulate în aceşti 20 de ani şi înlăturarea unor ne­ajunsuri ce au apărut în ultimii ani în activitatea F.S.M., care au dăunat unităţii şi au redus eficaci­tatea acţiunilor sale, pentru întă­

Next