Munca, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6289-6313)
1968-02-14 / nr. 6300
ATRIBUTELE ESENŢIALE ALE ACTIVITĂŢII MINISTERULUI MUNCII Interviu cu tovarăşul PETRE BLAJOVICI, ministrul muncii înfiinţarea Ministerului Muncii a suscitat un larg interes în rîndul oamenilor muncii, care au văzut în aceasta o nouă expresie a grijii pe care partidul şi statul o acordă problemelor muncii şi ocrotirii sociale. Făcîndu-ne ecoul dorinţei lor, vă rugăm să le împărtăşiţi, prin intermediul ziarului nostru, cîteva aprecieri în legătură cu semnificaţia şi perspectivele deschise prin înfiinţarea acestui minister, în domeniul problemelor muncii şi ocrotirii sociale, înfiinţarea Ministerului Muncii se înscrie în complexul măsurilor preconizate de Conferinţa Naţională a P.C.R. în vederea perfecţionării formelor şi metodelor de organizare şi conducere a vieţii sociale, corespunzător cerinţelor actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. După cum se ştie, de problemele muncii şi ocrotirii sociale s-au ocupat pînă acum mai multe organe centrale, Comitetul de Stat pentru Protecţia Muncii, Ministerul Sănătăţii, Direcţia Generală a Recrutării şi Repartizării Forţelor de Muncă, Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare ca şi Uniunea Generală a Sindicatelor. Această dispersare a determinat fără îndoială fărîmiţarea forţelor, înlesnind pe de altă parte şi existenţa unor paralelisme de natură să frîneze dezvoltarea corespunzătoare a activităţii acestui important sector, în pas cu transformările petrecute în celelalte domenii ale economiei şi vieţii sociale. Prin înfiinţarea Ministerului Muncii au fost trecute în atribuţiile sale problemele privind raporturile de muncă, protecţia muncii, asigurările sociale şi asistenţa socială. Concentrarea tuturor problemelor muncii şi ocrotirii sociale la un singur organ central de stat, punînd capăt acestei dispersări, deschide perspective noi în direcţia perfecţionării activităţii administraţiei noastre de stat in acest important sector al vieţii sociale, tratării problemelor specifice la un nivel înalt ştiinţific, pe măsura cerinţelor actuale. Fără a insista asupra posibilităţilor largi pe care ministerul nostru le are asigurate direct prin aparatul său de specialişti în toate domeniile, aş vrea totuşi să subliniez, în această privinţă, o prevedere înscrisă chiar în legea de organizare, în virtutea căreia Ministerul Muncii poate organiza, pentru studierea unor probleme de importanţă deosebită din domeniul său de activitate, comisii alcătuite din oameni de ştiinţă şi alţi specialişti, cu acordul conducerii organizaţiilor socialiste ai căror angajaţi sunt. Aceasta reflectă o dată mai mult preocuparea deosebită a partidului şi guvernului nostru de a crea toate condiţiile ca abordarea şi reglementarea multiplelor probleme legate de muncă şi ocrotirea socială să se facă de pe o poziţie principială, ştiinţifică, în scopul unei tot mai armonioase îmbinări a intereselor generale cu cele ale fiecărui om al muncii în parte. Ţinînd seama că sînteţi la început de drum, vă rugăm să ne spuneţi cîteva cuvinte şi despre principalele probleme spre care îşi va îndrepta ministerul activitatea în viitorul imediat . La început de drum, da. Dar numai în ce priveşte ministerul. Pentru că, dacă ne referim la obiectivele activităţii sale, problemele muncii şi ocrotirii sociale, ele au constituit în permanenţă preocupări majore ale politicii partidului şi statului nostru. Vorbind acum despre preocupările ministerului, trebuie să subliniez că este destul de greu să facem o ierarhizare a importanței problemelor ce stau în fața sa. Fie că este vorba de reglementarea juridică a