Munca, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6185-6210)
1967-10-18 / nr. 6199
La U. C. M. Reşiţa nu se cunoaşte acest lucru? întreţinerea corespunzătoare a fondurilor fixe, mai ales cînd acestea sunt mijloace de producţie, constituie o sarcină însemnată, care trebuie să stea în atenţia tuturor conducătorilor de fabrici şi uzine, deoarece de starea tehnică a maşinilor depind în bună măsură ritmicitatea, calitatea produselor. De altfel, acest lucru a fost recunoscut şi de interlocutorii noştri în cursul anchetei desfăşurate pe această temă în cîteva uzine constructoare de maşini din regiunea Banat. Important este, deci, şi cum se efectuează reviziile şi reparaţiile medii şi capitale ale maşinilor, calitatea lor. — în ceea ce priveşte repararea utilajelor întreprinDepăşirile de 268 la sută, respectiv 77 la sută, — aşa cum reiese din tabelul de mai sus — implică o analiză amănunţită a acestui aspect al activităţii întreprinderii. In primul rînd, trebuie să ne oprim atenţia asupra gradului de uzură al utilajelor, avînd în vedere că la reparaţii volumul de muncă vie şi materializată creşte asimptotic cu uzarea. Coeficientul de ciclu este de 2,35, deci utilajele au depăşit de peste două ori numărul de ore de funcţionare între două reparaţii capitale date conform normativelor tehnice. Explicaţia ? Urmărind planul de reparaţii capitale pe anul 1967 constatăm că numărul utilajelor care au avut scadenţe în anii trecuţi şi nu au fost încă reparate îl întrece de 17 (şaptesprezece ! !) ori pe al acelora care trebuie reparaderii noastre — ne-a declarat tovarăşul inginer GHEORGHE BOŞNEAC, directorul Uzinei mecanice din Timişoara — am reuşit să obţinem o serie de rezultate bune. Astfel, calitatea reparaţiilor, atît cele capitale, cît şi cele medii şi periodice, s-a îmbunătăţit simţitor, îmbinîndu-se în mod armonios cu reducerea timpului de imobilizare în reparaţii. Intr-adevăr, timpul de staţionare — la strunguri, spre exemplu — s-a redus de la o medie normată de 18 zile, la 15 zile. In acest scop au fost stabilite mai multe măsuri organizatorice din care menţionăm corecta executare a reviziilor şi reparaţiilor periodice, respectarea graficelor de introducere a te pînă la sfîrşitul lunii decembrie, conform planului pe anul în curs. Acest volum de reparaţii, ce trebuie în mod imperios executate, depăşeşte cu mult capacitatea de producţie a serviciului mecanic-şef din uzină. Dar acest „copil vitreg" al U.D.M.R.-ului a fost şi este insuficient sprijinit, conducerea uzinei aducîndu-şi aminte de el doar atunci cînd din cauza unei reparaţii era în pericol realizarea planului dintr-o lună oarecare. Dar ce se va întîmpla mai departe, credem că nu şi-a pus nimeni prea serios problema ! Conducerea serviciului mecanic-şef a sesizat pericolul în care se găsesc utilajele întreprinderii şi ca urmare a unei analize s-a cerut suplimentarea fondurilor ale utilajelor în reparaţii medii şi capitale etc. In ceea ce priveşte pregătirea reparaţiilor capitale, s-a luat măsura de a se asigura din timp piesele necesare, atît prin aprovizionare de la furnizori, — unde este posibil — cît şi din producţie proprie. La rîndul său, contabilul şef al uzinei, tovarăşul PETRE BADEA, ne-a arătat şi o altă faţetă a eficienţei acestei metode : în afară de reducerea timpului de staţionare, diminuarea preţului de cost al pieselor înlocuite cu circa 25 la sută. Apreciind rezultatele obţinute în această direcţie de colectivul uzinei timişorene, am continuat ancheta noastră la Uzina de construcţii de maşini din Reşiţa. De la început trebuie spus că volumul reparaţiilor utilajelor la întreprinderea reşiţeană este mult