Munca, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5567-5593)
1965-10-09 / nr. 5574
Combinatul chimic Craiova Largi perspective în dezvoltarea INDUSTRIEI PETROLULUI Petroliştii noştri din întreprinderile de foraj, schele şi rafinării au obţinut în anii şesenatului succese însemnate care constituie o bază temeinică pentru înfăptuirea viitoarelor sarcini puse în faţa lor de Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru perioada 1966—1970. In domeniul cercetărilor geologice, ca urmare a sporirii volumului şi ritmului de prospecţiuni geofizice, a folosirii unor metode eficiente, s-a reuşit să se acopere aproape întreg teritoriul de interes pentru hidrocarburi, obţinîndu-se informaţii la adîncimi din ce în ce mai mari. Datorită executării unor lucrări de investigare tot mai complexe calitatea forajului de cercetare a fost continuu îmbunătăţită. Creşterea volumului lucrărilor de prospecţiuni şi explorare, orientarea raţională a acestora au contribuit la mărirea rezervelor de hidrocarburi, ceea ce a permis depăşirea nivelului de producţie prevăzut, asigurîndu-se totodată o exploatare de lungă durată. Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român prevăd ca în viitorul cincinal să se acorde o atenţie sporită cercetării din timp a structurilor de hidrocarburi. Pentru executarea complexului de lucrări aproape trei pătrimi din volumul total al investiţiilor pentru cercetările geologice sunt alocate hidrocarburilor. Lucrările legate de cercetarea geologică vor trebui să aibă la bază proiecte studiate temeinic şi bazate pe o prospecţiune de suprafaţă de înalt nivel tehnic, precum şi investigarea cea mai eficientă a găurilor de sondă. De asemenea, este necesar ca trusturile şi întreprinderile de foraj să urmărească efectuarea la termen a lucrărilor de foraj de cercetare şi de probe de producţie, asigurînd într-un timp cît mai scurt obţinerea tuturor informaţiilor geologice. Sub conducerea organizaţiilor de partid, şi mobilizate de sindicate, colectivele întreprinderilor de foraj şi ale schelelor de extracţie au depăşit sarcinile de plan pe primele 9 luni ale acestui an. Realizările lor se datoresc folosirii unor instalaţii moderne, în mare majoritate fabricate în ţară, extinderii metodelor eficiente în tehnica săpării sondelor şi în extracţia de ţiţei. Ca urmare a îmbunătăţirii activităţii de foraj, la sfîrşitul acestui an volumul forajului pentru ţiţei va fi cu peste 60 la sută mai mare ca în 1959, din care peste 54 la sută reprezintă forajul de cercetare geologică. De asemenea, se prevede ca vitezele de lucru să crească la foraj cu cca 48 la sută faţă de anul 1959. Sarcinile principale de viitor în activitatea de foraj sunt legate de creşterea continuă a vitezelor de foraj şi reducerea preţului de cost. In acest scop se prevăd măsuri concrete privind utilizarea instalaţiilor de foraj la capacitatea pentru care au fost proiectate, reducerea în continuare a timpilor neproductivi printr-o mai bună exploatare a materialului tubular şi a sapelor cu role şi printr-o aprovizionare corespunzătoare cu materiale tehnice necesare. Colectivele unităţilor de foraj urmează să examineze permanent regimul de foraj, îmbunătăţirea lucrului sapelor prin respectarea parametrilor prescrişi pentru fiecare tip de sapă, eliminarea greutăţilor cauzate de pierderile de noroi, avarii, complicaţii, reparaţii şi altele. O atenţie deosebită se va acorda în viitor forajului de mare adîncime pentru rezolvarea unor pro- la Consiliul de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al S.U.A. la Bucureşti, William A. Crawford, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. A fost de faţă Petre Burlacu, secretar general in Ministerul Afacerilor Externe. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri în audienţă pe I. A. Uiuhin, însărcinat cu afaceri ad-interim al U.R.S.S. la Bucureşti, la cererea acestuia. (Agerpres) ION DUMITRU, adjunct al ministrului petrolului RAID-ANCHETA In aceste zile cînd se hotărăşte soarta viitoarei recolte am poposit în mai multe unităţi agricole, cooperatiste şi de stat, din regiunea Bucureşti, pentru a vedea cum se desfăşoară muncile de toamnă. Hotarîţi sa repete performanţa E greu să găseşti la sediu, în aceste zile, pe vreunul din conducătorii producţiei de la G.A.S. Lehliu. Pe director, inginerul Ştefan Zainea, l-am întîlnit abia într-un tîrziu, la una din ultimele tarlale de pe care porumbul fusese recoltat. Cu mulţumire şi bucurie stăpînite, el ne-a informat că harnicul colectiv al gospodăriei a încheiat de acum recoltatul culturilor de toamnă. Producţiile sunt dintre cele mai bune. La floarea-soarelui s-a obţinut, de pe fiecare hectar, cu 454 kg mai mult decît producţia planificată. Cu toată seceta, şi recolta de porumb este mai mare decit prevederile de plan cu peste 600 kg boabe la hectar. — N-am încheiat încă bilanţul anului acesta — ne spunea tovarăşul Zainea — dar calculele preliminare sunt îmbucurătoare. De la toţi cu care am stat de vorbă, din gospodărie, am aflat că sunt hotărîţi ca în anul viitor, primul din noul cincinal, să repete remarcabila performanţă despre care am vorbit. Cum ? Faptele o dovedesc. In primul rînd, prin executarea la timp şi de bună calitate a tuturor muncilor agricole, prin folosirea unor soiuri de seminţe bine selecţionate şi adaptate condiţiilor de climă şi sol. Că vorba coincide cu fapta o dovedesc terenurile deosebit de bine pregătite, în ciuda uscăciunii care persistă, insămînţarea a 1 400 hectare culturi de toamnă, ceea ce reprezintă în jur de 90 la sută din lucrările planificate în această campanie. Calitate dar... şi cantitate Cît ar fi de pretenţios nu poţi să afirmi că lucrările agricole executate de mecanizatorii de la G.A.S. Popeşti-Leordeni nu sunt de calitate. Ca să se ajungă la un pat germinativ corespunzător, s-au executat pe tarlalele ce urmau să fie însămînţate, in afară de arătură, cîteva tăvălugiri şi discuiri. Dacă în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor, colectivul de aici poate fi, pe bună dreptate lăudat, cu ritmul muncilor de sezon şi respectiv cu suprafaţa se stă slab. — In ritmul în care mergem — ne relata Pavel Mitrcev, şeful brigăzii a 7-a de cîmp — vom termina cu însămînţatul pe la 20 octombrie. Rămîi surprins de un asemenea răspuns dacă ţii seamă că termenul fixat pentru terminarea însămînţărilor este înainte de încheierea primei jumătăţi a lunii. Ce ar trebui făcut pentru accelerarea simţitoare a ritmului însămînţărilor ? Să redăm cîteva din părerile unor mecanizatori din această gospodărie. 1. Mai buna organizare a lucrului în schimbul II. 2. Remedierea mai operativă a defecţiunilor la tractoare şi la alte maşini agricole. 3. Mai multă grijă, din partea comitetului sindicatului, pentru popularizarea rezultatelor obţinute de mecanizatori în întrecerea socialistă. Vine ploaia? Avem în faţă o situaţie a însămînţării culturilor de toamnă in Proletari din toate ţările, uniti-val ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Anul XXI nr. 5574 Sîmbătă 9 octombrie 1965 4 pag. 25 bani Veşti de la Mina Bălan 9 O nouă flotaţie 9 Baraj pe Oltul superior 9 Lac de acumulare lung de 3 km La exploatarea minieră Bălan, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, a fost dată în producţie, zilele acestea, o nouă linie de flotaţie cu o capacitate de 500 tone în 24 ore. Această linie se adaugă la alte două puse în funcţiune în ultimii ani.. Ele asigură prelucrarea minereului cuprifer extras din mină în condiţii moderne şi cu indici ridicaţi. Pentru aprovizionarea acestei instalaţii cu apă industrială şi pe timp nefavorabil (îngheţ şi secetă) este în curs de construcţie mai sus de exploatare, pe Olt, un baraj cu o înălţime de 24 m. Lacul de acumulare ce urmează a se crea va avea o lungime de 3 km şi va asigura un debit de 110 litri de apă pe secundă. Lucrările de construcţii ale barajului sunt în curs de finisare. (Agerpres) A. In miez de codru Preocuparea pentru mecanizarea muncilor grele în exploatările forestiere este evidentă. Colectivele de specialişti de la Direcţia regională a economiei