Munca, decembrie 1965 (Anul 21, nr. 5619-5645)
1965-12-03 / nr. 5621
Proletaii din toate ţările, uniţi’Văt ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Anul XXI nr. 5621 Vineri 3 decembrie 1965 6 pag. 25 bani rmplima nigarantii socialist -limit ANM BRAŞOVGALAŢI COLECTIVUL DE MUNCA DE LA LAMINORUL DE TABLA SUBTIRE GALAŢI S-A ANGAJAT, LA ÎNCEPUTUL ANULUI, SA REALIZEZE PESTE PLAN : • 7 000 000 lei la producția globală ; • 8 500 000 lei la producția marfă ; • 1 700 tone laminate ; • 2,5 la sută la productivitatea muncii ; • 91 la sută din totalul tablei laminate să fie de calitatea I. PINA ACUM S-AU OBŢINUT URMĂTOARELE REZULTATE, SUPERIOARE ANGAJAMENTELOR ASUMATE : • 10 730 000 lei la producţia globală ; • 10 841 000 lei la producţia marfă ; • 1 880 tone laminate ; • 3,8 la sută spor la productivitatea muncii; • 92,1 la sută din întreaga producţie de tablă a fost de calitatea I. (Coresp. „Munca") MUNCITORII, TEHNICIENII ŞI INGINERII DE LA ATELIERELE DE REPARAT AUTOMOTOARE DIN BRAŞOV S-AU ANGAJAT ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA SA REALIZEZE ÎN 1965 PESTE PREVEDERILE PLANULUI: • 1 400 000 lei la producţia globală ; • 2 500 000 lei la producţia marfă ; • 500 000 lei economii la preţul de cost; • 200 000 lei beneficii; • 300 tone piese turnate ; • 0,75 la sută spor la productivitatea muncii. DUPĂ 11 LUNI, GRAFICELE ÎNTRECERII CONSEMNEAZĂ URMĂTOARELE REALIZĂRI PESTE PLAN: • 2 129 000 lei la producţia globală ; • 8 606 000 lei la producţia marfă ; • 1 749 000 lei economii la preţul de cost; • 408 000 lei beneficii; • 304 tone piese turnate ; • 1,67 la sută la productivitatea muncii. (Coresp. „Munca") Geografic — vizavi ca realizări — depărtate Aici, în lunca rîului ce a împrumutat numele oraşului sau poate invers, simţi mai puternic decit oriunde pulsul inimii industriale a Sucevei. Pe această cimpie se profilează Combinatul de industrializare a lemnului (C.I.L.), Combinatul de celuloză şi hirtie (C.C.H), întreprinderea mecanică, halele in construcţie ale atelierelor de reparaţii auto şi alte componente ale tinerei industrii sucevene. Ne-am ales două dintre aceste unităţi: C.I.L. şi C.C.H. — situate geografic de o parte şi de alta a aceleiaşi şosele pentru a afla care este stadiul realizării angajamentelor pe care colectivele lor şi le-au asumat pe anul in curs in întrecerea socialistă. Fruntaşii pe ramură confirmă... Ca în orice întreprindere, şi la C. I. L. — Suceava, unitate fruntaşă pe ramură in întrecerea socialistă pe 1964, întîlnești în aceste zile o deosebită efervescentă creatoare, consacrată încheierii cu succes a planului pe acest an și efectuării temeinice a pregătirilor pentru anul viitor. De altfel, acestea sunt cele două coordonate principale ale întrecerii socialiste. Aflînd că ne interesăm de stadiul realizării angajamentelor, inginerul-şef al combinatului, SIMION MACOVEI, ne-a răspuns cu amabilitate • „ încă de la sfirşitul perioadei ianuarie-noiembrie din acest an, la producţia globală am înregistrat o depăşire de peste 3 000 000 lei, iar la marfă peste 2 000 000 lei, faţă de 2 500 000 și respectiv 1 000 000 lei, cit aveam angajament. Și la celelalte capitole, angajamentele sunt depăşite. De pildă, la plăci fibrolemnoase am produs peste plan 1 620 tone, un joc de 1 000 tone angajament, suma beneficiilor suplimentare se ridică, pină acum, la 612 000 lei, (angajament 550 000 lei) procentul de P. F. L. de