Munca, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5594-5618)
1965-11-21 / nr. 5611
365 DE ZILE DE VARĂ O centura de foc înconjoară uzina, în dreapta, turnătoria. Hală imensă prin ferestrele căreia ziua şi noaptea, fonta, pornită șuvoi din cuptoare, îşi trimite sclipirile. Sclipirile înseamnă încă un triumf. O nouă coloană de piese pentru tractor va intra în marele circuit tehnologic, în stînga, oţelăria. Clădire de proporţii, unde oameni cu căşti şi ochelari de protecţie dau fierului, prin intermediul agregatelor, o altă întrebuinţare, o valoare mai mare decît cea pe care a avut-o iniţial. Centura de foc o împlineşte forţa. Aici, cînd flăcările nevăzute ale curenţilor de înaltă frecvenţă schimbă culoarea ruginie a metalului în galben-portocaliu, ciocanele, ce lovesc cu putere de uriaş, modelează piese cu o configuraţie simplă, complicată sau foarte complicată. După trebuinţă... E toamnă. Copacii din jur, atinşi de tăişul ascuţit al brumei, şi-au scuturat podoaba. Singuratice, crengile se profilează pe albastrul cerului. Cerul pare crăpat haotic, dupăforma şi dimensiunile crengilor. Buletinele meteorologice anunţă prima zăpadă. Dăr în forjă e vară. Ventilatoarele fac faţă cu greu căldurilor de august, iscate din oţelul încins, din cuptoarele înroşite. Oamenii au obrajii îmbujoraţi. Ochii le sclipesc în dogoarea metalului... — Cite biele mai bateţi ? — Fără asta, trei ! închidem comanda. — Apoi, începeţi să bateţi pinioane cu dantură — reluă maistrul. — începem — îi întoarse forjorul vorba. Poate acum or ieși mai bine... Cu vreo cîteva zile în urmă se definitivase un nou procedeu tehnologic. Pentru înlăturarea țundărului care se imprima pe suprafața dintelui mai adînc decît adaosul de prelucrare lăsat de forjori, se stabilise ca semifabricatul să fie încălzit într-un strat protector de negru de fum. Pionieratul îl făcea el. Constantin Negulici, unul din cei mai destoinici forjori ai secţiei. După o vreme, pregătirile au fost isprăvite. La unison cu celelalte ciocane a bătut şi ciocanul lui Negulici. O lovitură, două, trei și metalul incandescent a luat forma matriței. — Merge, băieţi ? — Merge ! Maistrul măsură cu privirea stiva ce începuse să se formeze lîngă ciocan. Piesele erau încă fierbinţi. Deasupra lor se ridicau fuioare de căldură. Aerul părea să vibreze. Dar dincolo de acestea maistrul desluşea succesul. Izbutise sa se impună tehnica nouă. Oxizii, altădată formaţi la suprafaţa oţelului datorită temperaturilor înalte — ţundărul, după expresia încetăţenită în vocabularul forjorilor — dispăruseră. — Măi Negulici ! Eşti cam zgîrcit în aprecieri... — Zgîrcit ! — se miră forjorul ca și cînd n-ar fi sesizat aluzia. Din contră, meștere. Piesele ies bune. FLORIN PANTELIMONESCU ATENŢIE, PIETONI! Foto text PETRE COZIA i' • .•' '' ■ Bucureşti, Bulevardul 1818, ora 9.30. Pe această principală arteră a Capitalei este un du-te-vino neîncetat: cetăţeni cu treburi cotidiene, camioane care transportă diferite mărfuri, troleibuze, autobuze etc. Deşi pe o porţiune de circa 70 de metri există trei marcaje de trecere, numeroşi pietoni ca : Matilda Popescu, din strada doctor Felix nr. 5, Florea Ştefan, din strada Căluşei nr. 1, raionul 23 August, Achim Ion, din Splaiul Unirii nr. 50, Anton Dobrescu, strada Murmurului nr. 2, raionul 30 Decembrie, şi alţii nu respectă regulile de circulaţie, expunîndu-se la accidente, din care unele pot fi grave. Imaginea alăturată este un exemplu grăitor al felului cum unii pietoni îşi pun viaţa în primejdie Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA And XXI nr. 5611 Duminică 21 noiembrie 1965 4 pag. 25 bani Îndeplinirea angajamentului socialist — MÎNDRIE MUNCITOREASCĂ Odată cu venirea iernii produse ae întreprinderii „Cauciucul Quadrat“ din Capitală, sunt din ce în ce mai solicitate. Lunar întreprinderea livrează comerţului aproape 200 000 perechi încălţăminte din cauciuc pentru copii, femei şi bărbaţi. In anul 1965 s-au pregătit 11 modele noi. In clişeu : controloarea Iliescu