Munca, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5619-5645)

1965-12-03 / nr. 5621

Proletaii din toate ţările, uniţi’Văt ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXI nr. 5621 Vineri 3 decembrie 1965 6 pag. 25 bani rmplim­a nigarantii socialist -limit ANM B­RAŞOVG­ALAŢI COLECTIVUL DE MUNCA DE LA LAMINORUL DE TABLA SUB­TIRE GALAŢI S-A ANGAJAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI, SA REALI­ZEZE PESTE PLAN : • 7 000 000 lei la producția globală ; • 8 500 000 lei la producția marfă ; • 1 700 tone laminate ; • 2,5 la sută la productivitatea muncii ; • 91 la sută din totalul tablei laminate să fie de calita­tea I. PINA ACUM S-AU OBŢINUT URMĂTOARELE REZULTATE, SU­PERIOARE ANGAJAMENTELOR ASUMATE : • 10 730 000 lei la producţia globală ; • 10 841 000 lei la producţia marfă ; • 1 880 tone laminate ; • 3,8 la sută spor la produc­tivitatea muncii; • 92,1 la sută din întreaga producţie de tablă a fost de calitatea I. (Coresp. „Munca") MUNCITORII, TEHNICIENII ŞI INGINERII DE LA ATELIERELE DE REPARAT AUTOMOTOARE DIN BRAŞOV S-AU ANGAJAT ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA SA REALIZEZE ÎN 1965 PESTE PREVE­DERILE PLANULUI: • 1 400 000 lei la producţia globală ; • 2 500 000 lei la producţia marfă ; • 500 000 lei economii la pre­ţul de cost; • 200 000 lei beneficii; • 300 tone piese turnate ; • 0,75 la sută spor la produc­tivitatea muncii. DUPĂ 11 LUNI, GRAFICELE ÎN­TRECERII CONSEMNEAZĂ URMĂ­TOARELE REALIZĂRI PESTE PLAN: • 2 129 000 lei la producţia globală ; • 8 606 000 lei la producţia marfă ; • 1 749 000 lei economii la pre­ţul de cost; • 408 000 lei beneficii; • 304 tone piese turnate ; • 1,67 la sută la productivita­tea muncii. (Coresp. „Munca") Geografic — vizavi­­ ca realizări — depărtate Aici, în lunca rîului ce a împrumutat numele oraşului sau poate invers, simţi mai puternic decit oriunde pulsul inimii industriale a Sucevei. Pe această cimpie se profilează Combi­natul de industrializare a lemnului (C.I.L.), Combinatul de celuloză şi hirtie (C.C.H), întreprinderea mecanică, halele in construcţie ale atelierelor de reparaţii auto şi alte componente ale tinerei industrii sucevene. Ne-am ales două dintre aceste unităţi: C.I.L. şi C.C.H. — situate geografic de o parte şi de alta a aceleiaşi şosele pentru a afla care este stadiul realizării angajamentelor pe care colectivele lor şi le-au asumat pe anul in curs in întrecerea socialistă. Fruntaşii pe ramură confirmă... Ca în orice întreprinde­re, şi la C. I. L. — Su­ceava, unitate fruntaşă pe ramură in întrecerea so­cialistă pe 1964, întîlnești în aceste zile o deosebită efervescentă creatoare, consacrată încheierii cu succes a planului pe acest an și efectuării temeinice a pregătirilor pentru anul viitor. De altfel, acestea sunt cele două coordonate principale ale întrecerii socialiste. Aflînd că ne interesăm de stadiul realizării an­gajamentelor, inginerul-şef al combinatului, SIMION MACOVEI, ne-a răspuns cu amabilitate • „ încă de la sfirşitul perioadei ianuarie-noiem­­brie din acest an, la pro­ducţia globală am înregis­trat o depăşire de peste 3 000 000 lei, iar la marfă peste 2 000 000 lei, faţă de 2 500 000 și respectiv 1 000 000 lei, cit aveam an­gajament. Și la celelalte ca­pitole, angajamentele sunt depăşite. De pildă, la plăci fibrolemnoase am produs peste plan 1 620 tone, un joc de 1 000 tone angaja­ment, suma beneficiilor suplimentare se ridică, pină acum, la 612 000 lei, (angajament 550 000 lei) procentul de P. F. L. de calitatea I a fost depăşit cu 4,9 la sută, şi nu cu 1,5 la sută, ci­ ne-am an­gajat. Pină la sfirşitul anului vom mai rotunji a­­ceste cifre.