Munca, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6495-6521)
1968-10-18 / nr. 6510
Pagina a 2-a (Urmare din pag. 1-a) progreselor pecare • le-am obţinut în dezvoltarea forţelor de producţie, să ducem rri® departe noi înşine cercâţfirea ştiinţifică, să valorificăm la o scară mai largă creaţia oamenilor noştri de, şli»'nţă. Avem mulţi oameni de»-fii*»ţă- valoroşi,. Şi în străinătate sunt mulţi români fruptaşi în cercetarea, ştiinţifică modernă în elamie, 'în.', electronică, „'.Noi, dorim,‘ca şi dv„ „oamenii de ştiinţa',din Iaşi, să fiţi permanent un detaşament de frunte al ştiinţei româneşti (aplauze). Aceasta este valabil, şi pentru alte sectoare de activitate spirituală. , Avem, într-adevăr, un trecut frumos în creaţia literară ieşeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că sîntem în Iaşi la înălţimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune , dar considerăm că trebuie să lucrăm în aşa fel incit să avem rezultate şi mai bune, ca din rîndu ■ rile intelectualităţii ieşene să se afirme cît mai mulţi urmaşi demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu,Creangă. Oare oamenii de creaţie de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire ? Dimpotrivă, în afară de munţi, de păduri, de câmpii, de nuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au cunoscut înaintaşii noştri şi care aşteaptă de la creatorii de astăzi din Iaşi, ca şi din Bucureşti, şi din restul ţării, să le redea în toată măreţia lor. Artiştii au datoria să lase scris urmaşilor, peste veacuri, mărturii despre ceea ce au fost în stare să creeze constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere şi de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintaşii, să făurească opere mai va loroase decît aceştia. Faptele măreţe săvîrşite de clasa noastră muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, sub conducerea partidului, întruchipate, în opere poţi deveni un tezaur de valori care să contribuie la înarmarea spirituală, la mobilizarea întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste, (aplauze puternice). Avem mîndria de a fi participanţi activi ai marilor transformări care au loc, în patria noastră, ai politicii externe promovate de partidul şi guvernul nostru. Cu toţii ne mîndrim atunci cînd în ţară sau în străinătate prietenii noştri din ţări socifeliste şi din alte ţări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noştri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meşteşugite care să nu „sune numai din coadă“ şi care să înflăcăreze, să mobilizeze la luptă ? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxistleninistă, materialismul dialectic şi istoric — concepţia partidului nostru despre lume şi viaţă — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, incit trebuie numai bine înţelese şi bine folosite pentru a genera opere, la înălţimea gîndirii clasei noastre muncitoare, la înălţimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creaţie. (aplauze puternice). Ţelul suprem al politicii noastre este omul, crearea condiţiilor ca muncitorul, ţăranil, intelectualul să se poată „bucura de toate binefacerile civilizaţiei. Pentru aici făurim baza imaterială, dezvoltăm forţele de pro- ducţie, perfecţionăm relaţii* .« le de producţie, căutăm să , aşezămi raporturile sociale pe"itiaza'! principiilor marxist-tenmiste, „să înlăturăm tot., ceea, ce alterează , sau umbreşte, idealul echităţii sociale, al egalităţii în drepturi."Făurim societatea socialistă în care omul să fie figura^centrală, în care totul să fie închinat omului.. Considerăm că şi creatorii de-H'ători^spirituale trebuie, • urmând principiul călăuzitor al politicii partidului, să închine, tot ceea ce făuresc omului,* fericirii sale. Aşa vor contribui la perfecţio- - narea, total, mai „rapidă , a .societăţii noastre,la desăvîrşirea, ,socialismului,, la, crearea condiţiilor " pentru edificarea--comunismului d in România. ■ (vii aplauze). .)Iar Una,din direcţiile în care partidul nostru acţionează continuu în ultimul timp şi căreia îiacordă o atenţie deosebită , este dezvoltarea democraţiei socialiste, crearea, condiţiilor organizatorică pentru ca toate categoriile sociale, oamenii muncii, din „toate domeniile de activitate să poată participa tot imp-ăi intens, şi mai, larg la dezbaterea politicii partidului de construcţie socialistă „internă şi a problemelor internaţionale. Vedem ,în aceasta calea sigură a asigurării mersului tot mai ferm înainte pe calea