calitatea I a fost depăşit cu 4,9 la sută, şi nu cu 1,5 la sută, ci ne-am angajat. Pină la sfirşitul anului vom mai rotunji aceste cifre. Care credeţi că au fost factorii determinanţi in obţinerea acestor succese ? — Sunt multi, dar aş vrea să remarc, in primul Şi la Combinatul de celuloză şi hirtie, care se află vizavi de C. I. L., s-au obţinut o seamă de succese. La producţia marfă depăşirile valorice se ridică la 5 012 000 lei, faţă de 5 500 000 lei angajarind, strădania Întregului colectiv pentru a confirma titlul de fruntaşi pe ramură în întrecerea socialistă pe ţară. Tocmai de aceea, întrecerea socialistă a fost şi mai bine organizată de către comitetul sindicatului. Apoi, un rol important l-au avut şi cursurile de ridicare a calificării, organizate cu sprijinul efectiv al comitetului sindicatului, pe specialităţi, precum şi acţiunile întreprinse pentru ridicarea pregătirii cadrelor tehnico-inginereşti. Contractul colectiv şi planul m.t.o., de asemenea, şi-au dovedit eficienţa. Aşa au luat fiinţă sculării în fabricile de mobilă şi binare, a fost introdusă, in fabrica de mobilă, tehnologia modernă pentru producţia placajului din benzi, destinat exportului, s-a organizat controlul tehnic de calitate în puncte fixe, Pent pe întregul an , s-au realizat 3 508 000 lei MIHAI ŢINŢAR corespondent al ziarului „Munca" pentru regiunea Suceava O nouă garnitură de vagoane de marfă C.F.R., încărcate cu tractoare făurite la Braşov, va porni spre unităţile agricole din ţară. In clişeu , la rampa de încărcare din incinta uzinei ...iar vecinii lor „se scuză“ Foto: S. EMIR Ileana Dăscălescu este una dintre tinerele şi talentatele creatoare de desene pentru diferite ţesături ce se fabrică la întreprinderea textilă „Dacia“ din Capitală. Clişeul nostru o înfăţişează lucrind la un nou model • RAID-ANCHETĂ’ Cinematografe şi of-uri ale spectatorilor AUREL MUNŢ Şi PETRE IGNAT — Unde mergem astăzi ? — Hai să vedem un film ! Asemenea dialoguri sînt curente. In timpul liber, mii şi mii de oameni merg la cinematograf să petreacă cîteva ore în faţa ei cranului. E şi firesc interesul pentru cea de a şaptea artă. Plăcută, deloc costisitoare, şi de ce n-am spune-o, adesea, deosebit de instructivă. Aceste considerente ne-au îndemnat să facem un raid prin mai multe cinematografe din regiunea Bucureşti spre a cunoaşte cum răspund cinematografele locale interesului manifestat de spectatori. Multe popasuri s-au soldat, spre satisfacţia noastră, cu aprecieri bune din partea spectatorilor la adresa cinematografelor şi a celor care le deservesc. — Sîntem mulţumiţi de cinematograful nostru, spectacolele se ţin cu regularitate şi sint prezentate în bune condiţiuni tehnice — ne-au spus mulţi cetăţeni din Brăneşti. — Cele două cinematografe din Giurgiu, deşi nu sunt noi şi nici înzestrate cu cea mai modernă a-paratură, satisfac, mai ales în ultimul timp, exigenţele noastre. Filmele sunt prezentate corespunzător — ne-au declarat numeroşi localnici. Că aprecierile sunt întemeiate ne-o confirmă şi responsabilul celor două cinematografe din Giurgiu . „In permanenţă ţinem legătura cu spectatorii noştri, folosim sugestiile lor. Semnalările critice le discutăm şi în grupa sindicală. Cu ajutorul colectivului sunt analizate propunerile valoroase, înfăptuite, duc la îmbunătăţirea muncii noastre şi, cum e şi firesc, la îndeplinirea sarcinilor de plan. Noi, de altfel, am realizat încă de pe acum şi