Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)

1968-11-08 / nr. 6528

Pagina a 2-a E ADUNĂRI PENTRU CONSTITUIREA CONSILIILOR JUDEŢENE ALE OAMENILOR MUNCII Al NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE (Urmare din pag. l­a) ţită, colectivele întreprin­derilor din judeţul nostru au reuşit în primele 10 luni să îndeplinească : planul producţiei globale în pro­porţie de 101,8 la sută, al­ producţiei marfă vîndlută şi încasată cu 101,6 la sută, înscriind economii la pre­ţul de cost al produselor de peste 24 000 000 lei...“---- • Vorbind în numele oa­menilor muncii de naţiona­litate maghiară din judeţ, profesoara Irina Vasarhel­­yi, inginerul Alexandru Iribmnösi, muncitorul A­­lexandru Egyed şi ceilalţi care au luat parte la discu­ţii au exprimat mulţumiri­le lor pentru grija pe care partidul şi statul nostru o poartă faţă de oamenii muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare, subliniind că drepturile depline şi e­­gale de care se bucură a­­ceştia, participarea lor lar­gă la întreaga viaţă socia­lă şi politică a ţării consti­tuie­ un înalt exemplu al aplicării în practică a idei­lor nobile ale marxism-le­­ninismului. In cuvîntul său, Lauren­­ţiu Szoba, preşedintele C.A.P. din Lopadea Nouă a exprimat mulţumirea şi încrederea deplină faţă de hotărîrea adoptată de ple­nara C.C. al P.C.R. privind co­nstituirea acestor consi­lii. Sub îndrumarea organi­zaţiilor de partid, a spus el, noi vom desfăşura o acti­vitate şi mai susţinută pen­tru a ne aduce din plin contribuţia la înflorirea pa­triei noastre. Cetăţenii patriei noastre sunt fii egali ai marii noa­stre familii, Republica So­cialistă România — a spus învăţătoarea Emna Bal­int. Prietenia şi colaborarea frăţească dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare reprezintă unul din principalele iz­voare ale unităţii moral­­politice a poporului. La rîndul său Alexandru Ur­maşi, inginer şef al între­prinderii de mecanizare a transporturilor forestiere Sebeş a subliniat că drep­turile egale care se acordă oamenilor muncii de toate naţionalităţile din ţara noastră sunt roadele poli­ticii marxist-leniniste a Partidului Comunist Ro­­­mân. Ca preşedinte al Consi­liului judeţean al oameni­lor muncii de naţionalitate maghiară a fost ales tova­răşul Alexandru Szabo, ju­decător. In cadrul adunării au fost desemnaţi, de aseme­nea, reprezentanţii locali pentru Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. Intr-o atmosferă de en­tuziasm general, adunarea a adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele: „Participînd la întrunirea de constituire a Consiliului oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară din ju­deţul Alba, ne exprimăm profunda satisfacţie faţă de grija permanentă şi nea­bătută a partidului nostru pentru întărirea unităţii poporului, prin crearea u­­nui cadru organizatoric nou care — ca o încununare a unităţii de pînă acum a po­porului român şi a naţiona­lităţilor conlocuitoare , asigură participarea şi mai activă a acestora la opera de înflorire continuă a Ro­mâniei..." Ziuă de ieri a marcat un eveniment deosebit în viaţa oamenilor muncii de na­ţionalitate germană din ju­deţul Alba. La Casa de cultură din oraşul Sebeş, sute de reprezentanţi ai a­­cestora, de diferite profe­siuni, veniţi din întreprin­derile şi instituţiile judeţu­lui, din cooperativele agri- ,­cele de producţie sau şcoli, au participat la adunarea de constituire a Consiliului judeţean Alba al oamenilor muncii de naţionalitate germană. La adunare a luat parte tovarăşul Em­merich Stoffel, delegat, din partea Comisiei cen­trale de organizare a con­siliilor judeţene ale oame­nilor muncii de naţionali­tate germană din Republi­ca Socialistă România. Evocînd