Munca, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6159-6184)

1967-09-16 / nr. 6172

Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu”” RECITAL ROSTROPOVICI Mai întîi a fost nevoia de muzică din sufletul o­­mului — abia pe urmă arta studentului ; mai întîi a fost cîntarea spontană a bucuriei sau durerii — a­­bia apoi s-au născut in­strumentele muzicale. Sînt lucruri pe care le știe ori­cine. Dar, fără a ni le rea­minti, nu văd cum ne-am putea explica (dacă trebuie neapărat o explicaţie), prin ce anume arta lui Rostro­povici se înalţă printre alte vîrfuri, ca o culme însori­tă. Cred că taina ei este simplitatea, înţelegînd, fi­reşte, prin aceasta, rezul­tanta ultimă, ultrafiltrată, a experienţelor celor mai complicate. O simplitate înrudită cu aceea a lui Bach, nume care a figurat de altfel, la loc de cinste în programul şi suplimen­tele recitalului. Violoncelul lui Rostro­povici poate face orice : de la depănarea molcomă a sarabandei din suita lui Bach, pină la vertiginoase­le acrobaţii tehnice imagi­nate de Popper, de la su­netul dulce şi cărnos al re­gistrului grav din Sonata a II-a de Brahms, pină la­­­­onicele exclamaţii acute din finalul Sonatei lui Britten. (Popper şi Britten au­ fost cîntaţi ca supli­mente). Dar nu e Rostropo­vici artistul la care să te uimească această supleţe tehnică şi stilistică. Pentru că, dincolo de toate aspec­tele secundare (de cîte ori nu judecăm un solist nu­mai prin ele!), există acea primordialitate a cîntului, de care aminteam la înce­put. înainte de orice, Ros­tropovici exprimă. Dacă mi s-ar permite o imagine neobişnuită în rigoarea unei cronici, aş spune că, ţinînd strîns violoncelul, ca o parte a corpului său, artistul dă impresia că ar trece cu arcuşul peste ini­mă, instrumentul nefiind decit o cutie rezonatoare a acesteia. Să nu se înţeleagă însă că Rostropovici ar fi doar un afectiv ; însuşi reperto­riului recitalului *), în care a figurat subtila Sonată de Debussy şi lucrarea bogată în efecte moderne a lui Ka­ren Haciaturian (acompa­niată la pian de autor), ca şi fermecătorul supliment din Stravinski, dovedeşte o inteligenţă neliniştită, un rafinat simţ al dozajului, un umor discret care ţîş­­neşte surprinzător printre efuziunile lirice. Totuşi esenţa cîntecului său rămî­­ne căldura, generozitatea, aş spune, bunătatea ome­nească. Primul supliment pe care ni l-a oferit, se numea „După un vis" de Fauré. Titlul foarte potrivit pen­tru senzaţia pe care o porţi în tine după ce l-ai auzit pe Rostropovici. IONEL HRISTEA •­ O contribuţie im­portantă prin discreţia şi sudura perfectă a a­­companiamentului a a­­dus-o pianistul Alek­sandr Dediuhin. AGENDA CONCURSULUI După secţia de canto, vi­neri s-a încheiat etapa a II-a a Concursului interna­ţional „George Enescu" şi la secţiile de vioară şi pian. Ultimii violonişti audiaţi au fost Anita Fischer (R.D. Germană), Edward Polidi (Izrael), Elena Konstanti­nova Adjemova (U.R.S.S.) şi Jurgen Pilz (R. D. Ger­mană). La pian s-au prezentat în aceeaşi dimineaţă: Sam­uel Smbatovici Alumian (U.R.S.S.), Odile Poisson (Franţa), Joseph Alfidi (S.U.A.), Anatoli Zalmano­­vici Ugorski (U.R.S.S.) şi Pascal Marie Roge (Fran­ţa). Juriile celor trei secţii urmează să stabilească pe candidaţii admişi la ultima etapă. • în cadrul Festivalului internaţional „George Enes­cu“, Nonetul ceh, cunoscut publicului românesc din tur­neul întreprins în 1960, a prezentat