mai mare decît cel de la uzina timişoreană, dar aceasta nu justifică nici pe departe situaţia imobilizărilor în reparaţii (de la începutul anului şi pînă la sfîrşitul lunii septembrie) cate pentru reparaţii în anul curent cu circa o treime. Dar forul tutelar... aşteaptă „să vedem care va fi situaţia la sfîrşitul trimestrului XII". Nu ştim care este explicaţia acestei dispoziţii, însă, avînd în vedere situaţia din uzină ea ni se pare destul de curioasă. în buna desfăşurare a activităţii sale, mecanicul-şef întîmpină greutăţi şi din lipsă documentaţiei tehnice pentru fiecare utilaj. Avînd în vedere caracterul eterogen al dotării uzinei, situaţia sa este destul de dificilă. S-a reuşit pînă în prezent să se asigure documentaţia pentru acele utilaje care au trecut măcar odată printr-o reparaţie medie. Dacă această dificultate este mai mult sau mai puţin obiectivă, de neînţeles este totuşi poziţia unor uzine producătoare de maşini-unelte (de exemplu, Uzina de strunguri Arad), care nu pune la dispoziţia beneficiarilor desenele, şi altele, aferente tipurilor de utilaje din producţia lor curentă. Se invocă divertse „motive" de genul : „n-avem ozalid", sau „capacitatea heliografului este insuficientă" şi altele asemănătoare. Dacă ar fi făcut cineva un calcul al pierderilor pe întreaga economie, din aceste „motive" birocratice, ar fi ajuns desigur la sume importante. La ora actuală tehnologii secţiilor reparatoare trebuie să facă tot felul de măsurători, calcule şi desene, care le răpesc timp preţios. La un moment dat s-a preconizat măsura cu uzine- ŞERBAN SIMEDREA (Continuare în pag. 3-a) De starea tehnică a maşinilor depind ritmicitatea şi calitatea produselor Grupa de utilaje de imobilizare Zile de imobilizare t/ 1 conform normativului realizate * Mașini unelte 887 2 459 368 Agregate 534 177 In incintătorul peisaj al lacului de acumulare a Hidrocentralei electrice de pe Argeș. Foto: A. MIHAI Din carnetul reporterului Semnificaţia unui fapt „obişnuit" Tovarăşa Elena. Aşa l-am auzit spunind şi pe portar, şi pe cei ciţiva oameni pe care i-am întrebat unde se află cabinetul medical. Deci, prima cunoştinţă cu persoana căutată o făcusem. Era vorba de cineva drag fiecăruia din fabrică. Mai tirziu, am aflat că in cei 12 ani de cînd este medic la dispensarul fabricii „Azur", tovarăşa Elena Vasile a dat peste 97 .100 de consultaţii. Cei din fabrică, rostesc numele doctoriţei, cu deosebită căldură: toţi sau aproape toţi fuseseră oaspeţii cabinetului medical, fie numai şi pentru controlul periodic sau un banal guturai. Îmi imaginez intimplări deosebite, petrecute in viaţa acestui medic de întreprindere, intinplări care să justifice recomandarea tovarăşilor de la Consiliul local Timişoara al U.C.S.R. şi secţia sănătate orăşenească privind pe unul dintre cei mai buni medici ai Timişoarei. Dar... — Faptele deosebite se petrec în clinici, in spitale îmi spune, zimbind cu bunătate, Elena Vasile Acolo, intr-adevăr, se dă o luptă mare, nespus de mare pentru apărarea vieţii. La noi e vorba de cu totul altceva, de lucruri obişnuite... La început am crezut că e vorba de o falsă modestie. Dar nu. Cuvintele erau rostite cu toată sinceritatea. Numai că aceste „lucruri obişnuite" îşi au semnificaţia lor profundă. Munca medicului de întreprindere pare că nu comportă nimic spectaculos. Nu-i vorba nici de operaţii pe creier sau pe inimă şi nici de readucerea la viaţă din stări de inconştienţă care au durat luni. E vorba doar de un şir de fapte cotidiene, de o muncă anonimă pentru apărarea sănătăţii, dar tocmai de aceea importantă. Că aşa stau lucrurile, o spun faptele. Fabrica „Azur" are un profil chimic. Se