largul ecou pe care îl au în rîndul între­gului nostru popor măsu­rile luate de Plenara C.C. al P.C.R. din octombrie a.c. cu privire la constitui­rea Frontului Unităţii So­cialiste, a consiliilor oame­nilor muncii de naţionali­tate maghiară, germană şi de alte naţionalităţi con­locuitoare, tovarăşul Ge­orge Homoştean, prim-se­cretar al Comitetului jude­ţean Alba al P.C.R., preşe­dintele Consiliului popular Judeţean, a amintit că a­ceste măsuri constituie o expresie fidelă a modului marxist-leninist în care a­­bordează partidul nostru problema naţională, a înal­tului democratism socialist. Evidenţiind aportul deo­sebit pe care oamenii mun­cii de diferite naţionalităţi din judeţul Alba, alături de români, l-au adus la obţi­nerea succeselor strălucite în toate domeniile de ac­tivitate, tovarăşul George Homoştean a arătat­­că noul cadru organizatoric oferă condiţii superioare de afir­mare, de sporire a contri­buţiei acestora la desăvîr­­■şirea construcţiei socialis­mului în patria noastră. Manifestîndu-şi adeziu­nea deplină faţă de politica marxist-leninistă a P.C.R., faţă de patria noastră so­cialistă, profesorul Egon Haider, muncitorul Ioan Reil, inginerul Klaus Haf­­fner, ţăranul cooperator Daniel Roth şi alţi cetăţeni germani care au luat cu­­vintul în adunare şi-au ex­primat satisfacţia şi mîn­­dria că, în deplină egali­tate cu toţi oamenii muncii din România, pot să-şi a­­ducă activ contribuţia la făurirea vieţii noi, socia­liste. Tovarăşul Ingeborg Taborsky, secretarul liceu­lui din Sebeş, a spus că înfiinţarea consiliilor oa­menilor muncii ai naţio­nalităţilor conlocuitoare va asigura participarea nemij­locită a acestora la întrea­ga viaţă a ţării, pentru în­făptuirea măreţului pro­gram de desăvîrşire a so­cialismului, de înflorire ma­terială şi spirituală a pa­triei noastre dragi. „Văd în această acţiune a partidu­lui expresia profundului democratism al orînduirii noastre, asigurarea depli­nei egalităţi în drepturi, ceea ce constituie o va­lenţă în plus la valorifica­rea capacităţii creatoare a întregului popor...“ Adunarea reprezentanţi­lor oamenilor muncii de naţionalitate germană a ales 15 membri în Consiliul judeţean. Ca preşedinte a fost desemnat profesorul Hans Schneider. Participanţii la adunare au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă în care se angajează că vor depune toate eforturile a­­lături de poporul român să asigure propăşirea şi ridi­carea patriei noastre pe cul­mile cele mai înalte ale ci­vilizaţiei. S. IONESCU de bunuri materiale şi spi­rituale“. In continuare au luat cu­vîntul numeroşi partici­panţi, care în cuvinte cal­de, izvorîte din inimă, şi-au manifestat încrede­rea lor deplină în politica înţeleaptă a partidului, ho­­tărîrea lor de a participa cu toată energia la opera de desăvîrşire a construc­ţiei socialiste în patria noastră. Evocînd unitatea şi prietenia care s-au plă­mădit în timpul convieţui­rii multiseculare între oa­menii muncii români şi ai naţionalităţilor conlocui­toare, unitatea şi prietenia care în condiţiile construc­ţiei societăţii socialiste au cunoscut un stadiu nou, ca­litativ superior. Wilhelm Mühsam, strungar la uzi­nele „Elastic“ din Sibiu a spus : „împreună, oamenii muncii români şi de alte naţionalităţi au dat viaţă politicii partidului, mun­cind umăr la umăr pentru industrializarea ţării, pen­tru cooperativizarea şi dezvoltarea agriculturii, pentru înflorirea culturii, pentru progresul ştiinţei, pentru propăşirea ţării, ri­dicarea nivelului material şi spiritual al întregului popor“. Amintind condiţiile crea­te pentru desfăşurarea u­­nei bogate vieţi spirituale în limba germană, Andreas Kloos, directorul Liceu­lui nr. 2 din Mediaş, a spus : „Nu există localitate în