Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)
1966-10-09 / nr. 5883
Anul XXII nr. 5883 duminică 9 X 1966 6 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Hunedoara, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Manea Mânescu, Virgil Trofin au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Albă Iulia, Sebeş, Cugir, Orăştie, Brad, ai sătenilor din Galda de Jos. Conducătorii de partid şi de stat au poposit în vechea cetate Alba lulia, la Casa memoriala Aurel Vlaicu, la Mormîntul lui Avram Iancu şi la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hunedoara adunarea cu activul comitetului regional de partid. Valorificarea rezervelor agriculturii - mijloc de creştere a veniturilor ţărănimii, a bunăstării întregului popor Vestea sosirii conducătorilor de partid şi de stat s-a răspîndit pretutindeni în satele de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor, care, împodobite sărbătoreşte, întîmpină pe oaspeţi sub o ploaie multicoloră de flori. La Galda de Jos, conducătorii de partid şi de stat fac un popas mai îndelungat. Despre rezultatele muncii cooperatorilor vorbeşte cu mândrie inginera agronom Maria Suchov, o tînără care, împreună cu soţul ei, lucrează cu pasiune de la absolvirea facultăţii pentru dezvoltarea satului. Adunaţi în casalaborator, gospodarii satului se sfătuiesc cu conducătorii de partid şi de stat, le împărtăşesc preocupările şi strădaniile de a spori averea de azi a cooperativei, ce atinge cinci milioane lei. — Ce situaţie aveţi în domeniul creşterii vitelor ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Deşi avem un mare număr de vite, peste şase sute de bovine, aproape o mie de oi, sute de porci, producţiile ce s-ar cuveni să le obţinem nu ţin încă pasul cu rezultatele din celelalte sectoare — răspunde inginera agronom. Aceasta deoarece nu ne-am preocupat de selectarea animalelor. Discuţia a continuat apoi cu preşedintele cooperativei, Vasile Tiberian, cu membrii consiliului de conducere, oaspeţii interesîndu-se despre unele aspecte ale muncii cooperatorilor, despre felul cum conduce-* rea cooperativei se consultă şi se sfătuieşte cu membrii acesteia. S-a vizitat apoi ferma de animale a vecinilor — gospodăria agricolă de stat Galda de Jos. Directorul, ing. Augustin Mocanu, conduce pe oaspeţi la grajdurile moderne, construite la un preţ de cost scăzut, ce adăpostesc aproximativ 300 de vaci. Conducătorii de partid şi de stat se întîlnesc apoi cu sătenii în cadrul unui însufleţitor miting în piaţa satului, la care participă şi agricultori din Mihalţ, podgoreni din Cricău şi Ighiu, pomicultori din Benic, pădureni şi ciobani din întregalde, mii de oameni veniţi din toate comunele din împrejurimi. Cu acest prilej au vorbit ing. Augustin Mocanu, directorul gospodăriei de stat, şi Vasile Tiberian, preşedintele cooperativei agricole. In aplauzele celor prezenţi a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care apreciind rezultatele obţinute de lucrătorii gospodăriei agricole de stat şi de membrii cooperativei agricole de producţie din Galda de Jos, a spus : Desigur, recolta de aproape 3 000 kg grîu la hectar obţinută de Gostat şi de peste 2 400 kg la hectar realizată de cooperativă este bună ; perspective bune sunt, de asemenea, la recolta de porumb, de sfeclă şi la celelalte culturi. Şi producţia de lapte la G.A.S. este mulţumitoare. Faţă de Gostat, producţia de lapte a cooperativei este însă mult mai mică. Aceasta arată ce rezerve mari are cooperativa, deşi nici despre G.A.S. nu se poate spune că a ajuns la maximul posibilităţilor. Nu mai vorbesc că şi numărul de vaci al cooperativei mi se pare foarte mic. Subliniind necesitatea intensificării eforturilor pentru creşterea beneficiilor şi a rentabilităţii G.A.S., pentru obţinerea de producţii mai mari cerealiere şi animaliere la preţuri de cost cit mai mici în cooperativa agricolă, întrucît numai pe această bază se vor putea îmbunătăţi salariile lucrătorilor din G.A.S. şi vor putea creşte veniturile tuturor cooperatorilor — secretarul general al C. C. al P.C.R. a spus în continuare : După cum ne-au arătat tovarășii, anul acesta ziuamuncă în cooperativă va fi de 29 de lei. Desigur, este un rezultat bun, dar depinde de dv. ca veniturile cooperativei şi ale membrilor ei să crească şi mai mult. Toate eforturile pe care le depunem în domeniul agriculturii sunt îndreptate spre mărirea continuă a producţiei agricole, ca bază a sporirii veniturilor cooperatorilor, asigurării produselor agricole necesare aprovizionării popuNe îndreptăm spre oraşul unde s-a pecetluit unirea