socialismului, mijlocul de a asigura ca toate măsurile pe care le întreprindem să corespundă cit mai deplin intereselor şi năzuinţelor întregului popor. In legătură cu aceasta se pune întrebarea dacă nu cumva dezvoltarea şi lărgirea democraţiei vin in contradicţie cu principiile dictaturii proletariatului, cu interesele societăţii socialiste ? Desigur, tovarăşi, discuţii teoretice se pot duce ■ asupra multor probleme.. Noi considerăm însă că principiile care călăuzesc activitatea comuniştilor, concepţia despre lume şi viaţă a clasei muncitoare, materialismul dialectic şi istoric au răspuns de mult la această problemă. Nici nu se poate concepe o orînduire socialistă fără asigurarea celei mai largi democraţii pentru toţi cei ce muncesc. însuşi faptul că socialismul lichidează proprietatea particulară asupra mijloacelor de producţie, lichidează inegalitatea in repartiţia produsului social, a venitului naţional, asigură drepturi egale pentru toţi cei ce muncesc fără o deosebire de naţionalitate, de sex, de rasă, posibilitatea de: manifestare liberă a capacităţii şi personalităţii fiecărui om, creează condi-ţii pentru înfăptuirea celei mai largi democraţii pe care a cunoscut-o vreodată omenirea. Este de înţeles că acolo unde sunt clase exploatatoare, unde există proprietate particulară, unde sunt exploatatori şi exploataţi nu poate fi vorba de o adevărată democraţie, de egalitate deplină între oameni. Dar în, socialisti, unde aceste tare sunt înlăturate, omul devine cu adevărat părtaş activ la înfăptuirea propriului său destin, se manifestă în toate domeniile de activitate, îşi spune părerea liber asupra tuturor problemelor privind dezvoltarea societăţii socialiste. în aceasta vedem noi una din cerinţele desăvârşirii construcţiei socialiste, unul din domeniile în care socialismul îşi afirmă superioritatea faţă de toate orînduirile de pînă acum (aplauze puternice, îndelungi). Democraţia socialistă nu numai că nu diminuează puterea clasei muncitoare, ci, dimpotrivă, întăreşte forţa alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea, cu intelectualitatea. Dominaţia clasei muncitoare, ca clasă conducătoare a societăţii,, este dominaţia oamenilor egali în drepturi, a clasei care desfiinţează exploatarea şi prin aceasta deschide drumul făuririi societăţii fără clase. In aceasta constă una din laturile principale ale misiunii istorice pe care o înfăptuieşte clasa noastră muncitoare. Dezvoltarea democraţiei socialiste nu numai că nu slăbeşte, dar face mai puternică, mai de neînvins puterea poporului, în frunte cu clasa muncitoare. Masele, stăpâne pe destinele lor, făuresc societatea liberă de orice exploatare, de orice nedrep-,tate între oameni, între clase (vii şi îndelungi aplauze). Se mai pune întrebarea : • oare există pericolul ca anumite concepţii idealiste, retrograde, care se mai manifestă sau pot pătrunde din afară, să pună în pericol orînduirea socialistă ? Oare, tovarăşi, există în România, unde au triumfat pe deplin relaţiile de producție socialiste, unde au fost lichidate pentru totdeauna clasele exploatatoare, pericolul restaurării, în vreo formă sau alta, a capitalismului? Nu. Un asemenea pericol nu există. (Vii, puternice aplauze) Concepția clasei muncitoare despre lume — materialismul dialectic şi istoric, marxism-leninismul.— s-a afirmat şi a învins în luptă cu concepţiile idealiste, retrograde ,în condiţii deosebit de grele.--.Ea s-a impus pentru că este singura concepţie ştiinţifică despre lume care asigură progresul social ălomonirii. Şi, dacă, teoriile , ■ elaborate de Marx şi Eo- ■. gels,;vsj.-au învins adversarii Iîn 'condiţiile' Capitalismului, este posibil ca, atunci cînd clasa muncitoare se află la putere, să se poată vorbi de posibilitatea ca ele să fie înlăturate de teoriile pe care le-au înfrînt în împrejurările arătate ? Nu, tovarăşi. O asemenea posibilitate nu există, (puternice Şi îndelungi aplauze). A pune problema existenţei Unui, asemenea pericol înseamnă a nu,înţelege ,valoarea, forţa de neînvinş,a marxism-leninismului, a o subaprecia, a sădi neîncrederea in invincibilitatea marxism-leninismului. Noi respingem asemenea teorii care n-au ce căuta în rindul clasei muncitoare. (Vii aplauze). Desigur, tovarăşi, marxism-leninismul fiu este o dogmă, o religie, în care să cauţi citate din nu ştiu ce sfînt. Este o concepţie de studiu, de cercetare, de interpretare a societăţii omeneşti, de înţelegere a fenomenelor vieţii, o concepţie revoluţionară care ajută la