Valeria şi sortatoarea Tatiana Şitrosu, contro- find calitatea unor produse Brigăzi de intervenţie evidenţiate vina de lună Despre pasionanta întrecere ce o desfăşoară brigăzile de intervenţie la sonde, din cadrul schelei de extracţie Moineşti, am aflat cu prilejul unei scurte convorbiri avute cu tovarăşul Constantin Antohi, preşedintele comitetului sindicatului. El a ţinut să precizeze : Brigăzile de intervenţie sonde, dobîndesc în întrecerea socialistă rea Destinaţia: Hunedoara De la uzina „Independenţa“ din Sibiu au fost expediate sîmbătă ultimele subansamble ale preîncălzitorului de aer şi carcasa furnalului de 1 000 metri cubi cu destinaţia Hunedoara. Prin executarea acestor comenzi, colectivul uzinei sibiene a putut raporta îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul sesenallizări de seamă. Unele au reuşit să fie evidenţiate lună de lună. — Judecind după rolul important pe care îl are munca brigăzilor de intervenţie la îndeplinirea în bune condiţii a planului, înseamnă că pe întreaga schelă s-au obţinut rezultate bune ? — Aşa şi este. Dovada : îndeplinirea integrală cu mult înainte de termen a tuturor angajamentelor asumate pe acest an. Bunăoară la producţia globală şi marfă în loc de 1 500 000 şi respectiv 2 000 000 lei peste plan cît prevedea angajamentul nostru, am realizat pînă acum 2 285 000 lei şi respectiv 3 846 000 lei în plus. De asemenea au fost depăşite şi angajamentele asumate la economii cu 2 340 000 iar la beneficii cu 3 293 000 lei. (Coresp. „Munca") ------------------- • Obstacole pe firul lecţiei • Adaos benevol la manual • O performanţă: 7 capitole in 50 de minute • Porţile deschise • Cine elaborează materialul didactic ? • Competenţă discutabilă MARIANA CHIŢU ELENA DIMITRIU SANDU DUMITRU Este ştiut că ceea ce se învaţă de tînăr se imprimă mai uşor în conştiinţă,» transformîndu-se în deprinderi temeinice care se păstrează pentru toată viaţa. Pornind de la această premisă, şcolile profesionale, care pregătesc muncitori calificaţi, au obligaţia şi răspunderea de a iniţia şi introduce pe elevi nu numai în tainele meseriei pe care ei şi-au ales-o, dar şi aceea de a-i învăţa încă de pe acum primele noţiuni de protecţia muncii. Se asigură în toate şcolile profesionale condiţii pentru o asemenea pregătire ? Iată ce vom urmări în raidul nostru. O scurtă convorbire cu tovarăşul inginer Paul Precupeţu, directorul Direcţiei organizării şcolilor tehnice şi profesionale din Ministerul învăţămîntului, ne introduce în tema pe care ne-am propus s-o tratăm. Aflăm că în ultimii ani, protecţia muncii a ocupat un loc mai important în planurile de învăţămînt ale şcolilor profesionale, ea fiind tratată ca obiect distinct. în anul I, planul de învăţămînt prevede o oră pe săptămînă pentru studiul acestei discipline. în anul II, protecţia muncii a fost inclusă la orele de tehnologia meseriei, reluîndu-se în anul III ca disciplină aparte. Fireşte, aceste noţiuni teoretice se întregesc şi se aprofundează apoi în atelierele-şcoală şi la practica în producţie. — Ne-am preocupat — urmă firul discuţiei ing. Paul Precupeţu — de editarea unor manuale adecvate, de pregătirea corespunzătoare a cadrelor didactice, de controlul şi îndrumarea activităţii şcolare şi pe linia protecţiei muncii. Există însă şi destule deficienţe întreţinute de mai mulţi factori. Din cele constatate la faţa locului ne-am dat seama că şi în prima şi mai cu seamă în a doua privinţă tov. Precupeţu are dreptate. ...Oră de curs la anul I al Grupului şcolar de construcţii Bucureşti. Profesoara ing. Gherghina Popescu se străduieşte să facă o expunere interesantă. Tema lecţiei se pretează : „Măsuri tehnice pentru prevenirea accidentelor“. Dar pe firul explicaţiei apar mici obstacole. Profesoara este nevoită să recomande repetat: „Notaţi şi asta. E important“. Trebuie să o facă căci caietul este singurul mijloc de studiu. — Dar manualul ? — Nu ne putem bizui pe el — a replicat ea. Fiind editat în 1962 este complet depăşit. Nu mai este în