forestiere Braşov, în urma unei colaborări fructuoase cu inginerii şi tehnicienii de la uzinele Metrom, Fabrica de radiatoare şi cabluri şi Uzina nr. 2 din Braşov, au realizat primele ferăstraie mecanice de fabricaţie românească. Acţionate de motoare „Carpaţi“, noile ferăstraie, realizate la nivelul tehnicii moderne, au o putere mărită, pot lucra în orice poziţie şi sunt mai uşoare cu 1,5 kg faţă de cele existente în exploatări. (Coresp. „Munca“) La Cluj: Telefonul are 5 cifre încă din trimestrul IV al anului trecut, la Cluj au început importante lucrări în vederea extinderii reţelei telefonice. Ca urmare, în vara aceasta a intrat în funcţie o centrală automată, trecîndu-se totodată la posturile telefonice cu 5 cifre. In cadrul lărgirii reţelei telefonice, s-a mărit capacitatea centralei automate cu încă 1 600 linii. Prin actuala extindere au crescut simţitor numărul abonaţilor telefonici, iar pe de altă parte s-a pregătit pentru exterior introducerea telefoniei automate interurbane. GH. IUREA corespondent voluntar Am părăsit frumuseţile Danemarcei în ziua de 4 august cu destinaţia: zona de pescuit, situată la nord de Newfoundland (Terra Nova). Intîmpinaţi de ostilitatea oceanului, dar încrezători, după aproape 10 zile, pe imensa suprafaţă dintre Labrador şi Groenlanda am început să căutăm bancurile de peşte. Zile şi nopţi de căutări asidue în care peştele parcă se ascundea dincolo de acelaşi invariabil tablou al nordului: ceaţă, umezeală, apă şi cer. Monotonia se mai spulberă în ziua de 14 august cînd trecem prin apropierea unui impunător aisberg, pentru ca apoi să facem o escală la St. John’s — capitala statului canadian Newfoundland. Primul vas românesc de pescuit oceanic, care ancora acolo, a fost întîmpinat cu multă simpatie. Oraşul, construit în întregime numai pe sol stîncos, este modern, cu străzi largi şi circulaţie intensă. Interesant ni s-a părut monumentul întitulat de localnici „Turnul lui Marconi", loc de unde s-a stabilit prima legătură radio dintre A Radiogramă din larg Ferica şi Europa. După o despărţire in care fluturatul baticurilor, pălăriilor şi claxoanele maşinilor ne-au urmărit pînă la ieşirea din port, am intrat din nou în ceaţă in zona Georges Bank, în apropierea coastei marcată de oraşele Boston şi New York. In dimineaţa zilei de 23 August întregul nostru echipaj a trăit bucuria începerii masive a pescuitului. . După indicaţiile furnizate de aparatele de detecţie şi de celelalte nave străine aflate în zonă, pescuitul se anunţa abundent. Pregătirea din timp a sculelor şi traulelor de pescuit, verificarea instalaţiei frigorifice şi a maşinilor din sectorul de prelucrare ne-au permis să desfăşurăm cu succes întrecerea socialistă pentru realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor care stau în faţa colectivului nostru. Zile şi nopţi în şir comenzile şi maşinile de prelucrare nu mai conteneau. Şuvoaie de Hering şi Cod intră în secţiile prelucrătoare. Zilnic, graficele întrecerii din fiecare compartiment fac salturi uimitoare, înregistrîndu-se depăşiri de 3—5 tone de peşte. In momentul în care aceste veşti vor ajunge în ţară, echipajul nostru va avea un avans apreciabil faţă de graficul perioadei afectate pescuitului. Numai într-o singură lună am, pescuit 960 tone peşte — din care 460 au fost congelate — am produs 100 tone făină şi 4,5 tone ulei. Ritmul neîntrerupt, buna organizare a întrecerii, dorinţa fiecăruia de a se reîntoarce lingă cei dragi ne fac să uităm zilele săptămînii. Timpul se menţine prielnic şi starea echipajului este excelentă. Cu succesele obţinute pînă acum ne-am creat premisa reîntoarcerii acasă cu o lună mai devreme. Pînă atunci, tuturor celor din patrie succes, membrilor familiilor urările noastre de bine şi sănătate de aici, de la Georges Bank. Dr. OCTAVIAN DĂNILĂ medic pe traulerul „Constanţa“ IN ZIARUL DE AZI : — Universităţile muncitoreşti îşi redeschid porţile. (Pag. 2-a) — Poşta juridică. (Pag. 3-a) — Dezbaterile de la O.N.U. : Cuvintarea ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România. (Pag. 4-a) Vizita preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul președintelui, general-maior G. S. Gill, secretarul militar al președintelui, dr. S. Gopal, director în Ministerul Afacerilor Externe. Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, Justinian, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La începutul recepţiei au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Vizite in Capitală Preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimineaţă noi cartiere de locuinţe şi construcţii social-culturale ale Capitalei. Oaspeţii au vizitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Preşedintele Indiei a semnat în carnea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite obiecte de artizanat şi publicaţii ale muzeului, în timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei, şi prof. Cristofor Simionescu, membri ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, precum şi de K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti. ★ în cursul după-amiezii, înaltul oaspete indian însoţit de persoane oficiale a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîmpinat de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi de artişti plastici. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite albume de artă. (Agerpres) Rodul toamnei Fotó : H. VIRGIL 20 de ani de la constituirea F. S. M. Adunarea activului sindical din Capitală In ziua de 8 octombrie, a avut loc in sala Teatrului Consiliului Central al Sindicatelor o adunare a activului sindical din Capitală consacrată sărbătoririi a douăzeci de ani de la constituirea Federaţiei Sindicale Mondiale. Au participat tovarăşii : Ion Cotoţ, Gheorghe Petrescu şi Ion Preoteasa, secretari ai Consiliului Central al Sindicatelor, activişti ai C.C.S., ai Consiliului Local şi consiliilor raionale ale sindicatelor din Bucureşti, precum şi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile din Capitală. Adunarea a fost deschisă de tovarăşul Gheorghe Borş, membru al Prezidiului C.C.S., preşedintele Consiliului Local al Sindicatelor Bucureşti. Despre a XX-a aniversare a Federaţiei Sindicale Mondiale a vorbit tovarăşul Ion Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. La 8 octombrie — a spus vorbitorul — se împlinesc două decenii de cînd a luat sfîrşit la Paris Congresul de constituire a Federaţiei Sindicale Mondiale. Crearea F.S.M. a fost o expresie vie a năzuinţelor celor ce muncesc din toate ţările spre realizarea unităţii sindicale internaţionale şi a constituit o confirmare a faptului că interesele fundamentale ale oamenilor muncă din întreaga lume sunt aceleaşi, că unitatea de acţiune internaţională a sindicatelor este posibilă pe baza obiectivelor comune de luptă. Vorbitorul s-a referit apoi la unele acţiuni organizate de Federaţia Sindicală Mondială în perioada ce a trecut de la crearea ei şi contribuţia adusă, pe baza Programului de acţiune adoptat de al V-lea Congres Sindical Mondial, la sprijinirea luptei oamenilor muncii din Europa, Asia, Africa şi America Latină, pentru revendicări economice şi sociale, drepturi sindicale şi libertăţi democratice, eliberare naţională, împotriva imperialismului, pentru apărarea păcii. Fiind afiliate la Federaţia Sindicală Mondială, încă de la crearea ei — a continuat vorbitorul — sindicatele din Republica Socialistă România participă, în spiritul internaţionalismului şi al solidarităţii muncitoreşti, la întreaga activitate a F.S.M. şi Uniunilor Internaţionale ale Sindicatelor, sprijină lupta unită a celor ce muncesc şi a sindicatelor pentru interesele lor vitale. Ţinînd seama în întreaga lor activitate că ceea ce uneşte clasa muncitoare, oamenii muncii, este infinit mai puternic decit unele deosebiri de păreri, sindicatele noastre au militat şi vor milita şi în viitor pentru dezvoltarea experienţei pozitive acumulate în aceşti 20 de ani şi înlăturarea unor neajunsuri ce au apărut în ultimii ani în activitatea F.S.M., care au dăunat unităţii şi au redus eficacitatea acţiunilor sale, pentru întă