transformarea societăţii, la crearea istoriei omenirii, o concepţie de luptă pentru progres, (aplauze puternice), în abordarea problemelor dezvoltării contemporane trebuie pornit de la folosirea acestei concepţii şi metode ştiinţifice. Pe baza sa trebuie analizate fenomenele şi elaborate concluziile practice pentru activitatea revoluţionară, pentru construcţia societăţii socialiste. Numai în felul acesta comuniştii îşi îndeplinesc rolul de organizatori , de forţă înaintată a societăţii. Aţi citit, tovarăşi, cum îşi băteau joc Marx, Engels, Lenin de aceia care considerau că trebuie să găsească în teoria lor revoluţionară răspuns de-a gata la toate problemele. Ei au atras de nenumărate ori atenţia că aceia care gîndesc, astfel duc înapoi marxism-leninismul, că marxist-leninişti sînt aceia care ştiu să fie în pas cu vremea, cu transformările revoluţionare ale societăţii, care gîndesc cu capul lor şi ştiu să conducă — aplicind adevărurile generale ale marxism-leninismului la condiţiile concrete — transformările revoluţionare ale societăţii. Iată de ce trebuie să dezvoltăm şi să acordăm mai multă atenţie învăţămîntului ideologic în universităţile noastre, să-i înarmăm pe oamenii noştri de ştiinţă şi cultură nu numai cu cunoştinţele, tehnice, ci şi cu concepţia revoluţionară După cum s-a mai anunţat, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iaşi, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, in sala Filarmonicii de stat „Moldova“. Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarăşii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic „Gheorghe Asachi“, prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviţă, directorul Institutului de istorie şi arheologie al Filialei din Iaşi a Academiei, pictorul Ioan Hatmanu, prof. dr. Constantin Negoiţă, prof. dr. Constantin Corduneanu, poetul Corneliu Sturzu şi Alexandru Husar, preşedintele Comitetului judeţean pentru Cultură şi artă. Deschizînd adunarea, tovarăşul Miu Dobrescu a exprimat bucuria tuturor celor prezenţi, academicieni, cercetători ştiinţifici şi cadre, didactice din centrul universitar, oameni de artă şi cultură, bucuria tuturor intelectualilor din municipiulşi judeţul Iaşi de a-i avea, pe înalţii oaspeţi în mijlocul lor, în acest străvechi şi prestigios centru al ştiinţei şi culturii româneşti. Urmaşii şi continuatorii spirituali ai lui Eminescu şi Creangă, Petru Poni, Radu Cernătescu şi Ştefan Procopie, Matei Milie şi Octav Băncilă, intelectualitatea de azi a Iaşului vă întîmpină, dragi oaspeţi, cu sentimentul celei mai adînci recunoştinţe pentru preţuirea şi grija pe care conducerea partidului şi statului, personal dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, o acordaţi oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură din Iaşi. In acelaşi timp, noi vedem în acest dialog cu cărturarii ieşeni o expresie a preocupării dumneavoastră consecvente pentru continua dezvoltare a învăţămîntului, ştiinţei, artei şi culturii, ca elemente constitutive de prim rang ale complexului proces de desăvîrşire a construcţiei socialiste. înfăţişînd apoi un succint tablou al puternicei dezvoltări a centrului universitar, vorbitorul a subliniat despre lume şiviaţă a partidului, numai aşa vom crea adevăraţi constructori ai socialismului şi comunismului, aşa vom putea asigura forţa necesară care să asigure înălţarea continuă pe noi culmi a naţiunii noastre socialiste. (vii aplauze). Desigur, tovarăşi, problemele care se pun astăzi în lume, în dezvoltarea societăţii, în mişcarea revoluţionară sunt foarte complexe. Ele cer răspuns, şi acest răspuns trebuie să pornească de la faptul dacă acţiunile comuniştilor, fie ei dinţările socialiste sau din ţările capitaliste, servesc cauzei progresului sau sunt de natură să-i aducă prejudicii. Faptul că partidul comunist a devenit forţă conducătoare, că clasa muncitoare a cucerit puterea şi se află în fruntea poporului, nu rezolvă de la sine problemele complexe ale transformării revoluţionare a societăţii, în acest complex de probleme putem găsi soluţii corespunzătoare dacă pornim de la legile generale ale dezvoltării sociale, dacă studiem şi cunoaştem bine condiţiile specifice istorice şi sociale din fiecare ţară, din fiecare epocă în care desfăşurăm activitatea noastră. Numai aşa -munca noastră, a comuniştilor, va servi în întregime cauzei progresului, Cauzei revoluţionare, triumfului păcit în întreagă lume. (aplauze puternice). Mişcareacomunistă, ştiţi cu toţii că a devenit o