Munca, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6159-6184)
1967-09-16 / nr. 6172
Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu”” RECITAL ROSTROPOVICI Mai întîi a fost nevoia de muzică din sufletul omului — abia pe urmă arta studentului ; mai întîi a fost cîntarea spontană a bucuriei sau durerii — abia apoi s-au născut instrumentele muzicale. Sînt lucruri pe care le știe oricine. Dar, fără a ni le reaminti, nu văd cum ne-am putea explica (dacă trebuie neapărat o explicaţie), prin ce anume arta lui Rostropovici se înalţă printre alte vîrfuri, ca o culme însorită. Cred că taina ei este simplitatea, înţelegînd, fireşte, prin aceasta, rezultanta ultimă, ultrafiltrată, a experienţelor celor mai complicate. O simplitate înrudită cu aceea a lui Bach, nume care a figurat de altfel, la loc de cinste în programul şi suplimentele recitalului. Violoncelul lui Rostropovici poate face orice : de la depănarea molcomă a sarabandei din suita lui Bach, pină la vertiginoasele acrobaţii tehnice imaginate de Popper, de la sunetul dulce şi cărnos al registrului grav din Sonata a II-a de Brahms, pină laonicele exclamaţii acute din finalul Sonatei lui Britten. (Popper şi Britten au fost cîntaţi ca suplimente). Dar nu e Rostropovici artistul la care să te uimească această supleţe tehnică şi stilistică. Pentru că, dincolo de toate aspectele secundare (de cîte ori nu judecăm un solist numai prin ele!), există acea primordialitate a cîntului, de care aminteam la început. înainte de orice, Rostropovici exprimă. Dacă mi s-ar permite o imagine neobişnuită în rigoarea unei cronici, aş spune că, ţinînd strîns violoncelul, ca o parte a corpului său, artistul dă impresia că ar trece cu arcuşul peste inimă, instrumentul nefiind decit o cutie rezonatoare a acesteia. Să nu se înţeleagă însă că Rostropovici ar fi doar un afectiv ; însuşi repertoriului recitalului *), în care a figurat subtila Sonată de Debussy şi lucrarea bogată în efecte moderne a lui Karen Haciaturian (acompaniată la pian de autor), ca şi fermecătorul supliment din Stravinski, dovedeşte o inteligenţă neliniştită, un rafinat simţ al dozajului, un umor discret care ţîşneşte surprinzător printre efuziunile lirice. Totuşi esenţa cîntecului său rămîne căldura, generozitatea, aş spune, bunătatea omenească. Primul supliment pe care ni l-a oferit, se numea „După un vis" de Fauré. Titlul foarte potrivit pentru senzaţia pe care o porţi în tine după ce l-ai auzit pe Rostropovici. IONEL HRISTEA • O contribuţie importantă prin discreţia şi sudura perfectă a acompaniamentului a adus-o pianistul Aleksandr Dediuhin. AGENDA CONCURSULUI După secţia de canto, vineri s-a încheiat etapa a II-a a Concursului internaţional „George Enescu" şi la secţiile de vioară şi pian. Ultimii violonişti audiaţi au fost Anita Fischer (R.D. Germană), Edward Polidi (Izrael), Elena Konstantinova Adjemova (U.R.S.S.) şi Jurgen Pilz (R. D. Germană). La pian s-au prezentat în aceeaşi dimineaţă: Samuel Smbatovici Alumian (U.R.S.S.), Odile Poisson (Franţa), Joseph Alfidi (S.U.A.), Anatoli Zalmanovici Ugorski (U.R.S.S.) şi Pascal Marie Roge (Franţa). Juriile celor trei secţii urmează să stabilească pe candidaţii admişi la ultima etapă. • în cadrul Festivalului internaţional „George Enescu“, Nonetul ceh, cunoscut publicului românesc din turneul întreprins în 1960, a prezentat vineri