Munca, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5594-5618)

1965-11-21 / nr. 5611

365 DE ZILE DE VARĂ O centura de foc înconjoară uzi­na, în dreapta, turnătoria. Hală imensă prin ferestrele căreia ziua şi noaptea, fonta, pornită șuvoi din cuptoare, îşi trimite sclipirile. Sclipirile înseamnă încă un triumf. O nouă coloană de piese pentru tractor va intra în marele­ circuit tehnologic, în stînga, oţelăria. Clă­dire de proporţii, unde oameni cu căşti şi ochelari de protecţie dau fierului, prin intermediul agregate­lor, o altă întrebuinţare, o valoa­re mai mare decît cea pe care a avut-o iniţial. Centura de foc o împlineşte for­ţa. Aici, cînd flăcările nevăzute ale curenţilor de înaltă frecvenţă schimbă culoarea ruginie a me­talului în galben-portocaliu, cioca­nele, ce lovesc cu putere de uriaş, modelează piese cu o configura­ţie simplă, complicată sau foarte complicată. După trebuinţă... E toamnă. Copacii din jur, a­­tinşi de tăişul ascuţit al brumei, şi-au scuturat podoaba. Singura­tice, crengile se profilează pe al­bastrul cerului. Cerul pare crăpat haotic, după­­forma şi dimensiu­nile crengilor. Buletinele meteoro­logice anunţă prima zăpadă. D­ăr în forjă e vară. Ventilatoarele fac faţă cu greu căldurilor de august, iscate din oţelul încins, din cup­toarele înroşite. Oamenii au obra­jii îmbujoraţi. Ochii le sclipesc în dogoarea metalului... — Cite biele mai bateţi ? — Fără asta, trei ! închidem co­manda. — Apoi, începeţi să bateţi pini­­oane cu dantură — reluă maistrul. — începem — îi întoarse forjo­rul vorba. Poate acum or ieși mai bine... Cu vreo cîteva zile în urmă se definitivase un nou procedeu teh­nologic. Pentru înlăturarea țundă­­rului care se imprima pe suprafața dintelui mai adînc decît adaosul de prelucrare lăsat de forjori, se stabilise ca semifabricatul să fie încălzit într-un strat protector de negru de fum. Pionieratul îl făcea el. Constantin Negulici, unul din cei mai destoinici forjori ai sec­ţiei. După o vreme, pregătirile au fost isprăvite. La unison cu cele­lalte ciocane a bătut şi ciocanul lui Negulici. O lovitură, două, trei și metalul incandescent a luat forma matriței. — Merge, băieţi ? — Merge ! Maistrul măsură cu privirea sti­va ce începuse să se formeze lîn­gă ciocan. Piesele erau încă fier­binţi. Deasupra lor se ridicau fu­ioare de căldură. Aerul părea să vibreze. Dar dincolo de acestea maistrul desluşea succesul. Izbuti­se sa se impună tehnica nouă. Oxizii, altădată formaţi la supra­faţa oţelului datorită temperaturi­lor înalte — ţundărul, după expre­sia încetăţenită în vocabularul forjorilor — dispăruseră. — Măi Negulici ! Eşti cam zgîr­­cit în aprecieri... — Zgîrcit ! — se miră forjorul ca și cînd n-ar fi sesizat aluzia. Din contră, meștere. Piesele ies bune. FLORIN PANTELIMONESCU ATENŢIE, PIETONI! Foto­ text PETRE COZIA i' • .•' '' ■ Bucureşti, Bulevardul 1818, ora 9.30. Pe această principală arteră a Capi­talei este un du-te-vino neîncetat: c­etăţeni cu treburi cotidiene, camioa­ne care transportă diferite mărfuri, troleibuze, autobuze etc. Deşi pe o porţiune de circa 70 de metri există trei marcaje de trecere, numeroşi pietoni ca : Matilda Popescu, din strada doctor Felix nr. 5, Florea Ştefan, din strada Căluşei nr. 1, raionul 23 August, Achim Ion, din Splaiul Unirii nr. 50, Anton Dobrescu, strada Murmurului nr. 2, raionul 30 Decembrie, şi alţii nu respectă regulile de circulaţie, expunîndu-se la accidente, din care unele pot fi grave. Imaginea alăturată este un exemplu grăitor al felului cum unii pietoni îşi pun viaţa în primejdie Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA And XXI nr. 5611 Duminică 21 noiembrie 1965 4 pag. 25 bani Îndeplinirea angajamentului socialist — MÎNDRIE MUNCITOREASCĂ Odată cu venirea iernii produse a­­­e întreprinderii „Cauciucul Qua­drat“ din Capitală, sunt din ce în ce mai solicitate. Lu­nar întreprinde­rea livrează co­merţului aproape 200 000 perechi în­călţăminte din cauciuc pentru co­pii, femei şi băr­baţi. In anul 1965 s-au pregătit 11 modele noi. In cli­şeu : controloarea Iliescu Valeria şi sortatoarea Tatia­na Şitrosu, contro- find calitatea unor produse Brigăzi de intervenţie evidenţiate vina de lună Despre pasionanta întrecere ce o desfăşoară