forţă ce numără zeci de milioane de oameni, revoluţionari care înfruntă în condiţii grele teroarea, moartea pentru triumful socialismului şi comunismului. Această creştere pune probleme noi pentru mişcarea revoluţionară. Vechile forme organizatorice, modul de a înţelege realizarea unităţii dintr-un centru unic nu mai corespund nevoilor mişcării şi devin o piedică în calea dezvoltării luptei revoluţionare, (aplauze), că Iaşul asigură azi condiţii optime de învăţămînt pentru circa .23 000 de studenţi, ceea ce este aproape egal cu numărul studenţilor existenţi în 1938 în întreaga ţară. Recentele măsuri privind dezvoltarea învăţămîntului au fost primite cu viu interes şi deplină aprobare de cadrele didactice şi studenţii centrului universitar, asigurând premise certe pentru formarea de noi detaşamente de specialişti necesari economiei şi,, culturii în plin avînt a patriei noastre. Consemnînd, de asemenea, afirmarea tot mai puternică a cercetării ştiinţifice ieşene, vorbitorul a spus: Laborioasa muncă de cercetare ce se desfăşoară în cadrul institutelor de învăţămînt superior ca şi în secţiile filialei Aca-demiei, contribuţia oamenilor de ştiinţă din oraşul nostru la soluţionarea unor probleme ridicate de procesul complex al construcţiei desfăşurate a socialismului sunt dovezi evidente ale potenţialului creator al cercetătorilor , noştri. Iaşul se caracterizează în zilele noastre şi printr-o activitate de creaţie artistică şi literară din ce în ce mai fecundă. Dînd dovadă de înaltpatriotism, oamenii de artă şi scriitorii ieşeni, alături de ceilalţi creatori de artă de pe întreg cuprinsul patriei, îşi fac o îndatorire de onoare din a da poporului opere care să contribuie la înălţarea sa spirituală. Remarcăm cu deplină satisfacţie că un număr tot mai mare de scriitori şi artişti ieşeni, tineri sau ajunşi la maturitate de expresie, se afirmă pe scenă, în expoziţii sau în presa literară, prin contribuţii valoroase la progresul artei şi literaturii, găsind forme mereu mai înalte, mai corespunzătoare, de exprimare, în stare să transmită un conţinut de idei tot mai bogat. Rog onorata asistenţă să-mi acorde îngăduinţa de a da înalţilor oaspeţi din conducerea de partid şi de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, toate asigurările că partidul nostru are un sprijin de nădejde în intelectualitatea ieşeană, că alături de întregul popor ea îşi va aduce contribuţia mereu mai substanţială la vasta operă de construire a socialismului în patria noastră. . . . Acest lucru a fost înţeles încă în 1943 de Comintern, încă atunci, s-a dat aprecierea că trebuie să se creeze o altă bază de relaţii în mişcarea comunistă, baza respectului independenţei fiecărui partid, a dreptului fiecărui partid de a rezolva de sine stătător problemele conducerii luptei revoluţionare. Numai aşa, se spunea încă atunci, partidele comuniste îşi vor putea îndeplini în noile condiţii rolul lor de avangardă a societăţii. Cu atît mai actuală este astăzi problema realizării unei noi forme de unitate, cîrid mişcarea comunistă a devenit incomparabilmai puternică. A încerca să menţii forme care numai corespund dezvoltării înseamnă a nu înţelege schimbările care au loc şi care asigură mersul înainte al mişcării revoluţionare. De altfel, încercare zadarnică, pentru că nimeni nu poate realiza acest lucru. Această transformare calitativă a mişcării noastre revoluţionare este un proces dialectic. Ea duce în mod necesar, logic, la găsirea unor noi forme de realizare a unităţii ,care nu va fimai slabă, ci, dimpotrivă, incomparabil mai puternică decît în trecut. Aceasta va fi unitatea partidelor egale în drepturi, independente în stabilirea liniei lor politice şi a formelor de acţiune, solidare în lupta pentru socialism, pentru comunism, pentru pace (aplauze puternice). M-am referit la aceste probleme care poate pentru unii ar părea că nu au o legătură prea strînsă cu problemele activităţii ştiinţifice. Cred însă că nu se găsesc, cel puţin în această sală, asemenea tovarăşi. Cu toţii înţelegem că progresul ştiinţei, progresul spiritual al societăţii noastre este de neconceput dacă nu se întemeiază pe concepţia revoluţionară despre societate — materialismul dialectic „Iaşul are bucuria pe care şi-a dorit-o stăruitor — a spus în cuvîntul său acad. Cristofor Simionescu — de a vă avea iarăşi ca oaspeţi scumpi, de a putea exprima din nou, prin glasul muncitorilor, cărturarilor, tineretului său, ataşamentul profund, neclintit în nici o