judeţul nostru în care să nu funcţioneze şcoli cu limba de predare germa­nă. La Căminul cultural, la Casa de cultură se desfă­şoară o bogată activitate în limba germană şi în dialec­tul săsesc ; nn toate locali­tăţile se valorifică deopo­trivă folclorul românesc şi cel al naţionalităţilor con­locuitoare. Ne vom preo­cupa şi de aici înainte cu şi mai multă dăruire de edu­carea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de partidul şi de statul nostru comun, România socialistă, al prieteniei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Au mai luat cuvîntul : Winter Richard, secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Sibiu, delegat al Comisiei centrale de organizare a consiliilor oamenilor mun­cii de naţionalitate germa­nă, E. Zweier, redactor şef al gazetei „Hermannstäd­ter Zeitung“, medicul Mi­hai­ Rölesich de la Spitalul unificat de adulţi Sibiu, pro­fesoara Erica Berger, di­rectoare la Liceul din Ag­nita şi alţii. în continuarea lucrărilor, adunarea a constituit Con­siliul judeţean al oameni­lor muncii de naţionalitate germană din care fac par­te 35 membri. Ca preşedin­te al Consiliului a fost ales doctorand Herberth Hoff­mann. Participanţii la a­­dunare au ales în unanimi­tate pe cei 18 delegaţi la a­­dunarea de constituire a Consiliului naţional al oa­menilor muncii de naţiona­litate germană, în încheierea adunării, într-o atmosferă plină de entuziasm s-a dat citire u­­nei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, în care se spune : „Legăturile tradiţionale ale convieţui­rii frăţeşti dintre românii şi saşii din Transilvania au rădăcini adînci în istoria patriei noastre comune. Orînduirea noastră socia­listă a ridicat pe o treaptă superioară, a consolidat a­­ceastă convieţuire armo­nioasă, în patria noastră comună ne sînt asigurate nouă, ca şi celorlalte na­ţionalităţi conlocuitoare, e­­galitate în drepturi în toa­te domeniile vieţii politice, economice şi social-cultu­­rale, depline posibilităţi de afirmare. Ne manifestăm recunoştinţa profundă pen­tru faptul că partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă o înţelegere de­plină particularităţilor na­ţionale ale populaţiei de naţionalitate germană, a­­sigurînd prin însăşi Con­stituţia ţării dezvoltarea liberă a vieţii noastre cul­turale ca parte integrantă a culturii socialiste a Ro­mâniei, condiţii optime în­­văţămîntului, presei şi li­teraturii în limba mater­nă, ceea ce constituie încă o expresie a democratis­mului profund al societăţii noastre socialiste, a drep­turilor şi libertăţilor de care se bucură întregul po­por“. GHEORGHE PANTAZI Arad şi alţi participanţi la adunare, care şi-au expri­mat satisfacţia pentru con­stituirea acestor consilii, hotărîrea lor de a munci şi lupta neobosit pentru în­tărirea unităţii şi frăţiei dintre toţi oamenii muncii din patria noastră, pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului în România. Adunarea a desemnat a­­poi într-o atmosferă de în­sufleţire Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din care fac parte 25 membri — muncitori, ţărani coopera­tori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, activişti de partid şi ai organizaţiilor obşteşti. Ca preşedinte a fost numit profesorul Iosif Kocsik. De asemenea, au fost desemnaţi reprezen­tanţii locali pentru Consi­liul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă Româ­nia. In încheierea adunării s-a adoptat în unanimitate textul unei telegrame adre­sate C.C. al P.C.R., tova­răşului Nicolae Ceauşescu, personal, în care se spu­ne printre altele : „Repre­zentanţii populaţiei de naţionalitate maghiară din judeţul Arad, întruniţi în adunarea de constituire a Consiliului judeţean al oa­menilor muncii de naţionali­tate maghiară, ne manifes­tăm cu satisfacţie acordul deplin faţă de măsurile luate de Comitetul Central al P.C.R. privind crearea a­­cestor organisme cu un profund caracter democra­tic. Considerăm că acestea marchează un pas înainte în dezvoltarea democraţiei socialiste, în lărgirea ca­drului de manifestare a drepturilor şi libertăţilor politice şi cetăţeneşti şi vor prilejui o nouă şi pu­ternică afirmare a unităţii şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare.“ I. FLOREA parte muncitori, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură de naţionalitate germană din judeţul Timiş, reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. A participat, de asemenea, tovarăşul Filip Geltz, reprezentantul Comi­siei centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate ger­mană din Republica Socia­listă România. Luînd cuvîntul, tovară­şul Mihai Telescu, prim­­secretar al Comitetului ju­deţean Timiş al P.C.R., pre­­şedintele Consiliului popu­lar judeţean, a arătat că or­ganismele noi ce se creează pe baza hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 24—25 octombrie a.c. exprimă în mod elocvent o strălu­cită realitate a zilelor noas­tre — faptul că toţi oa­menii muncii de pe pămîn­tul României socialiste, in­diferent de naţionalitate, umăr la umăr, fac zid de neclintit în jurul conducă­torului lor încercat, parti­dul comuniştilor, pe care îl urmează cu neţărmurită încredere şi devotament, cu convingerea fermă că înfăptuind politica sa mar­xist-leninistă vor urca noi şi noi trepte pe drumul so­cialismului şi comunismu­lui. Subliniind că constitui­rea Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţio­nalitate germană reprezin­tă un important eveniment politic, tovarăşii dr. Şte­fan Binder, conf. univ. Gertrude Weissmüller, mun­citoare la fabrica „Bum­bacul“, Iohan Brauner, profesor la Liceul din Jimbolia, Franz Riemschnei­­der, strungar la Uzina me­canică Timişoara, Hans Kehrer, actor, Karl Orner, învăţător în comuna Da­­rova, şi Karl Pfleger, pre­şedintele C.A.P. Racova, care au luat cuvîntul în cadrul adunării, au arătat că în toate domeniile de activitate, în viaţa politică şi socială, în industrie, în agricultură, în administra­ţia de stat, în cercetarea ştiinţifică, în creaţia artis­tică îşi aduc contribuţia activă, alături de români, şi fiii naţionalităţii ger­mane şi ai celorlalte naţio­nalităţi conlocuitoare. A­­ceasta este expresia con­cretă cea mai elocventă a egalităţii în drepturi, a de­plinei­­ identităţi de ţeluri şi aspiraţii, a tuturor oa­menilor muncii. Ei şi-au exprimat certitudinea că prin înfiinţarea acestui or­ganism se vor crea condi­ţii ca oamenii muncii de naţionalitate germană să participe şi mai activ la în­făptuirea politicii partidu­lui nostru, îndreptată spre desăvîrşirea construcţiei socialismului şi propăşirea patriei. In cuvîntul său, tovară­şul Filip Geltz a subliniat importanţa pe care o re­prezintă constituirea Con­siliului judeţean al oame­nilor muncii de naţionali­tate germană, dovadă eloc­ventă a traducerii în viaţă a hotărîrilor partidului pri­vind dezvoltarea şi perfec­ţionarea continuă a socie­tăţii noastre socialiste. A fost constituit apoi Consiliul judeţean Timiş al oamenilor muncii de na­ţionalitate germană din care fac parte 37 de mem­bri, avînd ca preşedinte pe tovarăşul Nikolaus Berwan­­ger. Au fost desemnaţi, de asemenea, reprezentanţii locali pentru Consiliul oa­menilor muncii de naţiona­litate germană din Repu­blica Socialistă România. Participanţii la adunare au aprobat în unanimitate într-o atmosferă de puter­nic entuziasm, textul li­nei telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal tovară­şului Nicolae Ceauşescu, în care se spune : „Noi, cei