brigăzile de interven­ţie la sonde, din cadrul schelei de extracţie Moineşti, am aflat cu prilejul unei scurte convorbiri avute cu tovarăşul Constantin An­­tohi, preşedintele comitetului sin­dicatului. El a ţinut să precizeze : Brigăzile de intervenţie sonde, do­­bîndesc în întrecerea socialistă rea­ Destinaţia: Hunedoara De la uzina „Independenţa“ din Sibiu au fost expediate sîmbătă ultimele subansamble ale preîncăl­­zitorului de aer şi carcasa furna­lului de 1 000 metri cubi cu desti­naţia Hunedoara. Prin executarea acestor comenzi, colectivul uzinei sibiene a putut raporta îndeplini­rea sarcinilor prevăzute în planul sesenal­­lizări de seamă. Unele au reuşit să fie evidenţiate lună de lună. — Judecind după rolul impor­tant pe care îl are munca brigăzi­lor de intervenţie la îndeplinirea în bune condiţii a planului, în­seamnă că pe întreaga schelă s-au obţinut rezultate bune ? — Aşa şi este. Dovada : îndepli­nirea integrală cu mult înainte de termen a tuturor angajamentelor asumate pe acest an. Bunăoară la producţia globală şi marfă în loc de 1 500 000 şi respectiv 2 000 000 lei peste plan cît prevedea anga­jamentul nostru, am realizat pînă acum 2 285 000 lei şi respectiv 3 846 000 lei în plus. De asemenea au fost depăşite şi angajamentele asumate la economii cu 2 340 000 iar la beneficii cu 3 293 000 lei. (Coresp. „Munca") -------------------­ • Obstacole pe firul lecţiei • Adaos benevol la manual • O performanţă: 7 capitole in 50 de minute • Porţile deschise • Cine elaborează materialul didactic ? • Com­petenţă discutabilă MARIANA CHIŢU ELENA DIMITRIU SANDU DUMITRU Este ştiut că ceea ce se învaţă de tînăr se imprimă mai uşor în conştiinţă,» transformîndu-se în de­prinderi temeinice care se păstrea­ză pentru toată viaţa. Pornind de la această premisă, şcolile profe­sionale, care pregătesc muncitori calificaţi, au obligaţia şi răspunde­rea de a iniţia şi introduce pe elevi nu numai în tainele meseriei pe care ei şi-au ales-o, dar şi aceea de a-i învăţa încă de pe acum pri­mele noţiuni de protecţia muncii. Se asigură în toate şcolile pro­fesionale condiţii pentru o aseme­nea pregătire ? Iată ce vom urmări în raidul nostru. O scurtă convor­bire cu tovarăşul inginer Paul Pre­cupeţu­, directorul Direcţiei orga­nizării şcolilor tehnice şi profesio­nale din Ministerul învăţămîntului, ne introduce în tema pe care ne-am propus s-o tratăm. Aflăm că în ul­timii ani, protecţia muncii a ocu­pat un loc mai important în pla­nurile de învăţămînt ale şcolilor profesionale, ea fiind tratată ca o­­biect distinct. în anul I, planul de învăţămînt prevede o oră pe săptă­mînă pentru studiul acestei disci­pline. în anul II, protecţia muncii a fost inclusă la orele de tehnolo­gia meseriei, reluîndu-se în anul III ca disciplină aparte. Fireşte, a­­ceste noţiuni teoretice se întregesc şi se aprofundează apoi în atelie­­rele-şcoală şi la practica în pro­ducţie. — Ne-am preocupat — urmă fi­rul discuţiei ing. Paul Precupeţu — de editarea unor manuale adec­vate, de pregătirea corespunzătoa­re a cadrelor didactice, de contro­lul şi îndrumarea activităţii şco­lare şi pe linia protecţiei muncii. Există însă şi destule deficienţe în­treţinute de mai mulţi factori. Din cele constatate la faţa locu­lui ne-am dat seama că şi în pri­ma şi mai cu seamă în a doua pri­vinţă tov. Precupeţu are dreptate. ...Oră de curs la anul I al Gru­pului şcolar de construcţii Bucu­reşti. Profesoara ing. Gherghina Popescu se străduieşte să facă o expunere interesantă. Tema lecţiei se pretează : „Măsuri tehnice pen­tru prevenirea accidentelor“. Dar pe firul explicaţiei apar mici ob­stacole. Profesoara este nevoită să recomande repetat: „Notaţi şi asta. E important“. Trebuie să o facă căci caietul este singurul mijloc de studiu. — Dar manualul ? — Nu ne putem bizui pe el — a replicat ea. Fiind editat în 1962 este complet depăşit. Nu mai este în concordanţă cu legislaţia şi nor­mativele actuale. Şi-apoi cuprinde doar generalităţi valabile pentru toate sectoarele. Despre tehnica securităţii în construcţii, de pildă, nu se scrie nimic. Completez eu cu ce mai ştiu de pe cînd am lucrat ca inginer constructor pe şantier. De fapt asemenea completări sunt foarte necesare mai ales că pro­grama şcolară