împrejurare, faţă de Partidul Comunist Român, faţă de conducerea sa, faţă de dv., personal, tovarăşe secretar general. Stima pe care v-o purtăm are, îngăduiţi-mi să spun aşa, o dublă origine: pe de o parte dv., tovarăşe Ceauşescu, sînteţi secretarul general al Partidului Comunist Român şi concentrăm fireşte asupra persoanei dv. recunoştinţa, preţuirea şi dragostea pe care le purtăm partidului care a organizat ridicarea de construcţii măreţe şi uzine moderne pe ruinele Iaşului umilit şi distrus de război, a deschis studenţimii căi nesperate de acces spre piscurile cele mai înalte ale ştiinţei şi culturii şi ne-a oferit nouă, intelectualilor, posibilitatea de a încerca să creăm, spre binele poporului nostru şi al întregii omeniri, noi valori în cîmpul spiritualităţii , contemporane. Pe de altă parte însă, dv. sînteţi omul, luptătorul şi tovarăşul care, de peste trei decenii, v-aţi făcut proprie cauza acestui popor, care îi apără cu hotărîre nestrămutată independenţa şi demnitatea, care a introdus în climatul vieţii noastre sociale cele mai profunde tonalităţi ale umanismului socialist, alături de o necunoscută vigoare în efortul de a înlătura din calea progresului nostru istorie schemele goale, închistările, orice manifestare care ar încerca să reţină mersul avântat al noului. Oamenii de ştiinţă şi cultură vă pot prezenta, cred, un bilanţ rodnic,, întemeiat pe coordonarea strădaniilor depuse în învâţămînt şi în unităţile decercetare pentru obţinerea unor rezultate capabile să ajute dezvoltarea economiei noastre şi să înalţe prestigiul ştiinţei româneşti. S-a înţeles, credem, mai bine ca înainte datoria oricărui om de ştiinţă de a obţine rezultate încorporabile in producţie şi se fac eforturi unanime în acest sens. Năzuim să clădim un centru strălucitor al gînşi istoric, dacă nu ne călăuzim in întreaga noastră activitate de învăţătura atotbiruitoare marxist-leninistă. Tocmai de aceea este necesar să analizăm şi să ne spunem părerea asupra problemelor dezvoltării contemporane, să înţelegem bine fenomenele. In felul acesta vom putea să ne orientăm mai bine în activitatea multilaterală ce se desfăşoară în ţară şi în străinătate, să acţionăm cu forţe mai puternice, să ne aducem contribuţia la desăvârşirea socialismului, la cauza unităţii mişcării comuniste, a ţărilor socialiste, la triumful socialismului în întreaga lume. (aplauze îndelungi). Deoarece în cuvîntul de la mitingul de astăzi, m-am referit la multe probleme care am considerat că este bine să reţină atenţia oamenilor muncii din toate domeniile de activitate din Iaşi, nu aş dori să mă mai opresc asupra lor. Doresc numai să subliniez din nou, în încheiere, că partidul nostru, guvernul nostru aşteaptă de la valorosul corp de oameni din învăţămîntul, ştiinţa şi cultura Iaşilor să depună eforturi şi mai stăruitoare pentru perfecţionarea activităţii lor, în aceasta constă una din îndatoririle cele mai mari ale intelectualului societăţii noastre socialiste. Noi punem la baza făuririi socialismului ştiinţa. Aceasta incumbă eforturi sporite fiecărui om de ştiinţă şi cultură. Cunoaşterea umană nu se realizează nici în şase, nici în opt, nici în zece ore. Cînd te apuci de o muncă serioasă şi vrei într-adevăr să descoperi ceva, apoi aceasta trebuie să te preocupe zi şi noapte. Numai aşa poţi da ceva valoros pentru societate în ştiinţă şi în artă, ca de altfel, în toate domeniile de activitate, (aplauze). Acei care cred că pot obţine succese în această activitate drămuindu-şi orele seîndirii şi inventivităţii în sfera creaţiei. Oamenii de ştiinţă din Iaşi gîndesc nu numai la sfera problematicii cuprinse în planurile lor de învăţămînt şi cercetare, ci, fireşte, şi la întreaga sferă a politicii interne şi externe a partidului şi statului, la întregul cadru al problemelor cu care este confruntată lumea contemporană. Trebuie să relevăm concordanţa edificatoare dintre judecăţile, vrerile noastre şi politica partidului nostru. Noi, intelectualii Iaşului, gîndim aşa cum gîndeşte conducerea partidului şi statului, sprijinim cu toată energia linia partidului şi pricepem bine că ea reprezintă drumul de totdeauna al poporului român — drumul dreptăţii sociale, al repectului altor state şi popoare, al „omeniei“, cum spune rezumativ poporul. Solidari cu politica partidului, sîntem implicit solidari cu toată istoria noastră în esenţa ei superioară. Bucuroşi să vă vadă şi să vă audă, oamenii de ştiinţă şi cultură din Iaşi îşi îngăduie să creadă, stimaţi tovarăşi, că