un concert în sala Ateneului român. Artiştii oaspeţi au interpretat lucrări de Isa Krejci, Paul Hindemith, Ludwig Spohr şi au încheiat programul cu o lucrare românească — Nonetul de Constantin C. Nottara. Un alt artist invitat al Festivalului, Isaac Stern, a fost în aceeaşi seară, solistul concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijată de Iosif Conta. Violonistul oaspete a interpretat concertul în re major pentru vioară şi orchestră de Brahms. In program au mai figurat : poemul simfonic „Vox Maris“ de George Enescu şi Requiemul de Faure, la care şi-au dat concursul corul Radioteleviziunii, dirijat de Aurel Grigoraş, şi soliştii Virginia Gudzichievici şi Mircea Ştefănescu. La Operă a avut loc un spectacol cu „Don Carlos“ de Verdi, sub bagheta dirijorului Alberto Erede. Distribuţia spectacolului a cuprins pe Nicolae Florei, Cornel Stavru, Nicolae Herlea, Valentin Loghin, Elena Dima, Elena Cernea şi alţii. (Agerpres) A SUNAT PRIMUL CLOPOŢEL! (Urmare din pag. 1 a) s-a umplut de larmă voioasă şi de braţe încărcate cu flori. Apoi se face un careu viu, cu toată rînduiala, linişte, dar fremătindă de emoţii şi nerăbdare. Directoarea Veturia Ifrim urează copiilor bun venit in marea familie a şcolii, comandanta unităţii, prof. Georgeta Poleanu, este salutată de pionierii şcolii, copiii dintr-a IV-a dau flori celor dintr-a-ntîia, părinţii zimbesc printre lacrimi şi deodată stăpinul şcolii, marele stăpîn al tuturor şcolilor — clopoţelul de aramă cu glas de argint, cel care anunţă deopotrivă începutul şi sfirşitul, fără a mai socoti mult aşteptatele recreaţii , dă zvon de lucru. Prima oră de şcoală, la clasa I, a învăţătoarei Eugenia Goran. Pe tablă e scris frumos cu tibiştrul un „Bine aţi venit !“ şi deşi copiii nu ştiu încă literele, poate doar pe A mare de tipar, pot să citească urarea cu ochii sufletului. începe „lecţia". Primele întrebări, primele răspunsuri. — Noi, cînd se strigă catalogul şi ne auzim numele, trebuie să spunem prezent. — Clasa noastră trebuie să o păstrăm curată și ordonată. — Eu cunosc că această carte este abecedarul după poze şi desene. — Eu ştiu poezia „Tricolorul“ şi „Ţara mea“ — şi o fetiţă blondă, pe nume Aurora, recită cu dicţiune, deşi e ştirbă : Am o ţară ca-n poveste Cu cununi de brazi pe creste... O altă fetiţă cîntă cu un fir de voce „Noi vrem pace-n lumea-ntreagă“ şi vocea ei mică porneşte în toată clasa, iese pe fereastră, face ocolul oraşului, al ţării, al lumii întregi... — Copii, cine se îngrijeşte ca voi să învăţaţi, să aveţi şcoli mari şi luminoase, profesori buni şi manuale gratuite ? Toate mîinile s-au ridicat. Spune tu Horia: — Partidul nostru drag. Şi aerul tremură argintiu de glasul clopoţelului, anunţînd că prima oră de şcoală s-a terminat cu bine. Uşile se deschid către soarele de gutuie de-afară. NOI AVANTAJE LA ASIGURĂRILE DE PERSOANE Continuind perfecţionarea formelor de asigurare, pentru a oferi noi avantaje celor care fac din prevedere o preocupare de fiecare zi, Administraţia Asigurărilor de Stat aduce, din luna octombrie a.c., noi îmbunătăţiri asigurărilor de persoane. Iată cîteva din aceste noi îmbunătăţiri : Riscurile cuprinse în asigurare sunt completate cu accidentele întîmplate ca urmare a funcţionării ori folosirii aparatelor şi cu urmările imediate ale efortului fizic excesiv şi subit, determinat de cauze de forţă majoră