vineri un concert în sala Ateneului român. Artiştii oaspeţi au interpre­tat lucrări de Isa Krejci, Paul Hindemith, Ludwig Spohr şi au încheiat pro­gramul cu o lucrare româ­nească — Nonetul de Con­stantin C. Nottara. Un alt artist invitat al Festivalului, Isaac Stern, a fost în aceeaşi seară, solis­tul concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziu­­nii, dirijată de Iosif Conta. Violonistul oaspete a inter­pretat concertul în re major pentru vioară şi orchestră de Brahms. In program au mai figurat : poemul simfo­nic „Vox Maris“ de George Enescu şi Requiemul de Faure, la care şi-au dat con­cursul corul Radioteleviziu­­nii, dirijat de Aurel Grigo­­raş, şi soliştii Virginia Gud­­zichievici şi Mircea Ştefă­­nescu. La Operă a avut loc un spectacol cu „Don Carlos“ de Verdi, sub bagheta diri­jorului Alberto Erede. Dis­tribuţia spectacolului a cu­prins pe Nicolae Florei, Cornel Stavru, Nicolae Her­­lea, Valentin Loghin, Elena Dima, Elena Cernea şi alţii. (Agerpres) A SUNAT PRIMUL CLOPOŢEL! (Urmare din pag. 1­ a) s-a umplut de larmă voioasă şi de braţe în­cărcate cu flori. Apoi se face un careu viu, cu toată rînduiala, linişte, dar fremătindă de emoţii şi nerăbdare. Directoa­rea Veturia Ifrim u­­rează copiilor bun venit in marea familie a şco­lii, comandanta unităţii, prof. Georgeta Poleanu, este salutată de pionie­rii şcolii, copiii dintr-a IV-a dau flori celor dintr-a-ntîia, părinţii zimbesc printre lacrimi şi deodată stăpinul şco­lii, marele stăpîn al tu­turor şcolilor — clopo­ţelul de aramă cu glas de argint, cel care a­­nunţă deopotrivă în­ceputul şi sfirşitul, fără a mai socoti mult aştep­tatele recreaţii , dă zvon de lucru. Prima oră de şcoală, la clasa I, a învăţătoa­rei Eugenia Goran. Pe tablă e scris frumos cu tibiştrul un „Bine aţi ve­nit !“ şi deşi copiii nu ştiu încă literele, poate doar pe A mare de ti­par, pot să citească ura­rea cu ochii sufletului. începe „lecţia". Pri­mele întrebări, primele răspunsuri. — Noi, cînd se strigă catalogul şi ne auzim numele, trebuie să spu­­nem prezent. — Clasa noastră tre­buie să o păstrăm cura­tă și ordonată. — Eu cunosc că a­­ceastă carte este abece­darul după poze şi de­sene. — Eu ştiu poezia „Tricolorul“ şi „Ţara mea“ — şi o fetiţă blon­dă, pe nume Aurora, re­cită cu dicţiune, deşi e ştirbă : Am o ţară ca-n po­veste Cu cununi de brazi pe creste... O altă fetiţă cîntă cu un fir de voce „Noi vrem pace-n lumea-n­­treagă“ şi vocea ei mică porneşte în toată clasa, iese pe fereastră, face ocolul oraşului, al ţării, al lumii întregi... — Copii, cine se în­grijeşte ca voi să învă­ţaţi, să aveţi şcoli mari şi luminoase, profesori buni şi manuale gra­tuite ? Toate mîinile s-au ri­dicat. Spune tu Horia: — Partidul nostru drag. Şi aerul tremură ar­gintiu de glasul clopoţe­lului, anunţînd că pri­ma oră de şcoală s-a terminat cu bine. Uşile se deschid către soarele de gutuie de-afară. NOI AVANTAJE LA ASIGURĂRILE DE PERSOANE Continuind perfecţio­narea formelor de asi­gurare, pentru a oferi noi avantaje celor care fac din prevedere o pre­ocupare de fiecare zi, Administraţia Asigură­rilor de Stat aduce, din luna octombrie a.c., noi îmbunătăţiri asigurări­lor de persoane. Iată cîteva din aceste noi îmbunătăţiri : Riscurile cuprinse în asigurare sunt completa­te cu accidentele întîm­­plate ca urmare a func­ţionării ori folosirii apa­ratelor şi cu urmările i­­mediate ale efortului fi­zic excesiv