planul financiar şi cel al numărului de spectatori pe anul 1965“. Dacă, aşa cum am arătat, în multe locuri lucrurile stau bine, în alte părţi cea de a şaptea artă nu-şi ocupă locul bine meritat, iar spectatorii au încă multe ofuri, dorinţe, cerinţe, nici pe departe satisfăcute. Când doi se ceartă... spectatorii trag ponoasele Alexandria, oraş în plină dezvoltare, are, după cum e şi firesc, mai multe instituţii de cultură unde locuitorii pot să-şi petreacă in mod plăcut, educativ, timpul de odihnă. Dar, cel mai mult s-ar mîndri ei cu cinematograful „Patria" care are o sală încăpătoare, prevăzută cu scenă, unde pot fi prezentate nu numai filme, ci şi spectacole de teatru. Comitetul executiv al Sfatului popular regional a găsit de cuviinţă, şi pe bună dreptate, ca acestlocal să fiereamenajat pentru a răspunde exigenţelor mereu crescînde ale locuitorilor din, ,Alexandria. Zis şi făcut. S-a planificat începerea reparaţiilor capitale a localului încă din anul 1964. Din motive mai ales neîntemeiate (deoarece fondurile au existat) execuţia a fost transferată în anul 1965. . In sfîrşit, lucrarea a început cu cîteva luni în urmă. Dar, cînd treaba nu se face cu suficient spirit gospodăresc apar şi neajunsuri. întreprinderea regională cinematografică —• beneficiarul — nepredînd o documentaţie completă, s-a trezit spre sfirşitul lucrării că , e nemulţumită de felul cum întreprinderea construcţii-montaje-vest îi execută unele lucrări şi de materialele pe care le foloseşte. Şi aşa , s-a pornit o dispută aprigă între ing. Leon Alexandru, reprezentantul întreprinderii cinematografice, şi şeful şantierului Petre Cruceru. Rezultatul : unele lucrări executate la balconul cinematografului au trebuit să fie înlăturate şi apoi refăcute. Este vinovat constructorul ? Este ! N-a folosit materialele corespunzătoare şi deci lucrarea nu răspunde cerinţelor. Dar... este tot atît de vinovată şi întreprinderea cinematografică care n-a predat documentaţia economică a lucrării la 4 august, cum era prevăzut în contractul încheiat. Cert este că această neînţelegere generează întîrzierea în darea în funcţiune a cinematogra■ fului iar, ce este mai grav, spectatorii sunt lipsiţi, de posibilitatea de a folosi acest edificiu de cultură, deoarece celelalte cinematografe nu sunt nici pe departe la nivelul celui amintit. Mai bine n-ar mai fi Ne-a fost dat să avem o întâlnire ad-hoc cu iubitori ai arteicinematografice din localitatea Lehliu gară. Dumnealor, spectatorii, tocmai ieșeau după ce vizionaseră un film la acel cinematograf. .Dar am rămas oarecum surprinşi că la mulţi dintre cei care vizionaseră filmul, în loc să fie bine dis- puşi, de, ca după un spectacol, li se citea pe faţă supărarea. Intrigaţi, am interpelat pe unul din spectatori : — Nu e bun filmul ? Văd că nu v-a dispus de fel. — Filmul nu-i rău ! Dar, pentru că îmi dau seama că nu sînteți de pe la noi, trebuie să vă O imagine din secţia de montaj a puternicelor motoare Diesel ce se fabrică la ______ fOtO ALrlliHJrKllrO Şalande pentru Porţile de Fier De pe docul plutitor al Şantierului naval Constanţa au fost lansate la apă primele două şalande destinate constructorilor de pe marele şantier hidroenergetic de la Porţile de Fier. Şalandele, proiectate la Uzinele mecanice din Turnu Severin, au o capacitate de 200 mc fiecare, iar magaziile de depozitare a acestora sîunt prevăzute cu cite 20 de porţi care se manevrează cu ajutorul