peste 400 de delegaţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor de naţiona­litate germană din satele şi oraşele judeţului Timiş, participînd cu însufleţire şi deplină satisfacţie la cons­tituirea Consiliului jude­ţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, ne îndreptăm gîndurile şi inimile spre P.C.R. şi con­ducerea sa înţeleaptă care au asigurat rezolvarea în spiritul marxism-leninis­­mului a problemei naţio­nale, deplina egalitate în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român, dezvoltarea frăţiei în muncă şi luptă a tuturor celor ce trăiesc pe pămîn­tul României socialiste. Ne exprimăm profunda satis­facţie pentru sprijinul per­manent pe care partidul şi guvernul îl acordă dezvol­tării spirituale a populaţiei de naţionalitate germană din judeţul Timiş. Teatrul german de stat, numeroa­sele şcoli şi secţii cu limba de predare germană, ze­cile de formaţii artistice, cercurile literare, ziarul cotidian „Neue Banater Zeitung“, emisiunile în limba germană ale Studi­oului de radio Timişoara constituie mijloace tot mai eficiente de educare a oa­menilor muncii de naţio­nalitate germană din acea­stă parte a ţării, de în­florire a vieţii cultural-ar­­tistice, de stimulare a crea­ţiei originale. Asigurăm conducerea partidului, pe dvs. personal, tovarăşe se­cretar general, că nu ne vom precupeţi eforturile pentru a asigura participa­rea tot mai activă a popu­laţiei de naţionalitate ger­mană din judeţul Timiş la înfăptuirea măreţului pro­gram de edificare a socia­lismului, că vom milita ne­obosit pentru aplicarea po­liticii partidului, de întă­rir­e a,­ prieteniei, frăţiei şi unităţii dintre poporul ro­mân şi naţionalităţile con­locuitoare, pentru prospe­ritatea şi propăşirea scum­pei noastre patrii, Repu­blica Socialistă România.“ CEZAR IOANA SIBIU Sibiul, oraşul multisecu­lar de pe malul Cibinului, a cărui personalitate a cu­noscut o viguroasă înflori­re în anii socialismului prin munca înfrăţită a oa­menilor săi — români, ger­mani, maghiari şi de alte naţionalităţi — a trăit ieri un eveniment deosebit, cu adînci semnificaţii ce se integrează în puternica e­­fervescenţă a vieţii politice şi sociale din ţara noastră, în sala Clubului „Indepen­denţa“ din localitate a avut loc într-o atmosferă de în­sufleţire, de adeziune to­tală la politica internă şi externă a partidului nos­tru, adunarea de consti­tuire a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de na­ţionalitate germană. Participanţii la adunarea de constituire în număr de peste 400, poartă învesti­tura oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Sibiu care i-au de­semnat în şedinţele comu­ne ale organelor şi organi­zaţiilor de partid şi ale or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti ce s-au desfăşurat zilele trecute în unităţi e­­conomice şi instituţii, în oraşe şi comune. Lucrările adunării repre­zentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Sibiu s-au desfăşurat sub semnul puternicului ecou produs de măsurile de o deose­bită importanţă preconiza­te de recenta Plenară a Co­mitetului Central al P.C.R. privind crearea Frontului Unităţii Socialiste cît şi a consiliilor oamenilor mun­cii ai naţionalităţilor con­locuitoare. Convingerea in­timă a participanţilor la adunare, exprimată de alt­fel şi prin numeroasele luări de cuvînt, este că a­­ceste măsuri vor contribui la întărirea continuă a u­­nităţii poporului, a tuturor oamenilor muncii, indife­rent de naţionalitate, la ci­mentarea coeziunii naţiunii socialiste, vor crea noi condiţii participării active a maselor largi la dezba­terea şi înfăptuirea politi­cii P.C.R., îndreptată spre desăvîrşirea construcţiei socialiste şi propăşirea pa­triei, spre promovarea cau­zei