nu ţine seamă de această realitate evidentă : din 36 de ore pentru tot anul, numai pa­tru sînt afectate problemelor spe­cifice meseriei. Pe de altă parte programa ana­litică manifestă tendinţa de supra­aglomerare a unor lecţii, stabilind epuizarea într-un timp foarte scurt a unei multitudini de probleme. în 50 de minute, un profesor de la o şcoală pentru ramurile petrol-chi­­mie trebuie să epuizeze un subiect ca : măsuri tehnice pentru preveni­rea accidentelor, îngrădiri şi apă­rători, dispozitive de pornire şi oprire, dispozitive de semnalizare, dispozitive automate de protecţie — mecanice, electrice, fotoelectrice — echipamente, măsuri de prim aju­tor —, pansarea rănilor, oprirea he­moragiei etc. Cel mult, el ar reuşi să enunţe unele lucruri dar nicide­cum să le aprofundeze. O aseme­nea pregătire „solidă“ a elevilor are drept consecinţă tocmai ceea ce ne relata ing. Constantin Gabriel, pro­fesor tehnolog la Cîmpina : „ Unii elevi, ajunşi în produc­ţie, se expun accidentelor. Şi asta pentru că nu stăpînesc îndeajuns normele de protecţia muncii. Revenind la programa ce se vrea atotcuprinzătoare, aflăm un amănunt interesant în legătură cu geneza ei. Unele şcoli profesionale de petrol şi chimie (printre care şi cea din Cîmpina) au „înfiat“ o pro­gramă elaborată de... Ministerul Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor. Şi acest „transfer“ este aprobat fără nici o rezervă de Ministerul învăţămîntului prin ordinul nr. 38810 din 1965. Cum poate acesta să legifereze o asemenea anomalie ? Oare planu­rile de învăţământ nu se întocmesc împreună cu ministerele tutelare de şcoli profesionale pe baza ce­rinţelor reale ale procesului in­structiv, ale producţiei în ultimă instanţă ? Neexistînd o concepţie unitară în această direcţie în şcoli apar şi alte manifestări de formalism. Ca­drele didactice pe care le-am con­­sultat ne-au spus cam aşa: „în anul II predăm protecţia muncii la orele de tehnologia meseriei. Dar programa ne lasă o portiţă deschi­să. Nu precizează cînd şi cît timp trebuie să tratăm asemenea pro­bleme“. Urmarea , profesorul care Viitorilor muncitori, cunoştinţe temeinice de protecţia muncii DE PE BĂNCILE ŞCOLII Se extinde combinatul La Blaj au început lucrările de extindere a Combinatului de In­dustrializare a lemnului. Datorită acestor lucrări va spori cu 10 000 de tone capacitatea anuală de pro­ducţie a fabricii de plăci fibrolem­­noase şi se va atinge un indice su­perior de valorificare a masei lem­noase, în cadrul Combinatului va lua fiinţă o secţie de semifabricate pentru valorificarea anumitor buş­teni, a placajelor subdimensionate etc. (Rep.) Graficele consemnează: • Şi-au realizat angajamentele luate în întrecerea socialistă pe acest an şi colectivele întreprinde­rilor oraşului Satu Mare. De la în­ceputul anului şi pînă în prezent ele au obţinut economii suplimen­tare la preţul de cost în valoare de 10 000 000 lei şi peste 3 000 000 lei beneficii peste prevederi. • Prima întreprindere forestieră din regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară care şi-a realizat înainte de termen sarcinile planului sesenat a fost cea din Reghin. Au urmat I. F. Topliţa, Gheorghieni, Sovata şi Odorhei. Pînă în prezent, toate colectivele întreprinderilor aparţi­­nînd D.R.E.F. Tg. Mureş şi-au rea­lizat sarcinile de plan din sese­nat. Demn de remarcat este faptul că în aceşti ani, productivitatea muncii în sectorul forestier din regiune a crescut cu 37 la sută. (Coresp. „Munca“) • La Exploatarea minieră Her­ţa, Maramureş, săgeata graficului în­trecerii socialiste urcă mereu. In dreptul zilei de 11 noiembrie, ea indica îndeplinirea planului pe 11 luni cu 20 de zile mai devreme. A raportat realizarea planului pe 11 luni cu 16 zile înainte de ter­men colectivul întreprinderii oră­şeneşti mixte Baia Mare, care, pe baza creşterii productivităţii mun­cii au dat peste prevederi produse în valoare de peste 4 500 000 lei. (Coresp. „Munca“) Mesajul tovarăşului Chivu Stoica, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înfiinţarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la în­fiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Naţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. şi