realizările şi opiniile lor vor fi interpretate de Comitetul Central ca o nouă dovadă de încredere deplină în înţelepciunea partidului şi în viitorul luminos al statului nostru. A luat apoi cuvîntul tovarăşul prof. dr. docent Mircea Petrescu Dîmboviţă, directorul Institutului de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“ al Filialei Iaşi a Academiei, care a subliniat că studiind în mod aprofundat, ştiinţific, trecutul, în lumina ideologiei marxist-leniniste, istoricii din patria noastră contribuie la construcţia socialismului. Ei sunt profund recunoscători pentru sprijinul acordat de Partidul Comunist Român, de dv. personal, dezvoltării cercetărilor ştiinţifice, asigurîn,du-vă, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de faptul că în condiţiile tot mai bune de studiu create se vor strădui să elaboreze mai multe lucrări, să continue tradiţia cercetării istorice din Iaşi, să fie demni de opera înaintaşilor lor — Kogălniceanu, Xenopol, Minea, Tafrale şi atîţia alţii. Ca specialist în domeniul arheologiei, îmi voi da silinţa pentru dezvoltarea în continuare a cercetărilor şeală, tovarăşi. Vor fi poate, ca să spun aşa, buni meseriaşi, vor repeta ceea ce au spus alţii, ceeace este cunoscut mai bine sau mai rău,dar nu vor aduce niciodată contribuţia proprie la noi descoperiri, la ridicarea ştiinţei şi culturii pe noi culmi. Daţi-mi voie să-mi exprim convingerea că oamenii de ştiinţă şi cultură din Iaşi, la fel ca toţi oamenii de ştiinţă şi cultură din România, nu vor precupeţi nimic pentru a-şi aduce contribuţia la înflorirea creaţiei spirituale a poporului nostru. (aplauze). In sensul acesta să educăm şi tineretul nostru, în laboratoarele noastre de învăţămînt superior studentul să înveţe să cerceteze, să înveţe să se preocupe continuu să descopere noi şi noi adevăruri. Fără a clocoti continuu pentru ceea ce este nou, fără a fi pătruns de dorinţa vie de a cunoaşte cît mai mult, studentul nu va deveni om de ştiinţă. Să creăm din rîndul tineretului nostru nu numai buni ingineri, ci şi oameni dornici să descopere noi şi noi secrete ale naturii, ale societăţii. Numai aşa poporul nostru va putea să progreseze şi din punct de vedere material şi spiritual, să-şi afirme capacităţile spirituale, să stea demn alături de celelalte naţiuni ale lumii, (aplauze puternice). Dumneavoastră ştiţi că un popor e mare prin numărul său şi prin forţa sa materială, dar poate fi mare şi puternic şi prin oamenii săi de cultură, de ştiinţă, prin ceea ce creează în sfera valorilor spirituale. Prin aceasta el rămîne nemuritor pentru omenire. Dorim să avem cît mai mulţi asemenea oameni în rîndul naţiunii noastre socialiste,aplauze îndelungate). Cu acestea, tovarăşi, daţi-mi voie să vă urez încă o dată succese tot mai mari în activitatea dumneavoastră, multă sănătate şi fericire ! (aplauze, urale), arheologice de pe teritoriul Moldovei, în scopul lămuririi în primul rînd a procesului complex al etnogenezei poporului român. Rezultatele acestor cercetări, arheologice şi istorice în general, constituie o temelie solidă nu numai pentru progresul ştiinţei şi îmbunătăţirea procesului de învăţămînt, dar şi pentru promovarea unei literaturi care, prin pătrunderea ei în masele largi de cititori, are menirea să contribuie la dezvoltarea sentimentului patriotic, să inspire dragostea faţă de patria noastră socialistă condusă de Partidul Comunist Român, care cultivă şi înalţă pe o treaptă superioară tot ceea ce au dorit şi visat marii noştri înaintaşi. Ca cetăţean al României socialiste îmi exprim totala adeziune şi încredere faţă de politica internă şi externă realistă şi profund principială a partidului şi guvernului. Consider deosebit de important faptul că, datorită politicii externe, constructive şi de pace a partidului şi guvernului, sporesc pe zi ce trece legăturile de colaborare politică, economică, ştiinţifică şi culturală cu toate ţările socialiste, precum şi cu alte numeroase ţări, indiferent de orînduirea lor socială, în interesul apropierii între popoare şi întăririi păcii în lume.’ Aceasta a dus şi duce la creşterea continuă a prestigiului Republicii Socialiste România pe plan internaţional. Luînd cuvîntul, pictorul Dan Hatmanu a spus : Cu puternică emoţie şi viu interes au primit vestea sosirii în oraşul Iaşi a dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, artiştii plastici ieşeni , care îşi manifestă deplina adeziune faţă de politica înţeleaptă a partidului şi guvernului, militează alături de întregul popor pentru construirea socialismului şi aduc o contribuţie însemnată la dezvoltarea artei şi culturii din patria noastră. Avântul uriaş al forţelor creatoare ale poporului oferă o sursă inepuizabilă de inspiraţie pentru pictori, sculptori şi graficieni. Orizontul tematic pe care epoca noastră îl deschide în faţa artiştilor oferă cîmp larg viziunilor artistice personale care, datorită diferenţelor temperamentale şi folosirii unor tehnici felurite, duce la diversitatea lucrărilor şi consemnează existenţa unor personalităţi distincte. Doresc să subliniez profunda înţelegere pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat-o în raportul său la Congresul al IX-lea al P.C.R. faţă de necesitatea manifestării multilaterale a Stilurilor în artă, considerînd această trăsătură a originalităţii şi inventivităţii specifice fiecărui temperament, fiecărei individualităţi, artistice ca o condiţie a progresului artei româneşti, a înlăturării rigidităţii şi dogmatismului în acest domeniu. Actuala etapă de dezvoltare a ţării, vasta muncă politică şi organizatorică pe care o desfăşoară partidul nostru pentru înfăptuirea măreţului program de înflorire economică şi culturală a patriei pun şi în faţa creatorilor cerinţe tot mai mari. Trăim în obştea noastră în România socialistă, intr-o ţară condusă de partidul clasei muncitoare. Sîntem mîndri de această conducere, ne simţim indisolubil legaţi de trecutul nostru progresist şi de prezentul de pe platforma căruia partidul ne conduce spre viitor. Artiştii noştri au înaltă menire de a crea imagini apte să reflecte continuitatea noastră istorică, frumuseţea vieţii noastre actuale, libere şi independente. Arătînd că condiţiile de dezvoltare a artei din patria noastră constituia un îndemn la o sporită responsabilitate socială a creaţiei artistice, vorbitorul a subliniat că artiştii plastici ieşeni asigură conducerea de partid şi de stat că vor lupta în continuare pentru ridicarea nivelului lor de creaţie şi se vor strădui să dea noi opere de o înaltă valoare artistică, la dimensiunile istoriei, ale civilizaţiei româneşti de astăzi. A luat apoi cuvîntul prof. dr. Constantin Negoiţă, şeful clinicii I medicale Iaşi, care a spus : In calitate de medic şi profesor să-mi fie permis să subliniez că sarcina medicului de azi nu este numai de a alina şi vindeca pe cei bolnavi, ci şi de a apăra pe cei sănătoşi. Prin grija pentru sănătatea poporului, pentru păstrarea potenţialului biologic al naţiunii, grijă reflectată în unele măsuri luate recent la noi de partid şi de stat în domeniul sanitar, misiunea medicului s-a lărgit, a căpătat noi dimensiuni. In epoca noastră în care progresele tehnice au loc într-un ritm impetuos, medicina, pentru a face faţă noilor cerinţe, necesită, pe lingă o dotare materială corespunzătoare, în pas cu dezvoltarea tehnicii, şi un corp medical cu o bună formaţie profesională şi etică. Cunoaştem preocupările actuale ale partidului cu privire la politica socială a ocrotirii sănătăţii şi grija pe care o acordaţi dv. personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, acestei importante probleme. Ca profesor, recunosc că învăţămîntul medical superior trebuie să fie nu numai informativ — bazat pe memorizarea şi însuşirea unui volum de date — ci şi formativ, bazat pe gîndire logică, pe formarea educativă a unui intelectual cu larg orizont şi conştient de multiplele sale responsabilităţi sociale. Păstrînd constant un echilibru între teorie şi practică, nu uităm a educa pe studenţii noştri în spiritul dragostei şi devotamentului pentru patria noastră socialistă. Spre aceleaşi scopuri concură popularizarea în rîndurile tineretului nostru medical a personalităţii luminoase ale înaintaşilor — şi şcoala medicală ieşeană se poate mîndri cu numeroase asemenea exemple. înseşi necesităţile actuale ale cercetării ştiinţifice medicale — munca în echipă — îl disciplinează pe tînărul medic, îl educă în spiritul muncii colective, critica tovărăşească şi lupta de opinii fiind factori indispensabili ai muncii ştiinţifice care permit viitorului specialist să devină „sculptorul propriului său creier“. Ca şi în alte profesii, dar mai ales în domeniul medicinii, apropierea dintre profesorşi student, stabilirea unei legături strînse, mergînd pînă la afecţiune, sporeşte influenţa educativă a cardrelor didactice. Subliniind în încheiere că Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi, instituţie cu valoroase tradiţii, a păşit în această