socialismului şi păcii. După deschiderea adu­nării, a luat cuvîntul to­varăşul Nicolae Gavrilescu, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean provizoriu. Referindu-se la importanţa acestui eveni­ment în viaţa politică a ţării noastre, menit să con­tribuie la întărirea conti­nuă a unităţii moral-poli­­tice a poporului, a frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoa­re, vorbitorul a spus în continuare : „Afirm cu în­dreptăţită mîndrie că în zi­lele noastre, pretutindeni pe aceste străvechi melea­guri ale României de la Agnita şi Mediaş, de la Dumbrăveni la Mercurea Sibiului, în orice colţ al Sibiului întîlneşti am­prenta muncii înfrăţite a oamenilor muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, făuritori « (Urmare din pag. 1­ a) vii. Necesitatea luptei co­mune împotriva expansiu­nii imperiului otoman de-a lungul secolelor a dus la strîngerea legăturilor, la în­chegarea unor alianţe în anumite perioade, a celor trei ţări române. La 17 mai 1421, spre exmplu, domnul Ţării Româneşti, Radu Praznaglava emite un act în care­ face următoarea semnificativă­­ precizare : „...duşmanul vostru va fi şi duşmanul stăpînirii mele, dar şi duşmanul stăpinirii mele să fie duşmanul bra­şovenilor şi a Ţării Birsei întregi". Tot în interesul luptei împotriva pericolului co­mun, Iancu de­ Hune­doara, voievodul Tran­silvaniei, va interveni, de mai multe ori, incepînd cu anul 1442, în viaţa politică a Moldovei şi a Ţării Ro­mâneşti, în scopul unirii forţelor împotriva duşma­nului comun. Deosebit de semnificative în acest sens sînt acţiunile lui Ştefan cel Mare. Iată un fragment din textul cererii de ajutor a­­dresate, la 26 aprilie 1479, de către braşoveni, dom­nului moldovean : „Parcă ai fi fost ales şi trimis de dumnezeu pentru chrinui­­rea şi apărarea Transilva­niei... de aceea cu mare dor şi dragoste rugăm pe Măria Ta ca să binevoieşti a te grăbi şi a te apropia de părţile acestea spre a le a­­păra de mai sus-zişii turci prea cumpliţi“. Opera înfăptuită de Mi­­hai Viteazul la 1599—1600, — respectiv unirea, pentru prima dată, a Ţării Româ­neşti cu Transilvania şi cu Moldova — nu apare ca ceva întîmplător şi izolat. Dimpotrivă, clarvăzătorul şi viteazul domn, a desfă­şurat un plan bine şi dina­inte gîndit: realizarea, prin unirea celor trei ţări, a u­­nei singure formaţiuni sta­tale care să aibă la bază concepţia politică a mo­narhiei absolute şi eredi­tare. Pînă la cristalizarea acestui plan, Mihai Vitea­zul, ca domn al Ţării Ro­mâneşti, va merge însă pe linia tradiţională a unei co­laborări cît mai strînse cu celelalte două ţări româ­neşti — Transilvania şi Moldova — în lupta împo­triva duşmanilor comuni. Datorită acestor legături, domnul muntean va reuşi să recîştige şi să asigure neatîrnarea propriei ţări şi a celorlalte două principate surori, prin îndepărtarea ameninţării pericolului oto­man. Mihai va integra pro­priei stăpîniri Transilvania, în toamna anului 1599, iar Moldova în primăvara ur­mătoare, înscriind în sigi­liul său aplicat pe un act de la 20 iulie 1600, stemele celor trei ţări, pe care au fost încrustate cuvintele, formînd titlul de glorie „Io Mihai, domn a toată Ţara Românească, Transilvaniei şi Moldovei". Numeroase izvoare docu­mentare vorbesc despre so­lidarizarea maselor de ro­mâni din Transilvania cu Mihai după trecerea Carpa­­ţilor în fruntea armatelor sale. Iată ce scrie cronica­rul Şt. Szamoskozyi: „La vestea luptei nenorocite (istoricul maghiar numeşte astfel lupta de la Şelim­­băr), care s-a răspîndit cu cea mai m­are iuţeală în în­treaga ţară, neamul româ­nesc, care locuia în satele şi cătunele Transilvaniei, răs­­culîndu-se pretutindeni, s-a unit cu poporul venit (de peste munţi)... încurajaţi de