unor vinciuri acţionate electric. In prezent, muncitorii navali de pe şantierele constănţene execută alte două asemenea şalande cu care constructorii de la Porţile de Fier vor transporta nămolul şi pietrişul dragat de pe fundul Dunării. (Coresp. „Munca“) Din iarnă, pregătiri pentru primăvară Una din lucrările cele mai importante ce ■ se execută în acest sezon în gospodăriile agricole de stat este pregătirea seminţelor pentru culturile ce vor fi însămânţate în primăvară. Din datele centralizate la Trustul central, Gostat , rezultă că pină în prezent au fost condiţionate aproape 12 000 tone de mazăre şi măzăriche, întreaga cantitate de fasole de sămînţă, aproape 900 tone soia, 4 700 tone ovăz, iarbă de Sudan etc. în livezile gospodăriilor a început primul stropit de iarnă al pomilor, lucrare ce s-a făcut pînă în prezent în proporţie de 70 la sută. Totodată afost pregătit terenul pentru plantarea de noi livezi pe o suprafaţă de circa 2 800 hectare. (Agerpres) IN ZIARUL DE AZI: B Adunările generale şi conferințele de dări de seamă şi alegeri sindicale I Şpanul la... masa rotundă (Pag. 2-a) I Tehnica nouă : Epurarea apelor reziduale (Pag. 3-a) I Calculul economic în cunoaşterea ştiinţifică şi în viaţa practică (Pag. 4-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ambasadorului R. S. Cehoslovace Joi, 2 decembrie 1965, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste Cehoslovace la București, Jaroslav Sykora, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. : .Ferestre luminate Aplecat asupra mesei de lucru, , medicul balneolog Traian Banciu îşi consultă vastul „minereu“ extras din observaţiile făcute asupra bolnavilor într-un deceniu, selectează, generalizează, extrage principii teoretice şi metode detratament, aşternîndu-le pe filele lucrării sale ştiinţifice pentru titlul , de „doctor“. Anii lucraţi la Călimăneşti, pasiunea pentru cercetarea ştiinţifică l-au condus la descoperirea efectului binefăcător ce-l au apete minerale de Căciulata în tratamentul hepatitei ■ cronice sau turniene, provocată de intoxicaţiile cu plumb. Medicul Banciu relevă în lucrarea sa că aceste ape pot fi folosite şi ca antidot, în locul laptelui, la toate locurile de munccă unde există emanaţii de plumb, avînd acţiune profilactică supe■ moara. Altă fereastră luminată în noapte străpunge■ întunericul din parcul sanatoriului „1 Mai“. Şi aici, la o masă de lucru încărcată cu tratate, carnete şi coaie pline de însemnări, prinde contur o contri■ buţie ştiinţifică românească care proiectează: un, nou fascicol de lumină în cîmpul medicinii. După ■ studii de 6 ani, asupra bolnavilor ■ de silicoză, medicul balneolog Lidia Taloş îşi definitivează lucrarea ştiinţifică asupra tratării acestei grave afecţiuni pulmonare prin aerosoli cu Gerovital şi aeroterapie. „Împachetaţi în saci speciali, , călduroşi, aşezaţi în şezlonguri pe terasa sanatoriului, bolnavii de silicoză vor face zilnic oxigenarea plămînilor între orele...“ Medicul Taloş îşi expune detaliile tratamentului conceput în anii de cînd lucrează în staţiune. Călimăneşti—Căciulata oferă un uI MIHAI FRASIN Cu o oră înainte de miezul nopţii luminile se sting la toate cele 45 de vile ale Călimăneștilor, potrivit disciplinei impuse de programul de sanatorizare. Sînt însă ,unele ferestre care rărmîn'— ochi 'treaz printre genele de cetină — pină tîrziu. Ce se petrece în dosul perdelelor care le ' filtrează lumina ?