Munca, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 5876-5901)

1966-10-18 / nr. 5890

Anul XXII nr. 5890 marți 18 X 1966 4 pagini 25 bani Mare­le senti­ment LUCIA DEMETRIUS înaltul spirit de u­­manitate care carac­terizează politica partidului, a statului nostru socialist, a dat naştere, în zilele a­­cestea, incă unei ho­­tăriri, sortite să facă mai bună, mai împli­nită viaţa cetăţenilor ţării. Cei care, după o viaţă de muncă, de participare activă la construcţiile create pentru înflorirea pa­triei, pentru noi înşi­ne şi pentru urmaşii noştri, vor ajunge la clipa în care meritata odihnă le e necesară, se pot gindi astăzi cu deplină încredere şi satisfacţie la ziua ie­şirii din activitate, la ziua cind vor ieşi la pensie. Privim in viitor cu deplină nădejde, pri­vim la copiii noştri pentru care am fi gata să facem orice efort, pentru care ţa­ra ne pune la înde­­mină atitea instituţii, de la creşă, la învă­­ţămînt mediu şi su­perior, de la medicul pediatru pină la clu­bul sportiv. Dar nu uităm, nu ne uităm părinţii, nu ne uităm bătrinii, prima noas­tră legătura cu viaţa, prima mină care ne-a mingn­at, prime­le cuvinte înţelepte şi drăgăstoase pe ca­re le-am priceput. Dragostea fiecăruia dintre noi pentru ei înseamnă dragostea unui popor întreg pentru generaţiile din care coboară. Majorarea pensii­lor de toate categori­ile ,înseamnă, în ace­laşi timp şi un spri­jin pentru familia care are bătrâni, care are şi copii, care vrea să le creeze şi unora şi celorlalţi o viaţă îndestulată.. Cel care a muncit odată, sim­te el însuşi că nu a­­pasă pe umerii celui care munceşte acum, şi sentimentul inde­pendenţei lui, senti­mentul răsplatei pen­tru anii in care s-a dăruit cu toate pu­terile, îi umple ini­ma de linişte şi de demnitate. Nimeni şi nimic nu e uitat în ţara noastră, nimeni nu e părăsit, nimeni nu e privit cu indife­renţă. Această sigu­ranţă face viaţa fru­moasă şi copilului, şi omului matur, şi bă­­trînului. Grija parti­dului pentru popor nu face diferenţă de vîrste. Ea e atentă, permanentă şi fier­binte. La masa rotundă despre: Pensia suplimentară Sentimentul siguranţei zilei de mîine face viaţa frumoasă şi demnă ! Cointeresarea—principiu călăuzitor PAGINA 3-a Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA VARA DIN OCTOM­BRIE ŞI CAPRICIILE... ORGANIZĂRII Lucrările agricole de toamnă în regiunea Maramureş E o toamnă atît de fru­moasă în Maramureş, cu a­­tîta soare şi căldură după o vară destul de capricioasă, încît, privind fila din ca­lendar, nu-ţi vine a crede că prima decadă din octom­brie ţi s-a furişat printre degete.­­ Totuşi, octombrie şi-a semnat numele cu pig­ment de rugină în porum­­bişte şi vii, ceea ce pentru bunii gospodari constituie un îndemn să folosească din plin fiecare ceas prielnic însămînţărilor şi muncilor de recoltare, deoarece vara tîrzie nu va mai dura mult timp. La prima vedere situaţia însămînţărilor şi recoltări­lor în regiunea Maramureş e oarecum liniştitoare. Ci­frele arată că pînă la 10 oc­tombrie s-au însămînţat cu grîu, secară şi orz o supra­faţă ce reprezintă 52 la sută din plan şi există pregătite încă 2 500 ha care urmează să fie semănate în urmă­toarele cîteva zile. O anali­ză mai atentă a faptelor îţi arată însă că perspectivele nu sunt tocmai strălucite. Dacă în primele zile din octombrie viteza zilnică la însămînţări reprezenta 5—6 la sută din suprafaţa totală, în ultimul timp aceasta prezintă o vizibilă tendinţă de scădere. Principala cauză a impri­mării în ultimul timp a u­­nui ritm lent la însămînţări îşi află rădăcina în modul defectuos cum se desfăşoa­ră lucrul în porumbişte. Faţă de recoltarea culturilor tîrzii se manifestă o tendin­ţă de tărăgănare, în special la raioanele de şes, unde porumbul ajunge la matu­ritate mai devreme decît în zonele de munte şi de deal, în raionul Cărei, de pildă, s-a recoltat pînă la 10 oc­tombrie abia 25 la sută din suprafaţa însămânţată cu porumb iar în Satu Mare 30 la sută. Or, avîndu-se în vedere că în locul culturii IOAN MAŞTEI corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Maramureş (Continuare în pag. 2-a) Unul din frumoasele blocuri de locuinţe cu 12 etaje, construit în oraşul Constanţa Foto : EM. SIRZEA TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România în numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului şi poporului chinez, vă exprimăm dumneavoastră şi po­porului frate român sincere mulţumiri pentru mesajul de felicitare trimis cu ocazia celei de-a XVII-a aniver­sări a proclamării Republicii Populare Chineze. MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Construi­­rea a trei fabrici noi Lucrările de extin­dere a Combinatului chimic de la Craiova prevăd construirea a trei fabrici noi: de acid azotic, de azo­tat de amoniu şi de uree, unităţi care vor produce anual 900 000 tone produse chimi­ce. Prin chimiza­rea metanului Etilenul oxid şi etanol­amine, iată denumirile noilor produse chimice ob­ţinute prin chimiza­rea metanului de specialiştii Institutu­lui Chimigaz din Mediaş. Acestea au o întrebuinţare multi­plă. Din ele se fa­brică detergenţi spe­ciali pentru industria textilă, produse cos­metice şi farmaceu­tice, degresanţi şi neutralizanţi pentru industria de rul­menţi etc. VIAŢA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE PE MERIDIANELE SOCIALISMULUI START TOVARĂŞII UAE CEAUŞESCU $1 lofu­ GHEORGHE MAURER AU PLECAT LA MOSCOVA Luni dimineaţa au ple­cat la Moscova tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului­ Cen­tral al Partidului Comunist Român, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri, împreună cu general colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., ministrul­­ forţelor armate, care,­ la invitaţia Comitetului Central al Par­tidului Comunist­­ al Uniu­nii Sovietice şi a guvernului sovietic vor face o vizită prietenească în Uniunea So­vietică. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tovarăşii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Dră­­ghici, Paul­ Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi­­ membri supleanţi ai Comi­tetului , Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai­­ C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi A­ V. Basov, ambasadorul Uniu­­nii Sovietice, alţi şefi de misiuni diplomatice acredi­taţi la Bucureşti. Numeroşi cetăţeni ai Ca­pitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat. Un grup de pionieri le-au oferit buchete de flori. (Agerpres) înainte de plecare. Pe aeroportul Băneasa Sosirea la Moscova MOSCOVA 17. — Cores­pondentul Agerpres, S. Po­­dină, transmite: Luni la amiază au sosit la Moscova tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, împreună cu general-colo­nel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, care, la in­vitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic, fac o vizită prietenească în Uniu­nea Sovietică. La sosirea la Moscova, pe aeroportul Vnukovo, oas­peţii români au fost întîm­­pinaţi de Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., Alexei Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Nikolai Podgor­­nîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., An­drei Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., minis­trul afacerilor externe al U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice Andrei Greciko, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministru­lui apărării al U.R.S.S., şi alţi conducători de partid şi de stat sovietici. Au fost prezenţi, de ase­menea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii So­cialiste România în Uniu­nea Sovietică, și membri ai Ambasadei române la Mos- Primul lot de strunguri SRO—40 Primul lot de strunguri revolver orizontale de tip SRO-40, produse în serie la Uzina de strunguri din Arad, a fost livrat zilele acestea unor întreprinderi din ţară. Echipate cu dis­pozitive de comandă după program şi instalaţii auto­mate de prindere şi ali­mentare cu material, strungurile ating o înaltă precizie şi dau un randa­ment sporit în exploatare. Tot la Arad a început fa­bricarea în serie a strun­gului complet automati­zat SN-400, conceput de un colectiv de ingineri şi tehnicieni din uzină, în colaborare cu specialişti ai Institutului de proiectări şi automatizări din Bucureşti. Dintre caracteristicile a­­cestui strung remarcăm: Uzina cocso-chimică de la­­ Combinatul Siderurgic Hunedoara, care realizea­ză 80 la sută din produc­ţia de cocs metalurgic a ţării, a înregistrat în ulti­mul trimestru cel mai înalt indice de calitate cunoscut de la intrarea sa în func­ţiune, întreaga cantitate de cocs fabricată are o re­zistenţă mecanică mai mare cu 2,5—3 la sută faţă de prevederile normelor tehnice. Tehnologia avansată de măcinare a cărbunilor şi de dozare a şarjelor, sta­bilită pe baza unor studii şi cercetări efectuate de specialiştii uzinei, a asigu­rat parametri mai mari cu 18 la sută de­cît cei pre­văzuţi în proiect. Pe a­­ceastă cale s-a produs în plus de la începutul anu­lui o cantitate de cocs cu care se pot elabora peste 5 000 tone de fontă. (Agerpres), exploatare sigură, mane­vrare simplă, dirijare pe bază de comandă-program înregistrat pe bandă mag­netică. (Agerpres) Inalt indice de calitate la cocs Lucrări de modernizare în industria miniera Şantierele grupului con­strucţii şi montaje miniere Baia Mare, care execută lucrările de modernizare, sistematizare şi dezvoltare a capacităţilor de producţie ale industriei miniere din regiunea Maramureş, au înregistrat de la începutul anului un volum de lucrări mai mare cu aproape 20 la sută decît cel realizat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Lucrătorii acestei în­treprinderi au terminat pînă acum construcţia şi montajul a 20 noi obiecti­ve, printre care staţia de recepţie şi însilozare a mi­nereurilor de la uzina cen­trală de preparare a mine­reurilor Baia Mare Condiţii su­perioare de navigaţie în ultimii doi ani grafi­cul pe Dunăre a crescut cu aproape 30 la sută, în ve­derea sporirii şi intensifi­cării circulaţiei navelor de transport. A.F.D.J. execută în prezent un important volum de lucrări de dra­ga­j, recularizare a albiei, amenajare şi ridicare hidro­grafică a gurilor Dunării şi şenalului navigabil. Numai anul acesta de pildă a fost dragat un volum de 1.260.000 m.c. pămînt în zo­nele aluvionale. La flotila de drăgi refulante, şalan­­dre,­ punte şi şlepuri de transport s-au adăugat zi­lele acestea noi utilaje : două şalandre autopropulsa­te, cu capacitate de cîte 500 m.c. pămînt fiecare, o dragă modernă cu cupe construite la Şantierul na­val Olteniţa cu o capacitate de 400 m.c. pe oră şi alte utilaje. (Coresp. „Munca")

Next