încrederea că au un domn din neamul lor“. Unirea Moldovei sub sceptrul său — al doilea episod al marii acţiuni în­treprinse de Mihai pentru unitatea politică a celor trei ţări — este atestată do­cumentar, printre altele, într-o scrisoare trimisă din Suceava, la 16 mai 1600, prin care înştiinţează ora­şul Bistriţa că de curînd „cu ajutorul lui dumnezeu am luat Ţara Moldovei". Unirea celor trei ţări ro­mâne, sub un singur scep­tru, a devenit, prin acţiu­nile lui Mihai, o realitate care, deşi n-a durat în timp decît puţin, a avut o mare însemnătate în istoria pa­triei noastre. „Mihai reali­zase acum visarea iubită a voievozilor celor mări ai românilor — scrie N. Băl­­cescu în ■ paginile lucrării sale închinate lui Mihai Vi­teazul. „Acum românul s-a înfrăţit cu românul, şi toţi au una şi aceeaşi patrie, una şi aceeaşi cîrmuire na­ţională, astfel precum ei n-au fost din vremile uita­te ale vechimei. Statul a­­cesta nou are hotare natu­rale de minune ; el e des­tul de puternic ; pămîntul său destul de binecuvîntat de cer , locuitorii săi nu­meroşi şi în mare parte o­­mogeni". Voind să urmeze pilda lui Mihai Viteazul, vom intîlni şi alţi domni — succe­sori ai acestuia — care do­resc să unească, sub o sin­gură stăpînire, ţările româ­ne. A încercat acest lucru Vasile Lupu, a nutrit a­­celaşi gînd Mihnea al IlI-lea şi, în parte, Şerban Cantacuzino. Dar, cu toate că nu vor mai apare curînd condiţii favorabile pentru transpunerea în viaţă a unui asemenea plan, con­ştiinţa unităţii de neam şi de limbă nu va slăbi, con­­tinuînd să rămînă mereu vie, să fie prezentă în a­­proape toate acţiunile poli­tice şi culturale mai impor­tante care au urmat, fiind susţinută tot mai mult în scris. Sunt bine cunoscute, astfel, argumentele şi afir­maţiile cuprinse în lucră­rile cronicarilor din seco­lele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Astfel, Grigore Ureche afirmă că „Româ­nii, cîţi să află lăcuitori... la Ardeal şi la Maramureş, de la un Ioc sînt cu moldo­venii şi toţi de la Rîm să trag", că Ţara Românească şi Moldova „au fost tot o ţară şi un loc" şi „că s-au tras de la un izvor“. La rîndul său, Miron Costin, vorbind despre românii din Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, va spu­ne că „toţi un neam şi o dată descălecaţi sunt“, după cum în legătură cu originea numelui poporului român el precizează că „numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdea­una între dînşii şi... acelaşi nume este dat îndeobşte şi muntenilor şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc in ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat în curge­rea anilor din roman... Un alt nume ei înşişi nu au primit între dînşii nicio­dată“. Deosebit de clară este precizarea făcută de stolni­cul Constantin Cantacuzi­no, privind originea comu­nă şi unitatea poporului nostru în a sa „Istorie a Ţării Româneşti“: „Ru­mînii înţeleg nu numai ceştia de aici, ce şi den Ar­deal, carii încă şi mai neaoşi sint, şi moldovenii, şi toţi cîţi şi într-altă parte să află şi au această limbă... tot unii sînt“. Sau, cum va arăta mai tîrziu, în „Hroni­­cul romano-moldo-vlahi­­lor“, Dimitrie Cantemir ! „neamul moldovenilor, mun­tenilor, ardelenilor... cu toţii cu un nume de obşte, români să cheamă“. Ideea comunităţii etnico­­lingvistice şi cultural-spiri­­tuale a poporului român, plămădită de-a lungul se­colelor, care a premers for­mării conştiinţei naţionale, avea să se transforme, o dată cu marile mişcări so­ciale şi naţionale din seco­lul al XIX-lea, în luptă conştientă, pătrunsă de o înaltă conştiinţă patriotică, pentru realizarea, în fapt, a imperativului pe care isto­ria l-a situat în mod obiec­tiv la ordinea zilei: fău­rirea statului unitar român, premisă