­­ Care credeţi că au fost factorii determinanţi in obţinerea acestor suc­cese ? — Sunt multi, dar aş vrea să remarc, in primul Şi la Combinatul de ce­luloză şi hirtie, care se află vizavi de C. I. L., s-au obţinut o seamă de succese. La producţia mar­fă depăşirile valorice se ridică la 5 012 000 lei, faţă de 5 500 000 lei angaja­rind, strădania Întregului colectiv pentru a confirma titlul de fruntaşi pe ra­mură în întrecerea socia­listă pe ţară. Tocmai de aceea, întrecerea socialis­tă a fost şi mai bine or­ganizată de către comite­tul sindicatului. Apoi, un rol important l-au avut şi cursurile de ridicare a ca­lificării, organizate cu sprijinul efectiv al comi­tetului sindicatului, pe specialităţi, precum şi acţiunile întreprinse pentru ridicarea pregătirii cadre­lor tehnico-inginereşti. Contractul colectiv şi pla­nul m.t.o., de asemenea, şi-au dovedit eficienţa. Aşa au luat fiinţă sculării în fabricile de mobilă şi binare, a fost introdusă, in fabrica de mobilă, tehno­logia modernă pentru pro­ducţia placajului din benzi, destinat exportului, s-a or­ganizat controlul tehnic de calitate în puncte fixe, Pent pe întregul an , s-au realizat 3 508 000 lei MIHAI ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Suceava O nouă garnitură de vagoane de marfă C.F.R., în­cărcate cu trac­toare făurite la Braşov, va porni spre unităţile a­­gricole din ţară. In clişeu , la ram­pa de încărcare din incinta uzinei ...iar vecinii lor „se scuză“ Foto: S. EMIR Ileana Dăscălescu este una dintre tinerele şi talentatele creatoare de desene pentru diferite ţesături ce se fabrică la întreprinderea textilă „Dacia“ din Capitală. Clişeul nostru o înfăţişează lucrind la un nou model •­­ RAID-ANCHETĂ’ Cinematografe şi of-uri ale spectatorilor AUREL MUNŢ Şi PETRE IGNAT — Unde mergem astăzi ? — Hai să vedem un film ! Asemenea dialoguri sînt cu­rente. In timpul liber, mii şi mii de oameni merg la cinematograf să petreacă cîteva ore în faţa e­i cranului. E şi firesc interesul pen­­t­­ru cea de a şaptea artă. Plăcută, deloc costisitoare, şi de ce n-am spune-o, adesea, deosebit de ins­tructivă. Aceste considerente ne-au în­demnat să facem un raid prin mai multe cinematografe din re­giunea Bucureşti spre a cunoaşte cum răspund cinematografele lo­cale interesului manifestat de spectatori. Multe popasuri s-au soldat, spre satisfacţia noastră, cu apre­cieri bune din partea spectatori­lor la adresa cinematografelor şi a celor care le deservesc. — Sîntem mulţumiţi de cine­matograful nostru, spectacolele se ţin cu regularitate şi sint prezen­tate în bune condiţiuni tehnice — ne-au spus mulţi cetăţeni din Bră­­neşti. — Cele două cinematografe din­­ Giurgiu, deşi nu sunt noi şi nici­­ înzestrate cu cea mai modernă a-­­­paratură, satisfac, mai ales în ulti­­­­mul timp, exigenţele noastre. Fil­mele sunt prezentate corespunză­tor — ne-au declarat numeroşi localnici. Că aprecierile sunt întemeiate ne-o confirmă şi responsabilul ce­lor două cinematografe din Giur­giu . „In permanenţă ţinem legă­tura cu spectatorii noştri, folosim sugestiile lor. Semnalările critice le discutăm şi în grupa sindicală. Cu ajutorul colectivului sunt ana­lizate propunerile valoroase, în­făptuite, duc la îmbunătăţirea muncii noastre şi, cum e şi firesc, la îndeplinirea sarcinilor de plan. Noi, de altfel, am realizat încă de pe acum şi planul financiar şi cel al numărului de spectatori pe a­­nul 1965“. Dacă, aşa