raporturilor de muncă, de protecția muncii sau de asigurările (Continuare în pag. 2-a) I PREŢUIRE HĂRNICIEI Hunedoara Într-un cadru festiv, la Combinatul siderurgic Hunedoara a avut loc înmînarea insignelor de „fruntaş în întrecerea socialistă pe 1967". Semnificativa distincţie a fost acordată unui număr de 3 241 de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni Printre cei distinşi se numără prim-topitorul Avram Oprişa, căruia, pentru rezultatele obţinute în producţie, i-a fost acordat de curînd, din partea Ministerului Industriei Metalurgice, titlul de „cel mai bun oţelar il anului 1967". Braşov Zilele acestea comitetele sindicatelor de la Uzinele de autocamioane, „Tractorul", I.P.E.C., Fabrica de stofă din Braşov, „Colorom" din Codlea şi altele au organizat programe artistice dedicate celor distinşi cu titlul şi insigna de fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1967. Ploieşti Sala Teatrului de Stat din Ploieşti devenise neîncăpătoare. Şi-au dat întîlnire aici peste 600 rafinari, chimişti, constructori de utilaj petrolier, textilişti, proiectanţi din oraşul aurului negru. In cinstea lor biroul executiv al Consiliului local Ploieşti al U.G.S.R. a organizat spectacolul „Printre stele", la care şi-au dat concursul orchestra de muzică populară a uzinei „1 Mai", formaţia de dansuri populare a clubului Rafinăriei Ploieşti, orchestra de muzica uşoară a clubului C.F.R.... Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIV il nr. 6300 ig| miercuri 14 II 1968 0 4 pagini 25 bani Moderna piaţă afirii Braşov Foto: S. EMIL COMPLEX | SANITAR LA PLOIEŞTI La Ploieşti a în › ceput construcţia ‹ unui mare complex sanitar, care va de › servi peste 59 000 de ‚ locuitori din noile cartiere situate în › partea de nord-vest › a oraşului. Reţeaua sanitară a oraşului ‚ Ploieşti va fi comm pletată şi cu o staţie de salvare şi un nou V centru de recoltate singe, prevăzute a intra în funcţiune în V anul 1369. Noi obiective sant- X tare se construiesc V anul acesta la Bu-› zău, Cimpina şi in ›] alte localităţi din re- ›› giune. ›› In noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1967 a fost furată prin forţarea sertarului unei mese de lucru din atelierul secţiei aparataj al Uzinei „Electroputere“ — Craiova o punte Wheatstone în valoare de 1 086,25 lei. La faţa locului s-au prezentat organele miliţiei care au constatat următoarele : „închiderea sertarului de la masa de lucru nu este corespunzătoare, intrucît din cauza repetatelor închideri şi deschideri, cutia cu zăvorul şiau format un joc care permite deschiderea ei printr-o forţare uşoară, fără nici un Instrument“. Puntea era luată în primire din 1961 de către Buzea Maria, controlor tehnic la aceeaşi secţie. Cum a fost posibil furtul ? Secţia era nouă, constructorul şi beneficiarul lucrau încă împreună. Mişuna tot felul de lume, fie că avea sau nu treabă prin secţie. Sertarele mesei de lucru din atelierul secţiei în care se păstrau mai multe aparate nu prezentau siguranţă, puţind fi uşor deschise, lucru care s-a şi petrecut în noaptea amintită. La prima vedere s-ar părea că vinovatul este Buzea Maria, care nu s-a îngrijit de siguranţa păstrării aparatelor. Acest fapt a determinat C.S.L.M. să admirei cererea uzinei ca valoarea punţii să fie suportată de Buzea Maria. Ştiindu-se nevinovată, aceasta se adresează comitetului sindicatului care prin decizia nr. 295 din 21 XII 1967, admite plângerea şi anulează imputaţia. Analiza atentă pe care o face comitetul sindicatului duce la concluzia că Buzea Maria era complet nevinovată. Uzina era aceea care avea în primul rând obligaţia de a asigura paza pe timpul nopţii. In seara zilei de 14 noiembrie, Buzea