lucrează deci cu substanţe toxice, cu solvenţi organici, cu plumb etc. Şi totuşi, in această fabrică nu există nici un caz de boală profesională ! E un rezultat care reflectă înalta conştiinţă profesională a medicului A fost o muncă grea. IOANA CEZAR (Continuare în pag. a 2-a) | Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Denumirea îngemănează două cuvinte greşeşti (bios-viaţâ ; logos-cuvint, studiu, ştiinţă), şi in lumea antică, Aristotel sau Teofrast, pentru a cita numai două nume, au fost preocupaţi de a descifra tainele vieţii, legile ei ; biologia ca ştiinţă aparţine însă lumii moderne. De la teoria invariabilităţii speciilor (Linné) şi teoria epigenezei (Wolff), la supoziţiile evoluţioniste (Buffon) şi remarcabilele cristalizări teoretice in legătură cu permanenta dezvoltare a organismelor vii (Lamarck şi şcoala sa evoluţionistă) şi pînă la Darwin gindirea biologică cunoaşte un drum lung, consolidat pe baza dezvoltării ştiinţelor experimentale, a cunoaşterii omeneşti în general. In această orbită îşi înscriu activitatea şi pionierii biologiei româneşti, D. Brîndză, Gr. Cobălcescu, Gr. Antipa, P. Bujor, Racoviţă, D. Voinov şi alţii. Biologia, ştiinţă de răscruce in lumea gindirii contemporane, a fertilizat nu numai medicina, zoologia şi botanica, dar a oferit o bază teoretică pentru constituirea ca ştiinţe distincte a biofizicei, biochimiei, biogeografiei, geneticii, microbiologiei, hidrobiologiei, ecologiei, biologiei agricole, astrobiologiei etc. Sfera de aplicaţii a biologiei este extrem de largă şi ea continuă să se extindă asupra unor noi şi noidomenii ale sănătăţii publice, agriculturii, zootehniei, industriei alimentare, industriei chimice, a medicamentelor etc. Ziarul nostru îşi propune să publice un ciclu de articole dedicate celor mai diverse şi mai actuale teme ale biologiei, ştiinţă cu un binemeritat prestigiu în ţara noastră şi cu reprezentanţi de seamă în lumea ştiinţifică contemporană. Rubrica „Biologia şi viaţa" care va însuma toate aceste articole beneficiază de girul ştiinţific de înaltă autoritate al acad. Ştefan Milcu, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România. Vizita primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut în cursul zilei de marţi o vizită în regiunea Ploieşti. Primul ministru al Indiei a fost însoţit de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Combinatul Petrochimic Brazi, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de Nicolae Tăbîrcă, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al regiunii Ploieşti, Gheorghe Caranfil, adjunct al ministrului Industriei chimice, şi membri ai conducerii celor două întreprinderi. Directorul general al Rafinăriei Brazi, Bujor Olteanu, şi directorul tehnic al Combinatului Petrochimic, Valentin Ioniţă, au prezentat principalele secţii şi produsele acestor mari unităţi ale industriei petroliere şi chimice româneşti. Vizitînd secţia de distilare atmosferică şi în vid, oaspeţii s-au interesat îndeaproape de parametrii de funcţionare a instalaţiilor, deoarece o secţie asemănătoare, însă cu o capacitate mai mică, realizată de industria românească se află în funcţiune la Gauhati, prima rafinărie din sectorul de stat al Indiei, construită după proiecte şi cu utilaje româneşti. De asemenea, oaspeţii au manifestat interes pentru instalaţiile de reformare catalitică, care funcţionează la Rafinăria Brazi ; în urma unui contract încheiat recent, instalaţii de acest fel vor fi livrate Indiei de industria ţării noastre pentru rafinăria ce se construieşte la Haldia. Premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au vizitat în continuare fabricile de