cum am arătat, în multe locuri lucrurile stau bine, în alte părţi cea de a şaptea artă nu-şi ocupă locul bine meritat, iar spectatorii au încă multe of­­uri, dorinţe, cerinţe, nici pe de­parte satisfăcute. Când doi se ceartă... spectatorii trag ponoasele Alexandria, oraş în plină dez­voltare, are, după cum e şi firesc, mai multe instituţii de cultură unde locuitorii pot să-şi petreacă in mod plăcut, educativ, timpul de odihnă. Dar, cel mai mult s-ar mîndri ei cu cinematograful „Pa­tria" care are o sală încăpătoare, prevăzută cu scenă, unde pot fi prezentate nu numai filme, ci şi spectacole de teatru. Comitetul executiv al Sfatului popular regional a găsit de cu­viinţă, şi pe bună dreptate, ca acest­­local să fie­­reamenaj­at pen­tru a răspunde exigenţelor mereu crescînde ale locuitorilor din, ,A­­lexandria. Zis şi făcut. S-a plani­ficat începerea reparaţiilor capi­tale a localului încă din anul 1964. Din motive mai­ ales neînte­meiate (deoarece fondurile au existat) execuţia a fost transfe­rată în anul 1965. . In sfîrşit,­­ lu­crarea a început cu cîteva luni în urmă. Dar, cînd treaba nu se face cu suficient spirit gospodăresc a­­par şi neajunsuri. întreprinderea regională cinematografică —• be­neficiarul — nepredînd o docu­mentaţie completă, s-a trezit spre sfirşitul lucrării că , e nemulţu­mită de felul cum întreprinderea construcţii-montaje-vest îi exe­cută unele lucrări şi de materialele pe­ care le foloseşte. Şi aşa , s-a pornit o dispută aprigă între ing. Leon Alexandru, reprezentantul întreprinderii cinematografice, şi şeful şantierului Petre Cruceru. Rezultatul : unele lucrări execu­tate la balconul cinematografului au trebuit să fie înlăturate şi a­­poi refăcute. Este vinovat cons­tructorul ? Este ! N-a folosit ma­terialele corespunzătoare şi deci lucrarea nu răspunde cerinţelor. Dar... este tot atît de vino­vată şi întreprinderea cinemato­grafică care n-a predat documen­taţia economică a lucrării la 4­­ august, cum era prevăzut în con­tractul încheiat. Cert este că această neînţele­gere generează întîrzierea în da­rea în funcţiune a cinematogra­­■ fului iar, ce este mai grav, spec­tatorii sunt lipsiţi, de posibilitatea de a folosi acest edificiu de cul­tură, deoarece celelalte cinemato­grafe nu sunt nici pe departe la nivelul celui amintit. Mai bine n-ar mai fi Ne-a fost dat să avem o întâl­nire ad-hoc cu iubitori ai artei­­ci­nematografice din localitatea Le­­hliu­ gară. Dumnealor, spectatorii, tocmai ieșeau după ce viziona­seră un film la acel cinematograf. .Dar am rămas oarecum surprinşi că la mulţi dintre cei care viziona­seră filmul, în loc să fie­ bine dis-­ puşi, de, ca după un spectacol, li se citea pe faţă supărarea. Intrigaţi, am interpelat pe unul din spectatori : — Nu e bun filmul ? Văd că nu v-a dispus de fel. — Filmul nu-i rău ! Dar, pen­tru că îmi dau seama că nu sînteți de pe la noi, trebuie să vă O imagine din secţia de montaj a puternicelor motoare Diesel ce se fabrică la ______ f­OtO ALrlliHJrKllrO Şalande pentru Porţile de Fier De pe docul plutitor al Şantie­rului naval Constanţa au fost lan­sate la apă primele­ două şalande destinate constructorilor de pe ma­rele şantier hidroenergetic de la Porţile de Fier. Şalandele, pro­iectate la Uzinele mecanice din Turnu Severin, au o capacitate de 200 m­c fiecare, iar magaziile de depozitare a acestora sîunt prevă­zute cu cite 20 de porţi care se ma­nevrează cu ajutorul unor vinciuri acţionate electric. In prezent, muncitorii navali de pe şantierele constănţene execută alte­ două