Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)

1966-10-09 / nr. 5883

Anul XXII nr. 5883 duminică 9 X 1966 6 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Hunedoara, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Manea Mânescu, Virgil Trofin au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Albă Iulia, Sebeş, Cugir, Orăştie, Brad, ai sătenilor din Galda de Jos. Conducătorii de partid şi de stat au poposit în vechea cetate Alba lulia, la Casa memoriala Aurel Vlaicu, la Mormîntul lui Avram Iancu şi la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hune­doara adunarea cu activul comitetului regional de partid. Valorificarea rezervelor agriculturii - mijloc de creştere a veniturilor ţărănimii, a bunăstării întregului popor Vestea sosirii conducăto­rilor de partid şi de stat s-a răspîndit pretutindeni în satele de pe văile Mu­reşului şi Tîrnavelor, care, împodobite sărbătoreşte, întîmpină pe oaspeţi sub o ploaie multicoloră de flori. La Galda de Jos, condu­cătorii de partid şi de stat fac un popas mai înde­lungat. Despre rezultatele mun­cii cooperatorilor vorbeşte cu mândrie inginera agro­nom Maria Suchov, o tînără care, împreună cu soţul ei, lucrează cu pa­siune de la absolvirea fa­cultăţii pentru dezvoltarea satului. Adunaţi în casa­­laborator, gospodarii satu­lui se sfătuiesc cu condu­cătorii de partid şi de stat, le împărtăşesc preocupă­rile şi strădaniile de a spori averea de azi a coo­perativei, ce atinge cinci milioane lei. — Ce situaţie aveţi în do­meniul creşterii vitelor ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Deşi avem un mare număr de vite, peste şase sute de bovine, aproape o mie de oi, sute de porci, producţiile ce s-ar cuveni să le obţinem nu ţin încă pasul cu rezultatele din ce­lelalte sectoare — răspun­de inginera agronom. A­­ceasta deoarece nu ne-am preocupat de selectarea a­­nimalelor. Discuţia a continuat apoi cu preşedintele cooperati­vei, Vasile Tiberian, cu membrii consiliului de con­ducere,­­ oaspeţii interesîn­­du-se despre unele aspecte ale muncii cooperatorilor, despre felul cum conduce-* rea cooperativei se consul­tă şi se sfătuieşte cu mem­brii acesteia. S-a vizitat apoi ferma de animale a vecinilor — gos­podăria agricolă de stat Galda de Jos. Directorul, ing. Augustin Mocanu, con­duce pe oaspeţi la grajdu­rile moderne, construite la un preţ de cost scăzut, ce a­­dăpostesc aproximativ 300 de vaci. Conducătorii de partid şi de stat se întîlnesc apoi cu sătenii în cadrul unui însu­­fleţitor miting în piaţa sa­tului, la care participă şi agricultori din Mihalţ, pod­goreni din Cricău şi Ighiu, pomicultori din Benic, pă­­dureni şi ciobani din în­­tregalde, mii de oameni veniţi din toate comunele din împrejurimi. Cu acest prilej au vorbit ing. Augustin Mocanu, di­rectorul gospodăriei de stat, şi Vasile Tiberian, preşedintele cooperativei agricole. In aplauzele celor pre­zenţi a luat apoi cuvîn­­t­u­l tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, care apre­ciind rezultatele obţinute de lucrătorii gospodăriei a­­gricole de stat şi de mem­brii cooperativei agricole de producţie din Galda de Jos, a spus : Desigur, re­colta de aproape 3 000 kg grîu la hectar ob­ţinută de Gostat şi de peste 2 400 kg la hectar realizată de cooperativă este bună ; perspective bune sunt, de asemenea, la recolta de porumb, de sfeclă şi la ce­lelalte culturi. Şi producţia de lapte la G.A.S. este mulţumitoare. Faţă de Gos­tat, producţia de lapte a cooperativei este însă mult mai mică. Aceasta arată ce rezerve mari are cooperati­va, deşi nici despre G.A.S. nu se poate spune că a ajuns la maximul posibili­tăţilor. Nu mai vorbesc că şi numărul de vaci al coo­perativei mi se pare foarte mic. Subliniind necesitatea in­tensificării eforturilor pen­tru creşterea beneficiilor şi a rentabilităţii G.A.S., pentru obţinerea de pro­ducţii mai mari cerealiere şi animaliere la preţuri de cost cit mai mici în coope­rativa agricolă, întrucît numai pe această bază se vor putea îmbună­tăţi salariile lucrători­lor din G.A.S. şi vor pu­tea creşte veniturile tutu­ror cooperatorilor — secre­tarul general al C. C. al P.C.R. a spus în conti­nuare : După cum ne-au arătat tovarășii, anul acesta ziua­­muncă în cooperativă va fi de 29 de lei. Desigur, este un rezultat bun, dar de­pinde de dv. ca veniturile cooperativei şi ale mem­brilor ei să crească şi mai mult. Toate eforturile pe care le depunem în do­meniul agriculturii sunt în­dreptate spre mărirea con­tinuă a producţiei agricole, ca bază a sporirii venituri­lor cooperatorilor, asigură­rii produselor agricole ne­cesare aprovizionării popu­Ne îndreptăm spre ora­şul unde s-a pecetluit uni­rea în acelaşi stat a tutu­ror