în producţie. In acest fel, răspunderea A.D.A.S. se lărgeşte, plătindu-se sumele cuvenite şi în cazul urmărilor datorate acestor riscuri. Reducerea duratei de începere a răspunderii A.D.A.S. de la 3 la 2 zile (răspunderea A.D.A.S. urmează să înceapă după 2 zile de la ora 24 a zilei în care a fost achitată prima de asigurare, în loc de 3 zile cum prevăd dispoziţiile în vigoare) are, de asemenea, efectul măririi numărului de cazuri în care se plătesc sumele cuvenite în baza contractelor. O simplificare în încheierea asigurărilor o constituie prevederea potrivit căreia asigurările se pot încheia fără examinare medicală pînă la suma de 10 000 lei. Tot în condiţii simplificate, precum şi mai favorabile pentru beneficiarii asigurărilor, urmează să se rezolve şi cererile de plată a sumelor cuvenite din asigurare. Pentru a veni în sprijinul asiguraţilor care, din diferite motive au încetat plata primelor la asigurările mixte de viaţă, se prevede ca reactivarea contractelor respective să se poată face parţial prin plata primelor restante şi parţial prin prelungirea termenului de expirare. Aceasta permite o rezolvare favorabilă și avantajoasă și a cazurilor cînd se solicită reactivarea, suma primelor restante fiind prea mare pentru a putea fi plătită, iar reactivarea prin prelungire neputîndu-se face întrucît fie că nu convine asiguratului, fie că asiguratul ar depăși la expirare limita maximă de vîrstă cuprinsă în asigurare. Totodată, în completare la duratele actuale pe care se pot încheia asigurările şi plăti primele la asigurările mixte de viaţă, se mai introduc şi alte durate, astfel incit se creează condiţii ca plata primelor să se poată face fie pe aceeaşi durată pe care s-a contractat asigurarea, fie pe o durată mai mică. Această măsură reduce cu cca. 50 la sută şi diferenţa de prime dintre două durate succesive (la o asigurare încheiată de o persoană în vîrstă de 30 de ani pe o perioadă de 10 ani cu plata primelor timp de 8 ani, prima lunară este de lei 10,50 la 1 000 lei sumă asigurată; dacă la aceeaşi asigurare, primele se plătesc timp de 10 ani, prima lunară este de 8,75 lei, ceea ce oferă persoanelor care doresc să se asigure condiţii mai variate de alegere, în funcţie şi de posibilităţile de plată pe care le au. Tot la asigurările mixte de viaţă va exista posibilitatea ca asiguraţii să reîntregească sumele asigurate, ce se reduc prin tragerile de amortizare, oricînd pe parcursul duratei contractului. De unele din îmbunătăţirile arătate mai sus vor putea beneficia şi asiguraţii, care au încheiat asigurări mixte de viaţă şi asigurări de accidente pină in luna octombrie a.c. In Editura politica a aparut: „MIHAIL KOGALNICEANU Texte socialpolitice alese“ Cu ocazia Împlinirii a 15 decenii de la naşterea lui Mihail Kogălniceanu, una dintre cele mai mari personalităţi ale vieţii politice, sociale şi culturale româneşti din secolul trecut, în Editura politică a apărut volumul „Mihail Kogălniceanu — Texte social-politice alese“. Acest volum omagial este alcătuit dintr-un studiu introductiv și o antologie selectivă a principalelor sale scrieri social-politice, istorice (unele inedite). Colectivul de specialiști (format din Dan Berindei — coordonator —, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir, Matei Ionescu, Dan Simonescu), care a elaborat studiul şi a îngrijit ediţia de texte a avut ca principiu călăuzitor reliefarea rolului major al lui M. Kogălniceanu in epoca de mari transformări în decursul căreia poporul nostru a înfăptuit revoluţia de l» 1848, a făurit şi consolidat statul naţional român, a sfărîmat regimul feudal şi a dobîndit prin lupta cu arma în mînă. Independenţa de stat a României. Atît studiul Introductiv cit şi materialele incluse in volum — studii istorice, politice literare, discursuri, lecţii, articole de presă, note, comentarii — pun în lumină rolul lui Mihail Kogălniceanu în viaţa politică-socială a României, calităţile sale remarcabile de om politic. Prodigioasă personalitate a vieţii culturale româneşti, numele lui M. Kogălniceanu rămîne indisolubil legat de începuturile istoriografiei moderne, cultivarea limbii literare și a literaturii originale, răspîndirea culturii, dezvoltarea ziaristicii progresiste militante. (Urmare din pag. 1-a) după legile scrise şi nescrise ale lumii — să poarte numele de „tată“ şi să-i ocrotească... Constanţa N. este mamă a şapte copii. Moartea soţului n-a făcut-o să-i dezvolte — cum se întîmplă de obicei cu alte mame rămase văduve — conştiinţa datoriei ce o are de împlinit faţă de propriii ei copii. De la moartea bărbatului — ea, mama — a alunecat pe panta comportării nedemne. Nu numai că nu s-a înspăimîntat de situaţia în care căzuse, ci le-a împins cu bună ştiinţă în ea şi pe două din fetele ei, Mihaela şi Simona — lucru ce a făcut ca pină la urmă, acestea să ajungă la şcoala de corecţie. Ceilalţi copii nu cunosc nici ei o viaţă familială mai bună ; trăiesc cum apucă de pe o zi pe alta. Destinul celor şapte copii ai Constanţei N. a fost croit strîmb, dureros de strîmb, pentru că cea care i-a născut, a călcat în picioare legile sfinte ale omeniei şi dragostei materne... Soţii Petre şi Elisabeta M. au adus pe lume 5 copii. Venirea pe lume a copiilor este prilej de fericire şi sărbătoare la orice casă omenească. Celor doi părinţi însă, prezenţa copiilor nu le-a trezit nici afecţiunea şi nici datoria părintească. Surzi şi nesimţitori faţă de soarta lor, şi-au căutat împlinirea în... fundul paharului. Lipsiţi de îngrijire şi supraveghere atentă, 4 din copii au repetat — de cel puţin 2 ori — anul şcolar. Maria, fiica lor care repetă a doua oară clasa a V-a, a început să alunece pe panta moravurilor uşoare. Pe mamă însă, acest lucru n-o interesează. Replica ei — la observaţiile profesorilor — a fost extrem de „maternă" : ,,dă-o dracului ! face-ţi ce vreţi“. Mai trebuie comentată o asemenea conduită „părintească“ ? Faptele vorbesc singure. Dumitru X. are mai mulţi copii. Florin, băiatul cel mare, este la o şcoală de reeducare. Trei fetiţe — pe care profesorii le consideră extrem de dotate intelectual — nu vin pe la şcoală decit foarte rar. Două din ele repetă de trei ani clasa I : cealaltă este de doi ani in clasa a II-a. Ce fac fetitele lui D. I. cînd colegele de vîrsta lor stau aplecate în faţa caietelor şi cărţilor deschise pe pupitru, sub privirile atente şi calde ale învăţătoarei ? în loc să fie educate încă din familie că munca este singurul izvor de bucurii şi satisfacţii, că ea înnobilează omul şi reprezintă adevărata „carte de vizită“ a fiecăruia dintre noi, începind cu cea mai fragedă vîrstă — pe măsura posibilităţii fiecăruia — aceste fete neavînd o adevărată îndrumare paternă, se dedau la diferite şiretlicuri şi pretexte, pentru a scăpa de munca specifică ce se impune vîrstei lor : învăţătura, în această situaţie — lipsind baza sănătoasă a educaţiei în familie — şcoala şi chiar arta pedagogică a celor mai bune cadre didactice nu mai pot face totul. Carenţele educaţiei de acasă se vor resimţi întotdeauna, cum se resimte încă de pe acuma, la aceste fete dotate intelectual ce preferă hoinăreala fără rost, orelor de studii. Lăsate la voia întîmplării şi pe viitor, ele vor nimeri — fără îndoială — în mediul viciat al unor oameni care le vor împinge cu vremea la acte degradante, ce contravin total adevăratului sens al noţiunii de om. Familia Laura şi Stelian C. Tatăl, e actualmente în provincie. Mama, funcţionară în Bucureşti. Lucia, fetiţa lor, creşte sub îngrijirea plătită a unei femei bătrîne. O singură dată — povesteşte învăţătoarea Vasilica N. — la sfirşitul unui an şcolar, bătrîna a venit la noi . — M-a trimis mama Lucicăi să vă întreb dacă fata ei a trecut clasa ori a rămas repetentă !„. Fapte, mărturii, dosare de anchetă zguduitoare. Nu senzaţionalul lor interesează în primul rînd, pentru că nu tentaţia neobişnuitului ne-a făcut să reconstituim triste biografii. Se încadrează totuşi, la categoria faptelor neobişnuite, pentru că prin inumanitatea lor, sunt în contradicţie flagrantă cu normele umanitare, generoase, fireşti, clădite pe demnitate, cinste şi omenie, ale societăţii noastre. Sunt astfel considerate şi, pentru că, raportate la ansamblul familiilor societăţii, aceste cazuri sunt puţine şi izolate. Dar numărul lor redus, nu le împiedică să fie o pată pe blazonul imaculat al societăţii noastre. Gravitatea lor, monstruozitatea neomeniei părinţilor, ridică asemeni unui bisturiu pregătit pentru operaţie, cardinala întrebare : DE CE ? Nu ne-am propus — şi nici n-am fi putut face — un studiu psiho-sociologic complet asupra cauzelor individuale care determină dezmembrări şi tragedii familiale. Este o problemă care merită o atenţie mai largă din partea cercetătorilor şi a opiniei publice, şi o semnalăm din nou, cu acest prilej. Materialul faptic de viaţă, ce a stat la baza anchetei noastre, aruncă o destul de semnificativă lumină, asupra acestor motive. De aceea ne vom opri mai amănunţit, asupra lor în continuare. FAMILIA ISTORICE SPARTACUS - Pinotoi (18 22 73) - 8,30 i 12 1 15,30 ! 19. Exceptor (18 10 38) - 9,45 ; 13,15 I 16,45 ; 20,15 PROCESUL DE LA VERONA — Centra) (14 12 24) — 9,30 ; 12,15 I 15 ( 18 ; 20,45. DRAMS TAR 51 GENERAL - Capitol (16 29 17) - 9,15 i 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 t - la grădină - 20,30. LADY MACBETH IN SIBERIA - Unirea (17 10 21) - 16 ; 19,15. MOMENTUL ADEVĂRULUI — Crîngaşi (17 38 61) — 15,30 ; 18 , 20,30 CANAUILE - Giuleşti (17 55 40) - 15,30 ; 18 20,30-UN HECTAR DE CER - Moşilor (12 52 93) - 15,30 ; l (10 grădină) - 19,30. DON GABRIEL — Ura (31 71 71) - 15,30 I 18 BANDA DE LAŞ) — Doina (16 35 38) - 11,30 1 13,45; 10 ; 18.30 ; 20,45. CIOCÎRLIA — Colantina (35 07 09 - 16 1 18,15 (la grădină) - 20,30. EROUL DE LA CONG LT — Vitan (21 39 82) — 15,30 ; 18. ZODIA FECIOAREI - Cotroceni (13 62 55) - 15,30 ; 18 ; 20.30. — Progresat (23 94 10) — 20,15. CU BĂRBAȚII E O ALTA POVESTE - Volga (11 91 26) — 16 ; 18;15 ; 20,30. — Mioriţa (14 27 14) - 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. DRAGOSTEA MEA — Drumul Sibii (31 28 13) - 15 ; 17,30 ; 20. Grădina Lira - 20,30. FEMEIA NECUNOSCUTA — Volon (13 49 04) - 16,30 ; 16; 20,30. AGONIE ȘI EXTAZ - Patria (11 86 25) — 9 ; 12 ; 15 18 ; 21. SINGUR PE LUME — Festival (15 63 84) — (la grădină) — 19,30. - Grivița (17 08 58) - 0 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 . — Melodia (12 06 88) - 9; 11,45 ; 15,15 ; 18 , 21. — Stadionul Dinamo (11 03 72) — 19,15. — Grădina Doina (18 35 381 - 19,30. — Arenele Libertăţii (23 71 01) — 19.36. CRĂCIUN INSlNGERAT — Viitorul (1i 48 03) — 15,30 I 11 ) »M MEANDRE — Luceafărul (15 67 67) - 10 I 12 ; 14 ; 16,30 ; 1 8,30 ; 20,30. M1FZICALE FRENCH—CANCAN — Pace« (31 32 52) — 15,45 ; 18 ; 20,15. AVENTURI SURCOUF — TIGRUL CELOR ȘAPTE MĂRI — București (15 61 54) — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ! 16,15 ; 18,45 ; 21,15 — Modem (23 71 01) — 9,30 ; 11,45 ; 14; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. — Tomis (21 49 46) — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,15 ; 17,30. COMPARTIMENTUL UCIGAȘILOR - Munca (21 50 97) — 16 16 ; 18 , 10 — (la grădina Vitan) — 19,30 COMISARUL X — Rahova (23 91 00) — 15,30 ; 18 — (la grădină) — 20. Lumina (18 23 35) — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 10 ; 18,30 ; 20,45. PANTERA NEAGRĂ — Dacia (16 28 10) — 7,45 — 21 In continuare, SA-MI FACI UNA CA ASTA — Bucegi (17 05 47) - 18 ; 18,15 — 20,30 — la grădină -- 19,30. UNDE ESTE AL TREILEA REGE Tomis (21 49 48) — 20,30. PRINTRE VULTURI - Flacăra (21 35 40) - 15,30 18 , 20,30. CĂUTĂTORII DE AUR DIN ARKANSAS — Arta (21 31 66) 10,30 15,30 ; 18 ; 20,30 . — (la grădină) — 19,30. ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGARIŢĂ —■ Unirea (grădină) (17 10 21) — ora 20. Ferentari (23 17 50) — 15,30 ; 18 ; 20,30. CĂLĂTORIE FANTASTICA - Progresul (23 94 10) - 15,30 ; 18 . Progresul Parc — 19,45 ANGELICA ŞI REGELE - Grădina Parcul Herăstrău (16 22 73) — 19,00. COMEDII CASTELANII — Republica (11 03 72) - 9,30 ; 11,45; 14; 16,45; 19; 21,15 — Circul de Stat (11 01 20) - 17,30 ; 20,30 ; CUM SA FURI UN MILION - Ploieasca (12 28 30) — 10,30; 13,45; 16 ; 18,30 ; 21 - Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 ; PRIZONIERA DIN CAUCAZ - Buzeşti (15 82 79) — 15,30 ; 18 ; (la grădină 20,30) . JANDARMUL LA NEW YORK — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 , 20,30. D-ALE CARNAVALULUI - Grădina Expoziţiei (18 10 88) *— 19,30. VIAŢA LA CASTEL - Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,30. In imagine, „Peştera Şuga" din raionul Gheorghieni, regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, care în curînd va constitui un punct de mare interes turistic Foto: AL. SATMARI SIMBATA 16 SEPT. 1967 16.00 — Atletism : Cupa Europei. (Transmisiune de la Kiev). 18.00 — „Vă aşteptăm la ora 6". (Emisiune pentru femei). 18.30 — „La şase paşi de o excursie". (Emisiuneconcurs pentru tineretul şcolar). 20.90 — Tele-enciclopedia. 21.00 — Al IV-lea Concurs şi Festival Internaţional „George Enescu“ — 1967 . Prima parte a Concertului Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii. (Dirijor Iosif Conta; Solist: Isaac Stern). 22:00 — Film serial: Evadatul. 22:50 — La balul de sîmbătă seara EXPOZIŢII DE PICTURA la Baia Mare şiNăsăud La Galeriile de artă din Baia Mare s-a deschis expoziţia pictorului Ion Sas din Satu Mare, cuprinzînd portrete şi compoziţii tematice. Universul picturii lui Ion Sas îl formează scenele de viaţă şi oamenii cu care artistul vine zilnic în contact. Totul este desprins din realitatea înconjurătoare, nimic nu este ales pentru poză de circumstanţă. Pictorul interpretează artistic realitatea, pornind de la elementul perceptiv, cotidian, pe care îl înnobilează prin viziunea personală, imprimînd ambianţei vizuale o notă poetică. Atacînd în mod curajos şi cu rezultate pe aceeaşi măsură, elementul major al picturii de şevalet, reprezentarea figurii umane, artistul realizează portrete şi scene de viaţă elocvente prin expresia trăirilor interioare. O variată gamă de stări afective întilnim în tablourile „Maramureşancă“, „Poetul“, „In familie“, „Fata cu ziar“ etc. In organizarea compoziţională a tablourilor, pictorul Sas caută coordonatele dominante, în funcţie de care împlinirile se echilibrează în aşa fel încît împacă ochiul şi simţul măsurii şi în acelaşi timp lasă drum liber imaginaţiei, pentru a găsi mijloacele prin care este redat ecoul trezit în sufletul artistului de obiectul pe care îl reprezintă. Susţinute de o puternică sensibilitate, linia şi culoarea se înfrăţesc în acelaşi climat de prospeţime şi spontaneitate. Culoarea luminoasă şi transparentă valorifică din plin virtuţile albului, ca element de nuanţare şi de îmblînzire a vecinătăţilor tonale contrastante. Registrul cromatic, repartizat pe suprafeţe mari, este variat şi ocoleşte stridenţele. Lirismul blind al culorilor întregeşte ritmul calm al formelor. Expoziţia pictorului Sas adaugă un plus tineresc şi inspirat vechilor tradiţii artistice de la Baia Mare. ★ La Năsăud, cu prilejul festivităţilor de deschidere a noii case de cultură, s-a inaugurat şi seria manifestărilor artistice plastice, cu expoziţia tinerei pictoriţe Ana Galben Puşcaşu, absolventă a Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“ din Cluj. Prima expoziţie personală a artistei este un început de drum plin de promisiuni. Lucrările expuse reflectă sensibilitatea şi înţelegerea resurselor picturale, a mijloacelor de expresie plastică (linia, culoarea şi valorile). Alături de portret, predomină naturile statice şi florile. Artista este preocupată de organizarea compoziţională a fiecărui tablou. Urmăreşte echilibrul planurilor şi valorilor. Armoniile cromatice sunt susţinute unitar. In sălile aceleiaşi case de cultură expune şi pictorul Gh. Popescu, de o vîrstă mai înaintată, care manifestă o mare dragoste pentru pictură, activitate căreia îi consacră timpul său liber. Expune peisaje, naturi statice, flori, precum şi cîteva portrete. Din ansamblul lucrărilor sale se desprinde o mare pasiune pentru lumea imaginilor şi culorilor. Varietatea lucrărilor prezentate reflectă dorinţa expozantului de a ajunge mereu la alte rezolvări artistice. Casa de cultură din Năsăud oferă artelor plastice cale de manifestare, alături de impresionantele manifestări folclorice ale acestui ţinut bogat în talente. Conf. univ. ALEX. TOHANEANU In aceste zile, la cinematograful „Patria" din Capitală se prezintă ultimele spectacole cu Agonie și extaz film pe ecran panoramic, după romanul lui Irving Stone. In rolurile principale Charlton Heston și Rex Harrison. s uJu&tc K MCLCAGUIILC DOBROGENE UN POPAS AORCABÎL ȘÎ RECONFORTANT LA NkATlU K AUMEUIAfIC PUBUCA UZINA DE PROTOTÍPUS! t ţl REPARATII DE UTIUÎ CHIMIC •PAGÅRAS« Wífaí tecétuáeáhttic: Él