toamnă pragul celui de-al 90-lea ani de existenţă, vorbitorul a spus : Cadrele medicale universitare, alături de studenţi, conştienţi de răspunderile lor reciproce, ţin să vă asigure că înţeleg să-şi integreze efortul lor în vasta operă condusă de partid pentru desăvîrşirea construcţiei României socialiste. întîlnirea de astăzi — a spus în cuvîntul său prof. dr. Constantin Corduneanu — constituie pentru noi, intelectualii ieşeni un prilej de bucurie şi de adîncă recunoştinţă faţă de conducătorii de partid şi de stat care poposesc din nou în mijlocul nostru pentru a discuta împreună despre realizările noastre, despre sarcinile de viitor, despre problemele care ne preocupă. Consultarea permanentă a oamenilor muncii, atît în elaborarea principalelor obiective ale politicii partidului cît şi în găsirea celor mai bune căi de traducere în viaţă a ţelurilor propuse, reprezintă o garanţie a legăturii indisolubile dintre partid şi popor, chezăşia succeselor viitoare în lupta pentru construirea unui viitor luminos al României socialiste. In acest cadru specific democraţiei noastre socialiste, au avut loc numeroase întîlniri ale conducerii de partid şi de stat cu oameni de ştiinţă, cu care ocazie au fost discutate problemele majore ale cercetării ştiinţifice şi ale perfecţionării învăţămîntului. Pe baza constatărilor personale şi a discuţiilor purtate cu numeroşi oameni de ştiinţă din străinătate, am putut să-mi dau seama că multe din realizările de la noi au pătruns în circuitul universal al valorilor, contribuind la consolidarea prestigiului ştiinţei româneşti, la afirmarea mai deplină a ţării noastre ca factor activ în lupta pentru progres, pentru un viitor demn, pentru comunism. Aceste succese ale oamenilor noştri de ştiinţă, succese care se bucură de o binemeritată apreciere peste hotare, au la bază teoria marxist-leninistă pe care partidul nostru în frunte cu Comitetul său Central o promovează neabătut în toate domeniile de activitate. Arătînd în continuare că un factor important în valorificarea pe scară internaţională a realizărilor ştiinţifice de la noi este contactul direct dintre oamenii de ştiinţă, vorbitorul a evidenţiat că în ultimii ani s-au multiplicat considerabil legăturile de colaborare , prin participarea la manifestările ştiinţifice de peste hotare, prin vizitele făcute în ţară de numeroşi specialişti străini, prin organizarea în ţara noastră a diferite congrese ştiinţifice, cursuri şi terminarii pe perioade limitate, conferinţe etc. El a preconizat totodată folosirea pe scară tot mai largă şi a altor forme de cooperare directă, ca schimbul de profesori vizitatori, prin care se aduce în mijlocul unui colectiv de cercetare ştiinţifică un specialist recunoscut, în vederea ridicării calitative a nivelului cercetării. Numai prin asigurarea unui nivel tot mai înalt al cercetării, în concordanţă cu realizările ştiinţei contemporane, lucru pe care dv. tovarăşe secretar general, l-aţi subliniat în repetate rînduri, vom putea îndeplini misiunea noastră de mare răspundere de a pregăti tineretul universitar potrivit cerinţelor ridicate de desăvîrşirea construcţiei socialismului in patria noastră. Ţin să asigur conducerea de partid şi de stat că ne cunoaştem bine ţelurile şi că vom munci cu toată pasiunea şi cu toată priceperea noastră pentru înfăptuirea lor, conştient fiind că aceasta reprezintă datoria supremă faţă de partid, faţă de întregul popor român. Ne-am amintit, în preajma vizitei cu care ne onoraţi, de cuvintele de îndemn pe care dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ni le-aţi adresat, cu dragoste părintească, acum doi ani, a spus în cuvîntul său tovarăşul Corneliu Sturzu, redactor şef adjunct al revistei ,,Cronica de Iaşi. Ne vorbeaţi, atunci, pe bună dreptate, de marea responsabilitate ce ne incumbă pentru a ridica pe trepte tot mai înalte marile tradiţii literare şi culturale ale Iaşului, acest, leagăn de învăţaţi şi scriitori, de gînditori şi savanţi, oraş în care trăim şi creăm. „ Ne-am făcut în aceste zile încă o dată examenul activităţii noastre, am cîntărit valoarea versurilor, a romanelor , a pieselor de teatru, a studiilor şi articolelor noastre. Cu luciditate am constatat că unele din ele nu au rezistat timpului şi nici exigenţelor sporite ale cititorilor. Darnu. (Continuare în proza) ADUNAREA INTELECTUALILOR DIN IAŞI Cumularea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntările rostite de participanţii la adunare MUNKA Vineri 18 octombrie 1968