Maria a fost văzută de mai mulţi tovarăşi de muncă când a pus puntea în sertar. Secţia era păzită de paznici. Dar lucrul cel mai important era că Buzea Maria se adresase de nenumărate ori conducerii secţiei cu rugămintea de a se asigura condiţii mai bune pentru păstrarea aparatelor. Ridicase această problemă şi în grupa sindicală şi in şedinţe de partid. Este o muncitoare conştiincioasă, îşi dădea seama de pericolul care plana asupra aparatelor şi acest lucru nu-i era indiferent. Dar nimeni n-a luat în considerare rugăminţile ei şi astfel s-a ajuns în faţa faptului împlinit. Dar deşi nevinovăţia ei era limpede, conducerea uzinei nu vrea să Înţeleagă acest lucru. O trimite pe Buzea Maria în faţa tribunallului oraşului Craiova, pentru ca acesta să hotărască vinovăţia ei. Acest fapt a mîhnit-o profund. I se făcuse o imputaţie neîntemeiată şi se continua cu încăpăţînare menţinerea ei. S-a prezentat la tribunal cu fruntea sus, ca omul care se ştie nevinovat şi speră să i se facă dreptate. Lucru care s-a şi întâmplat. In şedinţa din 23 ianuarie 1963, luînd în considerare aceiaşi factori pe care îi avusese în vedere şi comitetul sindicatului, precum şi ancheta organelor de miliţie, verificînd autenticitatea lor, tribunalul orașului Craiova respinge ca neîntemeiată cererea uzinei „Electroputere“, absolvind-o pe Buzea Maria de plata sumei respective. Nedreptatea care i se făcea unei muncitoare fruntaşe cunoscută și apreciată de tovarășii ei de muncă a fost astfel înlăturată. Acestea sunt faptele. Reflectând asupra lor, găsim complet neîntemeiată uşurinţa cu care conducerea uzinei a acuzat-o pe Buzea Maria. S-a ales soluţia cea mai simplă: în loc să se caute vinovatul, s-a căutat un „ţap ispăşitor“. Iar adevăraţii vinovaţi îşi văd nestingheriţi de treabă. Aceştia sunt oamenii din conducerea secţiei, care n-au dat nici o atenţie sesizărilor făcute de Buzea Maria în legătură cu condiţiile nesigure de păstrare a aparatelor, şi paznicii din acea noapte. Ei trebuie traşi la răspundere de către conducerea uzinei. Căci deşi la tribunal procesul s-a terminat de fapt, el trebuie să înceapă de drept. Uzina a suferit o pierdere materială, pierdere pe care nu trebuie s-o suporte statul ci cei vinovaţi. Şi aceşti vinovaţi există cu certitudine, altfel nu se explică uşurinţa cu care s-a înfăptuit furtul. ION FILIP OMUL ŞI LEGEA + OMUL ŞI LEGEA ŞI TOTUŞI, CINE PLĂTEŞTE ? Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Relaţia dintre indicii de utilizare şi rentabilizare - preocupare cotidiană a chimiştilor din Piatra Neamţ Anul trecut, după cum rezultă din comunicatul Direcţiei centrale de statistică, industria îngrăşămintelor azotoase nu a reuşit să se achite integral de sarcinile de plan ce i-au revenit. Unele unităţi au obţinut însă rezultate bune la acest produs. Astfel, Combinatul de îngrăşăminte azotoase Piatra Neamţ a realizat peste plan 9 826 tone azotat de amoniu, 523 tone uree şi 3 410 tone amoniac. Folosind experienţa anului trecut şi mergînd pe linia ascendentă a realizărilor, colectivul combinatului a încheiat prima lună a acestui an cu rezultate deosebite în producţie, materializate în 460 tone azotat de amoniu, 47 tone uree şi 246 tone amoniac peste plan. Care au fost factorii ce au condus la aceste rezultate ? — Iată prima noastră întrebare adresată ing. şef DUMITRU COSTIN. Răspunsul a fost prompt, concis : — Folosirea raţională a capacităţilor de producţie. — Ne-ar interesa amănunte în această privinţă. — Măsurile aplicate pe linie de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii au dus la un moment dat la disponibilităţi de capacitate în fluxul tehnologic. Unele sectoare, deşi lucrau din plin, strangulau totuşi producţia. De exemplu, fabrica de acid azotic nu mai putea face faţă nevoilor impuse de disponibilităţile care se creaseră în alte sectoare. Trebuia deci realizat un echilibru perfect pe întregul flux. Anul trecut, în urma unor studii atente, am adus îmbunătăţiri tehnologice la această fabrică, ceea ce a determinat creşterea producţiei de acid azotic cu 13 000 tone şi în final, realizarea a peste 16 000 tone îngrăşăminte azotoase peste nivelul atins în anul anterior. — In ce constau îmbunătăţirile aduse la fabrica dată ca exemplu 7 — Schimbarea rolului funcţional al preîncălzitorului de amestec amoniac — aer, introducerea oxigenului la toate liniile fabricii, folosirea aerului comprimat, disponibil în combinat la prelucrarea oxizilor de azot sunt cîteva din măsurile întreprinse. Dar, eficienţa economică ridicată obţinută în combinatul nostru are la bază, înainte de toate, buna funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor. Printre altele trebuie menţionate acţiunile privind modificarea construcției interiorului coloanelor de sinteză lo-Interviu consemnat de DUMITRU VLASCEANU (Continuare în pag. 3-a) La danele Şantierului naval din Galaţi se fac ultimele lucrări de finisaj al vasului „Petroşeni", primul mineralier de 12 500 tone construit în ţară Foto : EM. SIRZEA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R.,şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei inContinuare în pag. 3-a] Plecarea preşedintelui Partidului Comunist din Austria Marţi dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită prietenească în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti La 13 februarie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone la Bucureşti, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. (Cuvîntările in pag. a IlI-a) Echipele vorbesc, echipele aud... pentru ca directorii sînt „ocupaţi" unităţilor comerciale cît şi de organele sindicale pentru asigurarea finalizării sesizărilor controlului obştesc, fapt ce se va reflecta într-o mai bună deservire a populaţiei. Dar, nu e mai puţin adevărat că trebuie să ai şi ce rezolva : propuneri de substanţă, nu formale, făcute cu toptaiul, ca să iasă multe la socoteală. Acestea au fost ideile dominante ce s-au desprins din discuţiile purtate în jurul unei mese rotunde organizate sub auspiciile Consiliului local Bacău al U.G.S.R. cu participarea tovarăşilor : loan Cîrnu, directorul O.C.L.Alimenitara, Vasile Eneculesei, şef de serviciu la O.C.L.Industrial, loan Moraru, director la T.A.P.L., David Cojocaru, şeful inspecţiei comerciale, Mircea Spinei de la Direcţia comercială a Sfatului popular regional, Maria Uricaru, preşedinta comitetului sindicatului de la O.C.L.Industrial, Dorin Gheorghiţă, secretarul Consiliului local, Vasile Răzeşu, membru în biroul executiv al consiliului, Ioan Antoneac, membru în comitetul sindicatului fabricii „Letea“, Ştefan Ciochină, tehnician, Ion Ciuchi şi Silvestru Pojoga, responsabili de echipe de control obştesc. O faţadă de cifre impresionante 370 de membri de sindicat sunt constituiţi în 74 de echipe ce au făcut 1 440 de propuneri din care au fost ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3 a) Nu puţine echipe de control obştesc din Bacău au cîştigat acel plus de experienţă şi competenţă, care le permite să facă investigaţii pe o arie problematică de marea amploare şi profunzime, înseamnă insă aceasta, în mod implicit, şi eficienţă ridicată . Evident, nu încă pentru că cercul acestei activităţi se închide în multe cazuri numai prin înregistrarea observaţiilor echipelor. Iată punctul nevralgic, asupra căruia trebuie să se acţioneze energic atît de către conducerile