olefine şi polietilenă din Combinatul Petrochimic, ale cărui produse sunt cunoscute şi în India. S-a vizitat apoi Uzina de (Continuare în pag. 3-a) Actualitate şi perspectivă în biologia şi medicina modernă „OMUL NU ESTE DECIT CEEA CE ŞTIE" F. BACON Nu este posibil să iscodim orizonturile ştiinţei moderne şi să depistăm actualitatea în diferitele domenii ale biologiei şi medicinii fără a solicita competenţa unui număr considerabil de specialişti şi fără a ne situa, la rîndul nostru, pe o platformă de sinteză. Acad. ŞTEFAN MILCU Trebuie să recunoaştem că suntem mult mai obişnuiţi să apreciem şi să solicităm actualitatea în literatură teatru şi artă. Epoca noastră a introdus totuşi din plin interesul marelui public pentru noutatea în ştiinţă. Actualitatea în ştiinţă ocupă rubrici permanente în unele cotidiene şi este editată periodic pentru specialişti în lucrările cunoscute de culegeri consacrate „progresului" sau „cuceririlor“ ştiinţelor. In biologia sau medicina modernă acest proces se desfăşoară cu o intensitate, extensiune şi rapiditate uimitoare, cu nimic mai prejos în comparaţie cu celelalte domenii ale ştiinţei. Impresionant este, de exemplu, progresul realizat în descifrarea mecanismului transmiterii caracterelor ereditare. Substratul material al eredităţii şi codul de transmitere au fost recent descoperite. Pe drept cuvînt autorii acestor mari descoperiri au primit premiul Nobel. Nu-i exagerat să fie considerat, alături de eliberarea energiei atomice, ca una din cele mai mari descoperiri ale secolului nostru. Nu mai puţin de 22 sesiuni vor trata problemele eredităţii la Congresul internaţional de genetică de la Tokio în 1968, exemplu care marchează, pe de o parte, progresul acestei ştiinţe şi actualitatea ei, în comparaţie cu situaţia existentă în primele 3—4 decenii ale secolului nostru. Genetica umană este unul din capitolele în care suntem (Continuare în pag. 2-a) Foto ŞT. ALBESCU Muncitoarea Agapia Cova- Jiu din secţia ringuri a fabricii „Ţesătura“-Iaşi este evidenţiată lună de lună în întrecerea socialistă. Anul XXIII nr. 6199 miercuri 18 X 1967 4 pagini 25 bani Strada, in orice mare oraş din lume, poartă cu sine, multiplicată în zeci şi sute de ipostaze, confruntarea, uneori dramatică, a noului cu vechiul şi pentru a constata prezenţa ei este suficient să fii simplu privitor. Tentaţia de a te integra dinamismului ei reprezintă, probabil, „mobilul psihologic“ al turismului, în orice caz, unul din deliciile lui. La Moscova, noul este multiprezent, se suprapune vechiului, strada oferindu-şi, în sensul cel mai propriu, expresia acestei ordonări pe verticală. Este vorba, desigur, în primul rînd de noile construcţii. Impresia rămîne persistentă chiar dacă nu ai cunoscut înainte acest mare oraş, construit şi reconstruit într-o proporţie de două treimi din anul 1946 încoace. Oraş de stepă, pentru că în ciuda colinelor sale relieful Moscovei se înscrie intr-o desfăşurare extensivă, pe 87 000 de ha (şi dacă cifra nu spune îndeajuns voi aminti că longitudinal oraşul se întinde pe 40 de kilometri, iar transversal pe 30), iar clădirile înalte, (instituţii sau chiar locuinţe) concepute intr-un stil tradiţional, amintind de turnurile Kremlinului, subliniază această orizontalitate. Casele de lemn fac treptat loc clădirilor construite masiv, imediat după război, la început cu cite cinci, apoi, pe suprafeţe enorme, cu cîte 10—11 etaje. Creşterea populaţiei în cei 50 de ani ai Puterii sovietice de 3,5 ori a întins oraşul pe o suprafaţă de 5 ori mai mare faţă de anul 1913. Particularităţile de azi ale arhitecturii şi urbanisticii NOTE DE CĂLĂTORIE Moscovei încep să fie definite de