concordanţă cu legislaţia şi normativele actuale. Şi-apoi cuprinde doar generalităţi valabile pentru toate sectoarele. Despre tehnica securităţii în construcţii, de pildă, nu se scrie nimic. Completez eu cu ce mai ştiu de pe cînd am lucrat ca inginer constructor pe şantier. De fapt asemenea completări sunt foarte necesare mai ales că programa şcolară nu ţine seamă de această realitate evidentă : din 36 de ore pentru tot anul, numai patru sînt afectate problemelor specifice meseriei. Pe de altă parte programa analitică manifestă tendinţa de supraaglomerare a unor lecţii, stabilind epuizarea într-un timp foarte scurt a unei multitudini de probleme. în 50 de minute, un profesor de la o şcoală pentru ramurile petrol-chimie trebuie să epuizeze un subiect ca : măsuri tehnice pentru prevenirea accidentelor, îngrădiri şi apărători, dispozitive de pornire şi oprire, dispozitive de semnalizare, dispozitive automate de protecţie — mecanice, electrice, fotoelectrice — echipamente, măsuri de prim ajutor —, pansarea rănilor, oprirea hemoragiei etc. Cel mult, el ar reuşi să enunţe unele lucruri dar nicidecum să le aprofundeze. O asemenea pregătire „solidă“ a elevilor are drept consecinţă tocmai ceea ce ne relata ing. Constantin Gabriel, profesor tehnolog la Cîmpina : „ Unii elevi, ajunşi în producţie, se expun accidentelor. Şi asta pentru că nu stăpînesc îndeajuns normele de protecţia muncii. Revenind la programa ce se vrea atotcuprinzătoare, aflăm un amănunt interesant în legătură cu geneza ei. Unele şcoli profesionale de petrol şi chimie (printre care şi cea din Cîmpina) au „înfiat“ o programă elaborată de... Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Şi acest „transfer“ este aprobat fără nici o rezervă de Ministerul învăţămîntului prin ordinul nr. 38810 din 1965. Cum poate acesta să legifereze o asemenea anomalie ? Oare planurile de învăţământ nu se întocmesc împreună cu ministerele tutelare de şcoli profesionale pe baza cerinţelor reale ale procesului instructiv, ale producţiei în ultimă instanţă ? Neexistînd o concepţie unitară în această direcţie în şcoli apar şi alte manifestări de formalism. Cadrele didactice pe care le-am consultat ne-au spus cam aşa: „în anul II predăm protecţia muncii la orele de tehnologia meseriei. Dar programa ne lasă o portiţă deschisă. Nu precizează cînd şi cît timp trebuie să tratăm asemenea probleme“. Urmarea , profesorul care Viitorilor muncitori, cunoştinţe temeinice de protecţia muncii DE PE BĂNCILE ŞCOLII Se extinde combinatul La Blaj au început lucrările de extindere a Combinatului de Industrializare a lemnului. Datorită acestor lucrări va spori cu 10 000 de tone capacitatea anuală de producţie a fabricii de plăci fibrolemnoase şi se va atinge un indice superior de valorificare a masei lemnoase, în cadrul Combinatului va lua fiinţă o secţie de semifabricate pentru valorificarea anumitor buşteni, a placajelor subdimensionate etc. (Rep.) Graficele consemnează: • Şi-au realizat angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an şi colectivele întreprinderilor oraşului Satu Mare. De la începutul anului şi pînă în prezent ele au obţinut economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 10 000 000 lei şi peste 3 000 000 lei beneficii peste prevederi. • Prima întreprindere forestieră din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară care şi-a realizat înainte de termen sarcinile planului sesenat a fost cea din Reghin. Au urmat I. F. Topliţa, Gheorghieni, Sovata şi Odorhei. Pînă în prezent, toate colectivele întreprinderilor aparţinînd D.R.E.F. Tg. Mureş şi-au realizat sarcinile de plan din sesenat. Demn de remarcat este faptul că în aceşti ani, productivitatea muncii în sectorul forestier din regiune a crescut cu 37 la sută. (Coresp. „Munca“) • La Exploatarea minieră Herţa, Maramureş, săgeata graficului întrecerii socialiste urcă mereu. In dreptul zilei de 11 noiembrie, ea indica îndeplinirea planului pe 11 luni cu 20 de zile mai devreme. A raportat realizarea