românilor — Alba Iu­­lia, ale cărui temelii se sprijină pe vatra străve­chiului Apulon al Daciei libere Apullum roman. File de istorie vorbesc de originile daco-romane ale orașului, de legendarul voievodal al lui Gelu, de intrarea triumfală a lui Mihai Viteazu, de mo­mentul unirii, în 1918, a tuturor românilor raţiei şi industriei. In felul acesta agricultura noastră socialistă îşi aduce contri­buţia activă la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al par­tidului privind desăvîrşirea construcţiei socialiste, în­florirea patriei. Aceasta, tovarăşi, este calea pentru bunăstare ! Trebuie să depunem e­­forturi — a spus în înche­iere tovarăşul Ceauşescu — pentru utilizarea din plin a mijloacelor puse la îndemînă de stat, pentru extinderea mecanizării, pentru folosirea pe scară tot mai largă a­ îngrăşă­mintelor chimice, pentru aplicarea învăţămintelor ştiinţei agricole. Ştim că oamenii muncii din Galda de Jos, atît din Gostat cît şi din cooperativă, sînt oa­meni harnici — şi noi sîntem convinşi că ei îşi vor aduce contribuţia la înfăptuirea programului de dezvoltare a agricul­turii noastre, la înflorirea patriei. . Conduşi de uralele miilor de ţărani participanţi la miting, oaspeţii îşi conti­nuă drumul spre Alba Iu­­lia. La Sîntimbru, pe coa­sta viilor, se celebrează tocmai sărbătoarea cule­sului, la care sînt invitaţi şi oaspeţii, într-un singur stat naţio­nal.­­In întîmpinarea condu­cătorilor de partid şi de stat au ieşit mii şi mii de oameni ai muncii, care-şi manifestă fierbinte dra­gostea faţă de partid. Oaspeţii se îndreaptă că­tre străvechea cetate a Băl­­gradului, ale cărei porţi, încadrate de halebardieri, se deschid spre secole. To­(Continuare în pag. 2-a) Sarcinile și obiectivele deosebite prevăzute de cel de al IX-lea Congres al P.C.R. înmănunchează în­tr-un complex unitar prin­cipalele măsuri capabile să asigure înflorirea patriei noastre în vederea con­tinuării pe o treaptă și mai înaltă a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. In cadrul industriei ex­tractive de ţiţei — sector de bază în domeniul resur­selor energetice — au fost luate o serie de măsuri pe de o parte pentru creşterea eficienţei economice a lu­crărilor de cercetare geo­logică, iar pe de altă parte pentru perfecţionarea me­todelor de exploatare a ză­cămintelor de ţiţei. Pentru realizarea sarci­nilor privind creşterea efi­cienţei economice a activi­tăţii productive, un factor cu o contribuţie substan­ţială este îmbunătăţirea (Continuare în pag. 5­ a) Alba lulia - ecoul „Horei Unirii“ tuturor românilor Preocupări actuale privind reducerea preţului de cost pe metru forat Inginer GHEORGHE PACOSTE adjunct al ministrului industriei petrolului Mii de cetăţeni ai oraşului Alba Iulia au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat In timpul mitingului de la Hunedoara La schela de extracţie-Ţicleni, regiunea Oltenia, datorită modernizării utilajului de exploatare s-a ajuns să se foreze la adîncimi ce depăşesc 5 000 m. ­ îrt pag. 5-a p­e întîlnirea conducătorilor unor centrale sindicale din țările socialiste înapoierea în Capitală a delegaţiei condusă de tovarăşul Constantin Drăgan Sîmbătă a sosit în Capi­tală delegaţia condusă de tovarăşul Constantin Dra­gan, preşedintele Consiliu­lui Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, care a participat la întîlnirea conducătorilor unor centrale sindicale din ţările socialiste ce a avut loc la Moscova între 4 şi 5 oc­tombrie a.c. Pe aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată la sosire de Dumitru Gheorghiu, vicepreşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindica­telor din România, Ion Co­­toț, Iosif Anderco, Larisa Munteanu, Ion Preoteasa, secretari, de membri ai Co­mitetului Executiv, activiști ai sindicatelor. Petrol - 1966 In 1907 s-a deschis la Bucureşti un congres in­ternaţional al petrolului. Din expunerile oficiale (potrivit excelentei cronici de epocă „Bucureştii de al­tădată“, de C. Bacalbaşa) a reieşit că în petrolurile ro­mâneşti erau investite în acel an capitaluri străine în valoare de 169 milioane lei. Capitalul românesc (notaţi bine : ţara de care vorbim era România mo­narhică) se cifra la ridicola sumă de 16 milioane ! Con­gresul se sfîrşea cu un somptuos banchet (ţinută obligatorie) la care lista de băuturi era alcătuită cu un umor cam groscior, de tip cazon : „Gazoline de prune“ „Petrolul de Câmpeni 200 m de profondeur et am­bre liquide de Drăgă­­şani.“ „Ţiţeiu rouge de Dealu Mare“ „Eaux juveniles bicarbo­­nates“ Că s-a petrecut straşnic, n-avem motive să ne îndo­im. Petrolul românesc îi era furat pămîntului care l-a rodit din ere geologice GH. TOMOZEI (Continuare în pag. 4-a)

Next