în acelaşi stat a tuturor românilor — Alba Iulia, ale cărui temelii se sprijină pe vatra străvechiului Apulon al Daciei libere Apullum roman. File de istorie vorbesc de originile daco-romane ale orașului, de legendarul voievodal al lui Gelu, de intrarea triumfală a lui Mihai Viteazu, de momentul unirii, în 1918, a tuturor românilor raţiei şi industriei. In felul acesta agricultura noastră socialistă îşi aduce contribuţia activă la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidului privind desăvîrşirea construcţiei socialiste, înflorirea patriei. Aceasta, tovarăşi, este calea pentru bunăstare ! Trebuie să depunem eforturi — a spus în încheiere tovarăşul Ceauşescu — pentru utilizarea din plin a mijloacelor puse la îndemînă de stat, pentru extinderea mecanizării, pentru folosirea pe scară tot mai largă a îngrăşămintelor chimice, pentru aplicarea învăţămintelor ştiinţei agricole. Ştim că oamenii muncii din Galda de Jos, atît din Gostat cît şi din cooperativă, sînt oameni harnici — şi noi sîntem convinşi că ei îşi vor aduce contribuţia la înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii noastre, la înflorirea patriei. . Conduşi de uralele miilor de ţărani participanţi la miting, oaspeţii îşi continuă drumul spre Alba Iulia. La Sîntimbru, pe coasta viilor, se celebrează tocmai sărbătoarea culesului, la care sînt invitaţi şi oaspeţii, într-un singur stat naţional.In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au ieşit mii şi mii de oameni ai muncii, care-şi manifestă fierbinte dragostea faţă de partid. Oaspeţii se îndreaptă către străvechea cetate a Bălgradului, ale cărei porţi, încadrate de halebardieri, se deschid spre secole. To(Continuare în pag. 2-a) Sarcinile și obiectivele deosebite prevăzute de cel de al IX-lea Congres al P.C.R. înmănunchează într-un complex unitar principalele măsuri capabile să asigure înflorirea patriei noastre în vederea continuării pe o treaptă și mai înaltă a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. In cadrul industriei extractive de ţiţei — sector de bază în domeniul resurselor energetice — au fost luate o serie de măsuri pe de o parte pentru creşterea eficienţei economice a lucrărilor de cercetare geologică, iar pe de altă parte pentru perfecţionarea metodelor de exploatare a zăcămintelor de ţiţei. Pentru realizarea sarcinilor privind creşterea eficienţei economice a activităţii productive, un factor cu o contribuţie substanţială este îmbunătăţirea (Continuare în pag. 5 a) Alba lulia - ecoul „Horei Unirii“ tuturor românilor Preocupări actuale privind reducerea preţului de cost pe metru forat Inginer GHEORGHE PACOSTE adjunct al ministrului industriei petrolului Mii de cetăţeni ai oraşului Alba Iulia au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat In timpul mitingului de la Hunedoara La schela de extracţie-Ţicleni, regiunea Oltenia, datorită modernizării utilajului de exploatare s-a ajuns să se foreze la adîncimi ce depăşesc 5 000 m. îrt pag. 5-a pe întîlnirea conducătorilor unor centrale sindicale din țările socialiste înapoierea în Capitală a delegaţiei condusă de tovarăşul Constantin Drăgan Sîmbătă a sosit în Capitală delegaţia condusă de tovarăşul Constantin Dragan, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care a participat la întîlnirea conducătorilor unor centrale sindicale din ţările socialiste ce a avut loc la Moscova între 4 şi 5 octombrie a.c. Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată la sosire de Dumitru Gheorghiu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ion Cotoț, Iosif Anderco, Larisa Munteanu, Ion Preoteasa, secretari, de membri ai Comitetului Executiv, activiști ai sindicatelor. Petrol - 1966 In 1907 s-a deschis la Bucureşti un congres internaţional al petrolului. Din expunerile oficiale (potrivit excelentei cronici de epocă „Bucureştii de altădată“, de C. Bacalbaşa) a reieşit că în petrolurile româneşti erau investite în acel an capitaluri străine în valoare de 169 milioane lei. Capitalul românesc (notaţi bine : ţara de care vorbim era România monarhică) se cifra la ridicola sumă de 16 milioane ! Congresul se sfîrşea cu un somptuos banchet (ţinută obligatorie) la care lista de băuturi era alcătuită cu un umor cam groscior, de tip cazon : „Gazoline de prune“ „Petrolul de Câmpeni 200 m de profondeur et ambre liquide de Drăgăşani.“ „Ţiţeiu rouge de Dealu Mare“ „Eaux juveniles bicarbonates“ Că s-a petrecut straşnic, n-avem motive să ne îndoim. Petrolul românesc îi era furat pămîntului care l-a rodit din ere geologice GH. TOMOZEI (Continuare în pag. 4-a)