planului pe 11 luni cu 16 zile înainte de termen colectivul întreprinderii orăşeneşti mixte Baia Mare, care, pe baza creşterii productivităţii muncii au dat peste prevederi produse în valoare de peste 4 500 000 lei. (Coresp. „Munca“) Mesajul tovarăşului Chivu Stoica, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înfiinţarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Naţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. şi statelor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaţionale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al popoarelor şi ameliorarea producţiei agricole. Militînd pentru o largă colaborare internaţională , pe baza respectării principiilor suveranităţii, independenţei naţionale şi egalităţii statelor, Republica Socialistă România sprijină activităţile care contribuie la cunoaşterea reciprocă a valorilor ştiinţifice, tehnice, culturale şi apreciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în diferite ţări ale lumii în domeniul agroalimentar, în România, aşa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1966— 1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanţă în ansamblul economiei naţionale şi este chemată să aduucă o contribuţie din ce în ce mai însemnată la progresul ţării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive şi multilaterale, capabilă să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coopereze activ şi să acorde sprijinul său Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinţei F.A.O. VIZITA IN AUSTRIA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER SCHRUNS 20. — De la trimişii speciali Agerpres, P. Stăncescu şi C. Varvara . Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzina hidroelectrică Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului Lanersse. La o altitudine de peste 1 900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului Ini și ale altor cursuri de apă din împrejurimi pentru a pune în mișcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Energiei Electrice, ai societăţii energetice ,111werke şi ai uzinei Latschau. La sfîrşitul vizitei, conducerea societăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor români. Seara, a avut loc o recepţie oferită de şeful landului Vorarlberg, Herbert Kessel, în cinstea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful landului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ In aceeaşi zi, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Carl Bobleter, secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele şi tricotaje Gebrüder Langler şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg. „Pom de iarnă din Bucegi“ Foto : TOMA PÎRVULESCU Altc 10 blocuri şi în oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a început construirea unui nou microraion de 10 blocuri, cu 1 320 de apartamente. Primele două blocuri, compuse din parter și 9 etaje, se află în lucru. Construc complex de deservire torii folosesc metoda cofrajelor glisante. Tînărul microraion va cuprinde, de asemenea, o sală de spectacole, un complex comercialalimentar, precum şi alte unităţi de deservire. (Rep.) în oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej „Spectacol" de sezon Sezonul de vînătoare s-a deschis. Cu acest prilej, la pădurea Dîrza, din regiunea Bucureşti, a fost organizată o vînătoare model de iepuri şi fazani. La ea au luat parte, în afara personalului Ocolului silvic Ghimpaţi, şi unii vînători cu experienţă din Capitală. Un accent deosebit s-a pus pe respectarea normelor de protecţie a oamenilor şi pe conduita vînătorească. Pe lîngă rolul ei educativ, vînătoarea a avut şi un bilanţ bogat. Astfel, în mai puţin de trei ore cei 10 vînători au împuşcat 105 iepuri şi 87 fazani. Un lucru important care a reieşit cu ocazia primei expediţii de vînătoare a fost acela al lipsei totale de animale răpitoare. Aceasta dovedeşte grija deosebită pe care o acordă lucrătorii Ocolului silvic Ghimpaţi în combaterea acestor animale. (Rep.)