asemenea şalande cu care constructorii de la Porţile de Fier vor transporta nămolul şi pietrişul dragat de pe fundul Dunării. (Coresp. „Munca“) Din iarnă, pregătiri pentru primăvară Una din lucrările cele mai impor­tante ce ■ se execută în acest sezon în gospodăriile agricole de stat este pregătirea seminţelor pentru cultu­rile ce vor fi însămânţate în pri­măvară. Din datele centralizate la Trustul central, Gostat , rezultă că pină în prezent au fost condiţionate aproape 12 000 tone de mazăre şi măzăriche, întreaga cantitate de fasole de sămînţă, aproape 900 tone soia, 4 700 tone ovăz, iarbă de Su­dan etc. în livezile gospodăriilor a înce­put primul stropit de iarnă al po­milor, lucrare ce s-a făcut pînă în prezent în proporţie de 70 la sută. Totodată a­­fost pregătit terenul pentru plantarea de noi livezi pe o suprafaţă de circa 2 800 hectare. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: B Adunările generale şi conferințele de dări de seamă şi alegeri sindicale I Şpanul la... masa rotundă (Pag. 2-a) I Tehnica nouă : Epu­rarea apelor rezi­duale (Pag. 3-a) I Calculul economic în cunoaşterea ştiinţifică şi în viaţa practică (Pag. 4-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ambasadorului R. S. Cehoslovace Joi, 2 decembrie 1965, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audienţă pe ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii­­ Socialiste Cehoslovace la București, Jaroslav Sykora, la ce­rerea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o dis­cuție prietenească. : .Ferestre luminate Aplecat asupra mesei de lucru, , medicul balneolog Trai­an Banciu îşi consultă vastul „minereu“ ex­tras din­ observaţiile făcute asupra bolnavilor într-un deceniu, selec­­­­tează, generalizează, extrage prin­cipii teoretice şi metode de­­tra­­tament, aşternîndu­-le pe filele lu­crării­­ sale ştiinţifice­­ pentru­ titlul , de „doctor“. Anii lucraţi la Căli­­măneşti, pasiunea pentru cerceta­­­­rea ştiinţifică l-au condus la des­coperirea efectului binefăcător ce-l au apete minerale de Căciulata în tratamentul hepatitei ■ cronice sa­­u turniene, provocată de intoxicaţiile cu plumb. Medicul Banciu relevă în lucrarea­­ sa că aceste ape pot fi folosite şi ca antidot, în locul laptelui, la toate locu­rile de mun­­c­­că unde există emanaţii de plumb, avînd acţiune profilactică supe­■ m­oara. Altă fereastră luminată în noapte­­ străpunge■ întunericul din parcul sanatoriului „1 Mai“. Şi aici, la o masă de lucru încărcată cu tra­­­­tate, carnete şi coaie pline de în­semnări, prinde­ contur o contri­■ buţie ştiinţifică românească care­­ proiectează: un, nou fascicol de lu­mină în cîmpul medicinii. După ■ studii de 6 ani, asupra bolnavilor ■ de silicoză, medicul balneolog Li­dia Taloş îşi definitivează lucrarea­­ ştiinţifică asupra tratării acestei grave afecţiuni pulmonare prin aerosoli cu­­ Gerovital şi aerote­­rapie. „Împachetaţi în saci speciali, , călduroşi, aşezaţi în şezlonguri pe terasa sanatoriului, bolnavii de si­licoză vor face zilnic oxigenarea­­ plămînilor între orele...“ Medicul Taloş îşi expune detaliile trata­mentului conceput în anii de cînd lucrează­ în staţiune. Călimăneşti—Căciulata oferă un­ uI MIHAI FRASIN Cu o oră înainte de miezul nopţii luminile se sting la toate cele 45 de vile ale Călimăneștilor, potrivit disciplinei impuse de programul de sanatorizare. Sînt însă ,unele fe­­­­restre care rărm­în'— ochi 'treaz printre genele de cetină — pină tîrziu. Ce se petrece în dosul per­­­delelor care le ' filtrează lumina ?

Next