statelor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu per­sonal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizaţiei Naţiu­nilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură sunt menite să contri­buie la dezvoltarea cooperării in­­­­ternaţionale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activi­tatea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al popoarelor şi amelio­rarea producţiei agricole. Militînd pentru o largă colabo­rare internaţională , pe baza respectării principiilor suverani­tăţii, independenţei naţionale şi egalităţii statelor, Republica So­cialistă România sprijină activită­ţile care contribuie la cunoaşte­rea reciprocă a valorilor ştiinţi­fice, tehnice, culturale şi apre­ciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în di­ferite ţări ale lumii în domeniul agroalimentar, în România, aşa cum s-a subli­niat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe anii 1966— 1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanţă în an­samblul economiei naţionale şi este chemată să aduucă o contribu­ţie din ce în ce mai însemnată la progresul ţării, la ridicarea bună­stării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea so­cialistă a ţării, vom acorda o a­­tenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive şi mul­tilaterale, capabilă să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coopereze activ şi să acorde sprijinul său Organizaţiei Naţiunilor Unite pen­tru Alimentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinţei F.A.O. VIZITA IN AUSTRIA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER SCHRUNS 20. — De la trimişii speciali Agerpres, P. Stăncescu şi C. Varvara . Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzina hidroelec­trică Latschau, una din cele cinci hidrocentrale ale complexului La­­nersse. La o altitudine de peste 1 900 metri sunt folosite aici re­sursele hidraulice ale rîului Ini și ale altor cursuri de apă din îm­prejurimi pentru a pune în mișca­re turbinele complexului hidro­electric. La sosire, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii So­cialiste România a fost întîmpinat de reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Energiei Elec­trice, ai societăţii energetice ,111­­werke şi ai uzinei Latschau. La sfîrşitul vizitei, conducerea societăţii a oferit un­ prînz în cinstea oaspeţilor români. Seara, a avut loc o recepţie o­­ferită de şeful landului Vorarlberg, Herbert Kessel, în cinstea preşe­dintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful landului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ In aceeaşi zi, ministrul comerţu­lui exterior, Gheorghe Cioară, în­soţit de Carl Bobleter, secretarul de stat la­ Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabri­ca de dantele şi tricotaje Gebrü­der Langler şi uzinele textile Getz­­ner din Vorarlberg. „Pom de iarnă din Bucegi“ Foto : TOMA PÎRVULESCU Altc 10 blocuri şi în oraşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a început construirea unui nou microraion de 10 blocuri, cu 1 320 de apartamente. Primele două blocuri, compuse din parter și 9 etaje, se află în lucru. Construc­ complex de deservire torii folosesc metoda cofrajelor glisante. Tînărul microraion va cuprinde, de asemenea, o sală­ de spectacole, un complex comercial­­alimentar, precum şi alte unităţi de deservire. (Rep.) în oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej „Spectacol" de sezon Sezonul de vînătoare s-a des­chis. Cu acest prilej, la pă­durea Dîrza, din regiunea Bucu­reşti, a fost organizată o vînătoare model de iepuri şi fazani. La ea au luat parte, în afara personalului Ocolului silvic Ghimpaţi, şi unii vînători cu experienţă din Capi­tală. Un accent deosebit s-a pus pe respectarea normelor de protecţie a oamenilor şi pe conduita vînăto­­rească. Pe lîngă rolul ei educativ, vînă­toarea a avut şi un bilanţ bogat. Astfel, în mai puţin de trei ore cei 10 vînători au împuşcat 105 iepuri şi 87 fazani. Un lucru important care a reieşit cu ocazia primei expediţii de vînă­toare a fost acela al lipsei totale de animale răpitoare. Aceasta dove­deşte grija deosebită pe care o a­­cordă lucrătorii Ocolului silvic Ghimpaţi în combaterea acestor animale. (Rep.)

Next