şi subit, de­terminat de cauze de forţă majoră în produc­ţie. In acest fel, răspun­derea A.D.A.S. se lăr­geşte, plătindu-se su­mele cuvenite şi în ca­zul urmărilor datorate acestor riscuri. Reducerea duratei de începere a răspunderii A.D.A.S. de la 3 la 2 zile (răspunderea A.D.A.S. urmează să în­ceapă după 2 zile de la ora 24 a zilei în care a fost achitată prima de asigu­rare, în loc de 3 zile cum prevăd dispoziţiile în vigoare) are, de ase­menea, efectul măririi numărului de cazuri în care se plătesc sumele cuvenite în baza contrac­telor. O simplificare în în­cheierea asigurărilor o constituie prevederea potrivit căreia asigură­rile se pot încheia fără examinare medicală pî­­nă la suma de 10 000 lei. Tot în condiţii simplifi­cate, precum şi mai fa­vorabile pentru benefi­ciarii asigurărilor, ur­mează să se rezolve şi cererile de plată a su­melor cuvenite din asi­gurare. Pentru a veni în spri­jinul asiguraţilor care, din diferite motive au încetat plata primelor la asigurările mixte de viaţă, se prevede ca reactivarea contractelor respective să se poa­tă face parţial prin plata primelor restante şi parţial prin pre­lungirea termenului de expirare. Aceasta per­mite o rezolvare favora­bilă și avantajoasă și a cazurilor cînd se soli­cită reactivarea, suma primelor restante fiind prea mare pentru a pu­tea fi plătită, iar reacti­varea prin prelungire neputîndu-se face întru­­cît fie că nu convine a­­siguratului, fie că asigu­ratul ar depăși la expi­rare limita maximă de vîrstă cuprinsă în asi­gurare. Totodată, în comple­tare la duratele actuale pe care se pot încheia a­­sigurările şi plăti pri­mele la asigurările mix­te de viaţă, se mai in­troduc şi alte durate, astfel incit se creează condiţii ca plata prime­lor să se poată face fie pe aceeaşi durată pe care s-a contractat asi­gurarea, fie pe o durată mai mică. Această mă­sură reduce cu cca. 50 la sută şi diferenţa de prime dintre două du­rate succesive (la o asi­gurare încheiată de o persoană în vîrstă de 30 de ani pe o perioadă de 10 ani cu plata pri­melor timp de 8 ani, prima lunară este de lei 10,50 la 1 000 lei sumă asigurată; dacă la ace­eaşi asigurare, primele se plătesc timp de 10 ani, prima lunară este de 8,75 lei, ceea ce oferă persoanelor care doresc să se asigure condiţii mai variate de alegere, în funcţie şi de posibili­tăţile de plată pe care le au. Tot la asigurările mixte de viaţă va exista posibilitatea ca asigura­ţii să reîntregească su­mele asigurate, ce se re­duc prin tragerile de a­­mortizare, oricînd pe parcursul duratei con­tractului. De unele din îmbu­nătăţirile arătate mai sus vor putea beneficia şi asiguraţii, care au în­cheiat asigurări mixte de viaţă şi asigurări de accidente pină in luna octombrie a.c. In Editura politica a aparut: „MIHAIL KOGALNICEANU Texte social­­politice alese“ Cu ocazia Împlinirii a 15 decenii de la naşterea lui Mihail Kogălniceanu, una dintre cele mai mari personalităţi ale vieţii politice, sociale şi cultu­rale româneşti din seco­lul trecut, în Editura po­litică a apărut volumul „Mihail Kogălniceanu — Texte social-politice a­­lese“. Acest volum omagial este alcătuit dintr-un studiu introductiv și o antologie selectivă a principalelor sale scrieri social-politice, istorice (unele inedite). Colecti­vul de specialiști (format din Dan Berindei — coordonator —, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir, Matei Ionescu, Dan