construcţiile moderne care se înscriu pe harta cartierului Noul Arbat, un adevărat orăşel cu zgîrie-nori de peste 30 de etaje sau pe prospectul Kalinin, pe artera circulară Sadovaia sau in raioanele centrale Sokolniki, Frunze, Bauman şi Kirov, dar şi la Cerkizovo, sau Nagatino, cartiere mărginaşe sau la 30 de kilometri de oraş, pe malul lacului artificial de la Klazma unde se construieşte un mare centru de odihnă. Modernul este anunţat chiar de la aterizarea avionului cu care soseşti la Moscova, pe aeroportul Seremetiev, unde te întîmpină construcţii de beton şi sticlă, sau în noile staţii de metro care împing tot mai departe posibilitatea deplasării cu peste 80 de kilometri pe oră a moscovitului spre cartierele puternic industrializate ale oraşului. Noul în Moscova îl găseşti şi în construcţiile de pe cunoscutul bulevard Gorki, artera cea mai unitară, pînă acum, a arhitecturii Moscovei, unde „plombele“ zvelte, ingenios rezolvate urbanistic, trecerile subterane pentru pietoni etc., dezvăluie prioritatea pe care omul o pretinde în viaţa citadină modernă, în strînsă îmbinare cu rigorile unei estetici mereu proaspete. „In perspectivă, îmi spunea luri Baranski, directorul expoziţiei orăşeneşti de urbanistică, Moscova îşi va schimba complet înfăţişarea. Oraşul, dezvoltat radical in jurul Kremlinului, va fi îm- VIRGIL POP (Continuare în pag. 3-a) Semicentenarul mi-jm immimwmmmmmmmmmmmmmmmimmmmuiiiimnivmat Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie STRĂZILE MOSCOVEI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit marţi, 17 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă România, Jamsheed K. A. Marker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Primiri la preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi dimineaţa pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Laosului la Bucureşti, Khamphan Panya, în legă-Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit marţi pe ambasadorul Republicii Chile la Bucureşti, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a înjurs cu plecarea sa definitivă din România. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, a participat Constantin Firtan, adjunct al ministrului afacerilor externe, minat preşedintelui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe prinţul Gholam Reza Pahlavi Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la amiază pe Alteţa Sa prinţul Gholam Reza Pahlavi, care, împreună cu soţia, prinţesa Manigé face o vizită de prietenie în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au participat Angliei Alexe, preşedintele Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, şi Ion Dragan, secretar general al Consiliului de Miniştri. Au fost prezenţi, de asemenea, S. H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi Abbas Guilanchah, şambelanul Curţii Imperiale. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit un dejun în onoarea prinţului Gholam Reza Pahlavi şi a prinţesei Manigé. (Agerpres) Preşedintele Consiliului de Miniştri a primit pe ministrul comerţului exterior al Belgiei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi dimineaţă pe ministrul comerţului exterior al Belgiei, August de Winter, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior. A fost de faţă Honoré Cambier, ambasadorul Belgiei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost discutate posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor româno-belgiene, exprimîndu-se dorinţa de extindere a colaborării dintre cele două ţări, precum şi unele probleme privind situaţia internaţională actuală, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială.