Munca, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6289-6313)

1968-02-14 / nr. 6300

ATRIBUTELE ESENŢIALE ALE ACTIVITĂŢII MINISTERULUI MUNCII Interviu cu tovarăşul PETRE BLAJOVICI, ministrul muncii înfiinţarea Ministerului Muncii a suscitat un larg interes în rîndul oa­menilor muncii, care au văzut în a­­ceasta o nouă expresie a grijii pe care partidul şi statul o acordă pro­blemelor muncii şi ocrotirii sociale. Făcîndu-ne ecoul dorinţei lor, vă rugăm să le împărtăşiţi, prin inter­mediul ziarului nostru, cîteva apre­cieri în legătură cu semnificaţia şi perspectivele deschise prin înfiinţa­rea acestui minister, în domeniul problemelor muncii şi ocrotirii so­ciale, înfiinţarea Ministerului Muncii se înscrie în com­plexul măsurilor preconi­zate de Conferinţa Naţio­nală a P.C.R. în vederea perfecţionării formelor şi metodelor de organizare şi conducere a vieţii sociale, corespunzător cerinţelor actualei etape de dezvol­tare a societăţii noastre. După cum se ştie, de problemele muncii şi ocro­tirii sociale s-au ocupat pînă acum mai multe orga­ne centrale, Comitetul de Stat pentru Protecţia Mun­cii, Ministerul Sănătăţii, Direcţia Generală a Recru­tării şi Repartizării Forţe­lor de Muncă, Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salariza­re ca şi Uniunea Generală a Sindicatelor. Această dis­persare a determinat fără îndoială fărîmiţarea for­ţelor, înlesnind pe de altă parte şi existenţa unor pa­ralelisme de natură să frî­­neze dezvoltarea cores­punzătoare a activităţii acestui important sector, în pas cu transformările petrecute în celelalte do­menii ale economiei şi vie­ţii sociale. Prin înfiinţarea Ministerului Muncii au fost trecute în atribuţiile sale problemele privind rapor­turile de muncă, protecţia muncii, asigurările sociale şi asistenţa socială. Concentrarea tuturor problemelor muncii şi ocrotirii sociale la un sin­gur organ central de stat, punînd capăt acestei dis­persări, deschide perspec­tive noi în direcţia perfec­ţionării activităţii admi­nistraţiei noastre de stat in acest important sector al vieţii sociale, tratării pro­blemelor specifice la un ni­vel înalt ştiinţific, pe mă­sura cerinţelor actuale. Fără a insista asupra posi­bilităţilor largi pe care mi­nisterul nostru le are asi­gurate direct prin aparatul său de specialişti în toate domeniile, aş vrea totuşi să subliniez, în această pri­vinţă, o prevedere înscrisă chiar în legea de organi­zare, în virtutea căreia Mi­nisterul Muncii poate orga­niza, pentru studierea unor probleme de impor­tanţă deosebită din dome­niul său de activitate, co­misii alcătuite din oameni de ştiinţă şi alţi specialişti, cu acordul conducerii or­ganizaţiilor socialiste ai că­ror angajaţi sunt. Aceasta reflectă o dată mai mult preocuparea deosebită a partidului şi guvernului nostru de a crea toate con­diţiile ca abordarea şi re­glementarea multiplelor probleme legate de muncă şi ocrotirea socială să se facă de pe o poziţie prin­cipială, ştiinţifică, în sco­pul unei tot mai armonioa­se îmbinări a intereselor generale cu cele ale fiecă­rui om al muncii în parte. Ţinînd seama că sîn­­teţi la început de drum, vă rugăm să ne spuneţi cîteva cuvinte şi despre principalele probleme spre care îşi va îndrep­ta ministerul activita­tea în viitorul imediat . La început de drum, da. Dar numai în ce priveşte ministerul. Pentru că, dacă ne referim la obiectivele activităţii sale, problemele muncii şi ocrotirii sociale, ele au constituit în perma­nenţă preocupări majore ale politicii partidului şi statului nostru. Vorbind acum despre preocupările ministerului, trebuie să subliniez că este destul de greu să facem o ierarhiza­re a importanței probleme­lor ce stau în fața sa. Fie că este vorba de reglemen­tarea juridică a raporturi­lor de muncă, de protecția muncii sau de asigurările (Continuare în pag. 2-a) I PREŢUIRE HĂRNICIEI Hunedoara Într-un cadru festiv, la Combinatul siderurgic Hunedoara a avut loc înmînarea insignelor de „fruntaş în întrecerea so­cialistă pe 1967". Sem­nificativa distincţie a fost acordată unui număr de 3 241 de muncitori, maiş­tri, ingineri şi tehnicieni Printre cei distinşi se nu­mără prim-topitorul A­­vram Oprişa, căruia, pentru rezultatele ob­ţinute în producţie, i-a fost acordat de curînd, din partea Ministerului Industriei Metalurgice, titlul de „cel mai bun oţelar il anului 1967". Braşov Zilele acestea comite­tele sindicatelor de la Uzinele d­e autocami­oane, „Tractorul", I.P.E.C., Fabrica de stofă din Braşov, „Colorom" din Codlea şi altele au or­ganizat programe artis­tice dedicate celor dis­tinşi cu titlul şi insigna de fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1967. Ploieşti Sala Teatrului de Stat din Ploieşti de­venise neîncăpătoare. Şi-au dat întîlnire aici peste 600 ra­finari, chimişti, construc­tori de utilaj petrolier, textilişti, proiectanţi din oraşul aurului negru. In cinstea lor biroul execu­tiv al Consiliului local Ploieşti al U.G.S.R. a organizat spectacolul „Printre stele", la care şi-au dat concursul or­chestra de muzică popu­lară a uzinei „1 Mai", formaţia de dansuri populare a clubului Ra­finăriei Ploieşti, orches­tra de muzica uşoară a clubului C.F.R.... Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIV il nr. 6300 ig| miercuri 14 II 1968 0 4 pagini 25 bani Moderna piaţă a­­firii Braşov Foto: S. EMIL COMPLEX | SANITAR­­ LA PLOIEŞTI La Ploieşti a în­ › ceput construcţia ‹ unui mare complex­­ sanitar, care va de­ › servi peste 59 000 de ‚ locuitori din noile­­ cartiere situate în › partea de nord-vest › a oraşului. Reţeaua­­ sanitară a oraşului ‚ Ploieşti va fi com­­­m pletată şi cu o staţie­­ de salvare şi un nou V centru de recoltat­e singe, prevăzute a­­ intra în funcţiune în V anul 1369. Noi obiective sant- X tare se construiesc V anul acesta la Bu-­­› zău, Cimpina şi in ›] alte localităţi din re- ›› giune. ›› In noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1967 a fost furată prin forţarea sertarului unei mese de lucru di­n atelierul secţiei aparataj al Uzinei „Electroputere“ — Craiova o punte Wheatstone în va­loare de 1 086,25 lei. La faţa locului s-au prezentat orga­nele miliţiei care au consta­tat următoarele : „închide­rea sertarului de la masa de lucru nu este corespun­zătoare, intrucît din cauza repetatelor închideri şi des­chideri, cutia cu zăvorul şi­­au format un joc care per­mite deschiderea ei printr-o forţare uşoară, fără nici un Instrument“. Puntea era luată în primire din 1961 de către Buzea Maria, contro­lor tehnic la aceeaşi secţie. Cum a fost posibil furtul ? Secţia era nouă, construc­torul şi beneficiarul lucrau încă împreună. Mişuna tot felul de lume, fie că avea sau nu treabă prin secţie. Sertarele mesei de lucru din atelierul secţiei în care se păstrau mai multe aparate nu prezentau siguranţă, pu­ţind fi uşor deschise, lucru care s-a şi petrecut în noap­tea amintită. La prima ve­dere s-ar părea că vinovatul este Buzea Maria, care nu s-a îngrijit de siguranţa păstrării aparatelor. Acest fapt a determinat C.S.L.M. să admirei cererea uzinei ca valoarea punţii să fie su­portată de Buzea Maria. Ştiindu-se nevinovată, a­­ceasta se adresează comite­tului sindicatului care prin decizia nr. 295 din 21 XII 1967, admite plângerea şi anulează imputaţia. Analiza atentă pe care o face co­mitetul sindicatului duce la concluzia că Buzea Maria era complet nevinovată. Uzina era aceea care avea în primul rând obligaţia de a asigura paza pe timpul nopţii. In seara zilei de 14 noiembrie, Buzea Maria a fost văzută de mai mulţi tovarăşi de muncă când a pus puntea în sertar. Secţia era păzită de paznici. Dar lucrul cel mai important era că Buzea Maria se adresase de nenumărate ori conducerii secţiei cu rugă­mintea de a se asigura con­diţii mai bune pentru păs­trarea aparatelo­r. Ridicase această problemă şi în gru­pa sindicală şi in şedinţe de partid. Este o muncitoare conştiincioasă, îşi dădea seama de pericolul care pla­na asupra aparatelor şi a­­cest lucru nu-i era indife­rent. Dar nimeni n-a luat în considerare rugăminţile ei şi astfel s-a ajuns în faţa faptului împlinit. Dar deşi nevinovăţia ei era limpede, conducerea uzinei nu vrea să Înţeleagă acest lucru. O trimite pe Buzea Maria în faţa tribu­­nallului oraşului Craiova, pentru ca acesta să hotă­rască vinovăţia ei. Acest fapt a mîhnit-o profund. I se făcuse o imputaţie ne­întemeiată şi se continua cu încăpăţînare menţinerea ei. S-a prezentat la tribunal cu fruntea sus, ca omul care se ştie nevinovat şi speră să i se facă dreptate. Lucru care s-a şi întâmplat. In şedinţa din 23 ianuarie 1963, luînd în considerare aceiaşi fac­tori pe care îi avusese în vedere şi comitetul sindi­catului, precum şi ancheta organelor de miliţie, verifi­­cînd autenticitatea lor, tri­bunalul orașu­lui Craiova respinge ca neîntemeiată ce­rerea uzinei „Electroputere“, absolvind-o pe Buzea Maria de plata sumei respective. Nedreptatea care i se făcea unei muncitoare fruntaşe cunoscută și apreciată de tovarășii ei de muncă a fost astfel înlăturată. Acestea sunt faptele. Re­flectând asupra lor, găsim complet neîntemeiată uşu­rinţa cu care conducerea uzinei a acuzat-o pe Buzea Maria. S-a ales soluţia cea mai simplă: în loc să se caute vinovatul, s-a căutat un „ţap ispăşitor“. Iar ade­văraţii vinovaţi îşi văd nes­­tingheriţi de treabă. A­­ceştia sunt oamenii din conducerea secţiei, care n-au dat nici o atenţie sesizărilor făcute de Bu­zea Maria în legătură cu condiţiile nesigure de păstrare a aparatelor,­­ şi paznicii din acea noapte. Ei trebuie traşi la răs­pundere de către conduce­rea uzinei. Căci deşi la tri­bunal procesul s-a terminat de fapt, el trebuie să încea­pă de drept. Uzina a sufe­rit o pierdere materială, pierdere pe care nu tre­buie s-o suporte statul ci cei vinovaţi. Şi aceşti vi­novaţi există cu certitudine, altfel nu se explică uşurinţa cu care s-a înfăptuit furtul. ION FILIP OMUL ŞI LEGEA + OMUL ŞI LEGEA ŞI TOTUŞI, CINE PLĂTEŞTE ? Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consi­liului de Stat al Republi­cii Socialiste România, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Şte­fan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Cons­tantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Po­­pescu-Puţuri, Cristofor Simiones­cu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Ma­rii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dez­baterii Marii Adunări Na­ţionale. Relaţia dintre indicii de utili­zare şi rentabilizare - preocupare cotidiană a chimiştilor din Piatra Neamţ Anul trecut, după cum re­zultă din comunicatul Di­recţiei centrale de statisti­că, industria îngrăşăminte­lor azotoase nu a reuşit să se achite integral de sarci­nile de plan ce i-au revenit. Unele unităţi au obţinut însă rezultate bune la acest produs. Astfel, Combinatul de îngrăşăminte azotoase Piatra Neamţ a realizat pes­te plan 9 826 tone azotat de amoniu, 523 tone uree şi 3 410 tone amoniac. Folosind experienţa anului trecut şi mergînd pe linia ascendentă a realizărilor, colectivul combinatului a încheiat prima lună a acestui an cu rezultate deosebite în pro­ducţie, materializate în 460 tone azotat de amoniu, 47 tone uree şi 246 tone amo­niac peste plan. Care au fost factorii ce au condus la a­­ceste rezultate ? — Iată prima noastră întrebare a­dresată ing. şef DUMITRU COSTIN. Răspunsul a fost prompt, concis : — Folosirea raţională a capacităţilor de producţie. — Ne-ar interesa amă­nunte în această privinţă. — Măsurile aplicate pe linie de organizare ştiinţi­fică a producţiei şi a mun­cii au dus la un moment dat la disponibilităţi de ca­pacitate în fluxul tehnolo­gic. Unele sectoare, deşi lu­crau din plin, strangulau totuşi producţia. De e­xemplu, fabrica de acid a­­zotic nu mai putea face faţă nevoilor impuse de dis­ponibilităţile care se crea­seră în alte sectoare. Tre­buia deci realizat un echili­bru perfect pe întregul flux. Anul trecut, în urma unor studii atente, am adus îmbunătăţiri tehnologice la această fabrică, ceea ce a determinat creşterea pro­ducţiei de acid azotic cu 13 000 tone şi în final, rea­lizarea a peste 16 000 tone îngrăşăminte azotoase pes­te nivelul atins în anul an­terior. — In ce constau îmbună­tăţirile aduse la fabrica dată ca exemplu 7 — Schimbarea rolului funcţional al preîncălzito­­rului de amestec amoniac — aer, introducerea oxige­nului la toate liniile fabri­cii, folosirea aerului com­primat, disponibil în combi­nat la prelucrarea oxizilor de azot sunt cîteva din mă­surile întreprinse. Dar, efi­cienţa economică ridicată obţinută în combinatul nos­tru are la bază, înainte de toate, buna funcţionare a utilajelor şi instalaţi­ilor. Printre altele tre­buie menţionate acţiu­nile privind modificarea construcției interiorului coloanelor de sinteză lo-Interviu consemnat de DUMITRU VLASCEANU (Continuare în pag. 3-a) La danele Şantierului naval din Galaţi se fac ultimele lucrări de finisaj al vasului „Petroşeni", primul mine­ralier de 12 500 tone construit în ţară Foto : EM. SIRZEA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Kouck­y In zilele de 12 şi 13 fe­bruarie, tovarăşul V. Kou­­cky, secretar al Comitetului Central al Partidului Co­munist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspe­tele a fost primit de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tova­răşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R.,şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasa­dorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, ad­junct al şefului secţiei in­­Continuare în pag. 3-a] Plecarea preşedintelui Partidului Comunist din Austria Marţi dimineaţa a pă­răsit Capitala tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vi­zită prietenească în ţara noastră. La plecare, pe aeropor­tul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de acti­vişti de partid. (Agerpres) Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti La 13 februarie a.c., pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pri­mit pe ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Po­lone la Bucureşti, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. (Cuvîntările in pag. a IlI-a) Echipele vorbesc, echipele aud... pentru ca directorii sînt „ocupaţi" unităţilor comerciale cît şi de organele sindicale pentru asigurarea finalizării sesiză­rilor controlului obştesc, fapt ce se va reflecta într-o mai bună deservire a popu­laţiei. Dar, nu e mai puţin adevărat că trebuie să ai şi ce rezolva : propuneri de substanţă, nu formale, făcu­te cu topta­­iul, ca să iasă multe la socoteală. Acestea au fost ideile dominante ce s-au desprins din discuţiile purtate în ju­rul unei mese rotunde orga­nizate sub auspiciile Consi­liului local Bacău al U.G.S.R. cu participarea tovarăşilor : loan Cîrnu, directorul O.C.L.­­Alimenitara, Vasile Enecule­­sei, şef de serviciu la O.C.L.­­Industrial, loan Moraru, di­rector la T.A.P.L., David Cojocaru, şeful inspecţiei comerciale, Mircea Spinei de la Direcţia comercială a Sfatului popular regional, Maria Uricaru, preşedinta comitetului sindicatului de la O.C.L.­Industrial, Dorin Gheorghiţă, secretarul Con­siliului local, Vasile Răzeşu, membru în biroul executiv al consiliului, Ioan Antoneac, membru în comitetul sindi­catului fabricii „Letea“, Şte­fan Ciochină, tehnician, Ion Ciuchi şi Silvestru Pojoga, responsabili de echipe de control obştesc. O faţadă de cifre impresionante 370 de membri de sindicat sunt constituiţi în 74 de echipe ce au făcut 1 440 de propuneri din care au fost ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3­ a) N­u puţine echipe de con­trol obştesc din Bacău au cîştigat acel plus de expe­rienţă şi competenţă, care le permite să facă investi­gaţii pe o arie problematică de marea amploare şi pro­funzime, înseamnă insă a­­ceasta, în mod implicit, şi e­ficienţă ridicată . Evident, nu încă pentru că cercul acestei activităţi se închide în multe cazuri numai prin înregistrarea observaţiilor echipelor. Iată punctul ne­vralgic, asupra căruia tre­buie să se acţioneze energic atît de către conducerile

Next