Si­monescu), care a elabo­rat studiul şi a îngrijit ediţia de texte a avut ca principiu călăuzitor re­liefarea rolului major al lui M. Kogălniceanu in epoca de mari transfor­mări în decursul căreia poporul nostru a înfăp­tuit revoluţia de l» 1848, a făurit şi consolidat statul naţional român, a sfărîmat regimul feudal şi a dobîndit prin lupta cu arma în mînă. Inde­pendenţa de stat a Ro­mâniei. Atît studiul Introduc­tiv cit şi materialele in­cluse in volum — studii istorice, politice litera­re, discursuri, lecţii, ar­ticole de presă, note, co­mentarii — pun în lu­mină rolul lui Mihail Kogălniceanu în viaţa politică-socială a Româ­niei, calităţile sale re­marcabile de om politic. Prodigioasă personalita­te a vieţii culturale ro­mâneşti, numele lui M. Kogălniceanu rămîne in­disolubil legat de înce­puturile istoriografiei moderne, cultivarea lim­bii literare și a literatu­rii originale, răspîndirea culturii, dezvoltarea zia­risticii progresiste mili­tante. (Urmare din pag. 1-a) după legile scrise şi nescri­se ale lumii — să poarte nu­mele de „tată“ şi să-i ocro­tească... Constanţa N. este mamă a şapte copii. Moartea soţu­lui n-a făcut-o să-i dezvolte — cum se întîmplă de obicei cu alte mame rămase vă­duve — conştiinţa datoriei ce o are de împlinit faţă de propriii ei copii. De la moar­tea bărbatului — ea, mama — a alunecat pe panta com­portării nedemne. Nu numai că nu s-a înspăimîntat de si­tuaţia în care căzuse, ci le-a împins cu bună ştiinţă în ea şi pe două din fetele ei, Mi­­haela şi Simona — lucru ce a făcut ca pină la urmă, acestea să ajungă la şcoala de corecţie. Ceilalţi copii nu cunosc nici ei o viaţă fami­lială mai bună ; trăiesc cum apucă de pe o zi pe alta. Destinul celor şapte copii ai Constanţei N. a fost croit strîmb, dureros de strîmb, pentru că cea care i-a năs­cut, a călcat în picioare legile sfinte ale omeniei şi dragostei materne... Soţii Petre şi Elisabeta M. au adus pe lume 5 copii. Venirea pe lume a copiilor este prilej de fericire şi săr­bătoare la orice casă ome­nească. Celor doi părinţi însă, prezenţa copiilor nu le-a trezit nici afecţiunea şi nici datoria părintească. Surzi şi nesimţitori faţă de soarta lor, şi-au căutat îm­plinirea în... fundul paharu­lui. Lipsiţi de îngrijire şi supraveghere atentă, 4 din copii au repetat — de cel puţin 2 ori — anul şcolar. Maria, fiica lor care repetă a doua oară clasa a V-a, a început să alunece pe panta moravurilor uşoare. Pe mamă însă, acest lucru n-o interesează. Replica ei — la observaţiile profesorilor — a fost extrem de „mater­nă" : ,,dă-o dracului ! face-ţi ce vreţi“. Mai trebuie co­mentată o asemenea con­duită „părintească“ ? Fap­tele vorbesc singure. Dumitru X. are mai mulţi copii. Florin, băiatul cel mare, este la o şcoală de reeducare. Trei fetiţe — pe care profesorii le consideră extrem de dotate intelectual — nu vin pe la şcoală decit foarte rar. Două din ele­ re­petă de trei ani clasa I : cealaltă este de doi ani in clasa a II-a. Ce fac fetitele lui D. I. cînd colegele de vîr­­sta lor stau aplecate în faţa caietelor şi cărţilor deschise pe pupitru, sub privirile atente şi calde ale învăţă­toarei ? în loc să fie edu­cate încă din familie că munca este singurul izvor de bucurii şi satisfacţii, că ea înnobilează omul şi repre­zintă adevărata „carte de vizită“ a fiecăruia dintre noi, începind cu cea mai fragedă vîrstă — pe măsura posibilităţii fiecăruia — aceste fete neavînd o ade­vărată îndrumare paternă, se dedau la diferite şiretli­curi şi pretexte, pentru a scăpa de munca specifică ce se impune vîrstei lor : învă­ţătura, în această situaţie — lipsind baza sănătoasă a educaţiei în familie — şcoala şi chiar arta pedagogică a celor mai bune cadre didac­tice nu mai pot face totul. Carenţele educaţiei de aca­să se vor resimţi întotdea­una, cum se resimte încă de pe acuma, la aceste fete do­tate intelectual ce preferă hoinăreala fără rost, orelor de studii. Lăsate la voia în­­tîmplării şi pe viitor, ele vor nimeri — fără îndoială — în mediul viciat al unor oameni care le vor împinge cu vremea la acte degra­dante, ce contravin total adevăratului sens al noţiunii de om. Familia Laura şi Stelian C. Tatăl, e actualmente în provincie. Mama, funcţio­nară în Bucureşti. Lucia, fe­tiţa lor, creşte sub îngrijirea plătită a unei femei bătrîne. O singură dată — povesteşte învăţătoarea Vasilica N. — la sfirşitul unui an şcolar, bătrîna a venit la noi . — M-a trimis mama Lu­­cicăi să vă întreb dacă fata ei a trecut clasa ori a ră­mas repetentă !„. Fapte, mărturii, dosare de anchetă zguduitoare. Nu senzaţionalul lor interesează în primul rînd, pentru că nu tentaţia neobişnuitului ne-a făcut să reconstituim tris­te biografii. Se încadrează totuşi, la categoria faptelor neobişnuite, pentru că prin inumanitatea lor, sunt în contradicţie flagrantă cu normele umanitare, gene­roase, fireşti, clădite pe demnitate, cinste şi omenie, ale societăţii noastre. Sunt astfel considerate şi, pentru că, raportate la ansamblul familiilor societăţii, aceste cazuri sunt puţine şi izolate. Dar numărul lor redus, nu le împiedică să fie o pată pe blazonul imaculat al so­cietăţii noastre. Gravitatea lor, monstruozitatea neome­niei părinţilor, ridică ase­meni unui bisturiu pregătit pentru operaţie, cardinala întrebare : DE CE ? Nu ne-am propus — şi nici n-am fi putut face — un studiu psiho-sociologic com­plet asupra cauzelor indivi­duale care determină dez­membrări şi tragedii fami­liale. Este o problemă care merită o atenţie mai largă din partea cercetătorilor şi a opiniei publice, şi o semna­lăm din nou, cu acest prilej. Materialul faptic de viaţă, ce a stat la baza anchetei noastre, aruncă o destul de semnificativă lumină, asu­pra acestor motive. De aceea ne vom opri mai amănunţit, asupra lor în continuare. FAMILIA ISTORICE SPARTACUS - Pinotoi (18 22 73) - 8,30 i 12 1 15,30 ! 19. Exceptor (18 10 38) - 9,45 ; 13,15 I 16,45 ; 20,15 PROCESUL DE LA VERONA — Centra) (14 12 24) — 9,30 ; 12,15 I 15 ( 18 ; 20,45. DRAMS TAR 51 GENERAL - Capitol (16 29 17) - 9,15 i 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 t - la grădină - 20,30. LADY MACBETH IN SIBERIA - Unirea (17 10 21) - 16 ; 19,15. MOMENTUL ADEVĂRULUI — Crîngaşi (17 38 61) — 15,30 ; 18 , 20,30 CANAUILE - Giuleşti (17 55 40) - 15,30 ; 18­­ 20,30-UN HECTAR DE CER - Moşi­lor (12 52 93) - 15,30 ; l­ (10 grădină) - 19,30. DON GABRIEL — Ura (31 71 71) - 15,30 I 18 BANDA DE LAŞ) — Doina (16 35 38) - 11,30 1 13,45; 10 ; 18.30 ; 20,45. CIOCÎRLIA — Colan­tina (35 07 09 - 16 1 18,15 (la grădi­nă) - 20,30. EROUL DE LA CONG LT — Vitan (21 39 82) — 15,30 ; 18. ZODIA FECIOAREI - Cotro­­ceni (13 62 55) - 15,30 ; 18 ; 20.30. — Progresat (23 94 10) — 20,15. CU BĂRBAȚII E O ALTA PO­VESTE - Volga (11 91 26) — 16 ; 18;15 ; 20,30. — Mioriţa (14 27 14) - 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30. DRAGOSTEA MEA — Drumul Sib­ii (31 28 13) - 15 ; 17,30 ; 20.­­ Grădina Lira - 20,30. FEMEIA NECUNOSCUTA — V­olon (13 49 04) - 16,30 ; 16; 20,30. AGONIE ȘI EXTAZ - Patria (11 86 25) — 9 ; 12 ; 15­­ 18 ; 21. SINGUR PE LUME — Festi­val (15 63 84) — (la grădină) — 19,30. - Grivița (17 08 58) - 0 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30 . — Melodia (12 06 88) - 9; 11,45 ; 15,15 ; 18 , 21. — Stadionul Dina­mo (11 03 72) — 19,15. — Grădina Doina (18 35 381 - 19,30. — Are­nele Libertăţii (23 71 01) — 19.36. CRĂCIUN INSlNGERAT — Vii­torul (1i 48 03) — 15,30 I 11 ) »M MEANDRE — Luceafărul (15 67 67) - 10 I 12 ; 14 ; 16,30 ; 1 8,30 ; 20,30. M1FZICALE FRENCH—CANCAN — Pace« (31 32 52) — 15,45 ; 18 ; 20,15. AVENTURI SURCOUF — TIGRUL CELOR ȘAPTE MĂRI — București (15 61 54) — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ! 16,15 ; 18,45 ; 21,15 — Modem (23 71 01) — 9,30 ; 11,45 ; 14; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. — Tomis (21 49 46) — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,15 ; 17,30. COMPARTIMENTUL UCIGAȘI­LOR - Munca (21 50 97) — 16­­ 16 ; 18 , 10 — (la grădina Vitan) — 19,30 COMISARUL X — Rahova (23 91 00) — 15,30 ; 18 — (la gră­dină) — 20. Lumina (18 23 35) — 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 10 ; 18,30 ; 20,45. PANTERA NEAGRĂ — Dacia (16 28 10) — 7,45 — 21 In conti­­nuare, SA-MI FACI UNA CA ASTA — Bucegi (17 05 47) - 18 ; 18,15 — 20,30 — la grădină -- 19,30. UNDE ESTE AL TREILEA REGE Tomis (21 49 48) — 20,30. PRINTRE VULTURI - Flacăra (21 35 40) - 15,30 18 , 20,30. CĂUTĂTORII DE AUR DIN AR­KANSAS — Arta (21 31 66) 10,30 15,30 ; 18 ; 20,30 . — (la grădină) — 19,30. ŞAPTE BĂIEŢI ŞI­ O ŞTRENGA­RIŢĂ —■ Unirea (grădină) (17 10 21) — ora 20. Ferentari (23 17 50) — 15,30 ; 18 ; 20,30. CĂLĂTORIE FANTASTICA - Progresul (23 94 10) - 15,30 ; 18 . Progresul Parc — 19,45 ANGELICA ŞI REGELE - Gră­­dina Parcul Herăstrău (16 22 73) — 19,00. COMEDII CASTELANII — Republica (11 03 72) - 9,30 ; 11,45; 14; 16,45; 19; 21,15 — Circul de Stat (11 01 20) - 17,30 ; 20,30 ; CUM SA FURI UN MILION - Ploieasca (12 28 30) — 10,30; 13,45; 16 ; 18,30 ; 21 - Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 ; PRIZONIERA DIN CAUCAZ - Buzeşti (15 82 79) — 15,30 ; 18 ; (la grădină 20,30) . JANDARMUL LA NEW YORK — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 , 20,30. D-ALE CARNAVALULUI - Grădina Expoziţiei (18 10 88) *— 19,30. VIAŢA LA CASTEL - Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,30. In imagine, „Peştera Şuga" din raionul Gheorghieni, re­giunea Mureş-Autonomă Maghiară, care în curînd va constitui un punct de mare interes turistic Foto: AL. S­ATM­ARI SIMBATA 16 SEPT. 1967 16.00 — Atletism : Cupa Europei. (Transmisiune de la Kiev). 18.00 — „Vă aşteptăm la ora 6". (Emisiune pentru femei). 18.30 — „La şase paşi de o excursie". (Emisiune­­concurs pentru tineretul şcolar). 20.90 — Tele-enciclopedia. 21.00 — Al IV-lea Concurs şi Festival Interna­ţional „George Enescu“ — 1967 . Prima parte a Concertului Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii. (Dirijor Iosif Conta; Solist: Isaac Stern). 22:00 — Film serial: Evadatul. 22:50 — La balul de sîmbătă seara EXPOZIŢII DE PICTURA la Baia Mare şi­­Năsăud La Galeriile de artă din Baia Mare s-a deschis ex­poziţia pictorului Ion Sas din Satu Mare, cuprinzînd portrete şi compoziţii te­matice. Universul picturii lui Ion Sas îl formează scenele de viaţă şi oamenii cu care artistul vine zilnic în con­tact. Totul este desprins din realitatea înconjurătoare, nimic nu este ales pentru poză de circumstanţă. Pic­torul interpretează artistic realitatea, pornind de la elementul perceptiv, coti­dian, pe care îl înnobi­lează prin viziunea perso­nală, imprimînd ambianţei vizuale o notă poetică. Atacînd în mod curajos şi cu rezultate pe aceeaşi măsură, elementul major al picturii de şevalet, re­prezentarea figurii umane, artistul realizează portrete şi scene de viaţă elocvente prin expresia trăirilor in­terioare. O variată gamă de stări afective întilnim în tablourile „Maramure­­şancă“, „Poetul“, „In fa­milie“, „Fata cu ziar“ etc. In organizarea compozi­ţională a tablourilor, picto­rul Sas caută coordonatele dominante, în funcţie de care împlinirile se echili­brează în aşa fel încît îm­pacă ochiul şi simţul mă­surii şi în acelaşi timp lasă drum liber imagina­ţiei, pentru a găsi mijloa­cele prin care este redat ecoul trezit în sufletul ar­tistului de obiectul pe care îl reprezintă. Susţinute de o puternică sensibilitate, linia şi cu­loarea se înfrăţesc în ace­laşi climat de prospeţime şi spontaneitate. Culoarea luminoasă şi transparentă valorifică din plin virtuţi­le albului, ca element de nuanţare şi de îmblîn­­zire a­­ vecinătăţilor tonale contrastante. Registrul cro­matic, repartizat pe supra­feţe mari, este variat şi o­coleşte stridenţele. Liris­mul blind al culorilor în­tregeşte ritmul calm al formelor. Expoziţia pictorului Sas adaugă un plus tineresc şi inspirat vechilor tradiţii artistice de la Baia Mare. ★ La Năsăud, cu prilejul festivităţilor de deschidere a noii case de cultură, s-a inaugurat şi seria manifes­tărilor artistice plastice, cu expoziţia tinerei pictoriţe Ana Galben Puşcaşu, ab­solventă a Institutului de arte plastice „Ion Andrees­­cu“ din Cluj. Prima expoziţie persona­lă a artistei este un început de drum plin de promi­siuni. Lucrările expuse re­flectă sensibilitatea şi înţe­legerea resurselor picturale, a mijloacelor de expresie plastică (linia, culoarea şi valorile). Alături de por­tret, predomină naturile statice şi florile. Artista este preocupată de organi­zarea compoziţională a fie­cărui tablou. Urmăreşte e­­chilibrul planurilor şi va­lorilor. Armoniile cromati­ce sunt susţinute unitar. In sălile aceleiaşi case de cultură expune şi pic­torul Gh. Popescu, de o vîrstă mai înaintată, care manifestă o mare dragoste pentru pictură, activitate căreia îi consacră timpul său liber. Expune peisa­je, naturi statice, flori, precum şi cîteva portrete. Din ansamblul lucrări­lor sale se desprinde o mare pasiune pentru lu­mea imaginilor şi culorilor. Varietatea lucrărilor pre­zentate reflectă dorinţa expozantului de­ a ajunge mereu la alte rezolvări ar­tistice. Casa de cultură din Nă­săud oferă artelor plastice cale de manifestare, ală­turi de impresionantele manifestări folclorice ale acestui ţinut bogat în ta­lente. Conf. univ. ALEX. TOHANEANU In aceste zile, la cinematograful „Patria" din Capitală se prezintă ul­timele spectacole cu Agonie și extaz film pe ecran panoramic, după ro­manul lui Irving Stone. In rolurile principale Charlton Heston și Rex Harrison. s­ uJu&tc K MCLCAGUIILC DOBROGENE UN POPAS AORCABÎL ȘÎ RECONFORTANT LA Nk­ATlU K AUMEUIAfIC PUBUCA UZINA DE PROTOTÍPUS! t ţl REPARATII DE UTIUÎ CHIMIC •PAGÅRAS« Wífaí tecétuáeáhttic: Él

Next