a edificării Româ­niei moderne. Ca o încunu­­nare a aspiraţiilor şi luptei de veacuri a poporului, u­­nirea, prin voinţa întregii naţiuni române, acum 50 de ani, a Transilvaniei cu România, va însemna desă­vîrşirea unităţii de stat a patriei noastre Făurirea statului unitar-deziderat de veacuri al poporului român MUNKA ARAD în sala Consiliului ju­deţean al sindicatelor din Arad a avut loc joi după­­amiază adunarea de con­stituire a Consiliului ju­deţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. Au fost prezenţi peste 300 de reprezentanţi ai oame­nilor muncii de naţionali­tate maghiară din judeţ, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Din partea Comisiei centrale de or­ganizare a consiliilor oa­menilor muncii de naţiona­litate maghiară a participat tov. Dezideriu Szilagyi. Tovarăşul Teodor Haş, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Arad al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a vorbit cu acest prilej despre sem­nificaţia creării consiliilor oamenilor muncii ale na­ţionalităţilor conlocuitoare, o expresie a profundului democratism al orînduirii noastre socialiste. Au luat apoi cuvîntul muncitoarea Judita Takas, de la Uzinele textile „30 Decembrie“, Antoniu Ko­­mives, președintele C.A.P. din comuna Pecica, ingi­nerul Ladislau Horvat, de la uzinele „Fierarul" din SUCEAVA La Suceava a avut loc a­­dunarea reprezentanţilor oamenilor muncii aparţi­­nînd naţionalităţii conlo­cuitoare ucraineană. Au fost prezenţi forestieri de pe toate obcinele Bucovi­nei, muncitori din marile combinate din Suceava, ţă­rani cooperatori din Băl­căuţi, Ipoteşti, Milişăuţi şi din alte sate cu populaţie ucraineană, intelectuali, de­semnaţi de organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti. Evocînd eforturile tutu­ror oamenilor muncii, in­diferent de naţionalitate, de pe aceste vechi pămîn­­turi romîneşti, frăţia ci­mentată de-a lungul seco­lelor în lupta pentru o viaţă mai bună, tovarăşul Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului judeţean, Suceava al P.C.R., preşe­dintele Consiliului popular judeţean, a arătat că aceas­tă frăţie a fost ridicată pe noi trepte în anii puterii populare, sub conducerea înţeleaptă a P.C.R. Reflec­­tînd structura populaţiei de pe aceste meleaguri, consiliile populare jude­ţean, orăşeneşti şi comunale includ în rîndurile membri­lor lor peste 300 deputaţi a­­parţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. In această parte a ţării funcţionează şcoli cu limba de predare ucraineană, în care elevii primesc — ca toţi copiii pa­triei noastre — manuale în mod gratuit. Aşa cum a relevat Ilari­­on Zahariciuc, profesor la Liceul „Ştefan cel Mare" din Suceava, Vasile Chido­­văţ, director la IPROFIL din Rădăuţi, Victor Proco­­peţ, preşedintele C.A.P. Bălcăuţi, Olga Leuciuc din comuna Ipoteşti, Dumitru Boiciuc, preşedintele Con­siliului popular comunal Caţica, Vasile Havriş din Dărmăneşti, Onofrei Huci­­conschi, director adjunct la Liceul „Siret“, Vasile Andriuc din Suceava, frontul comun al luptei şi muncii românilor şi na­ţionalităţilor conlocuitoa­re a fost zămislit de de­mult, în decursul frămîn­­tatei istorii a patriei noas­tre. Acum, prin hotărârile recentei plenare a C.C. al P.C.R., această unitate de interese capătă corespon­dent şi pe plan organizato­ric. S-a trecut apoi la alege­rea Consiliului judeţean al naţionalităţii conlocuitoare ucraineană. Ca preşedinte al acestuia a fost ales profeso­rul Ilarion Zahariciuc. In încheierea adunării, cei prezenţi au aprobat prin vii aplauze textul u­­nei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, în care îşi exprimă recu­noştinţa pentru politica naţională înţeleaptă dusă de partidul nostru, anga­­jîndu-se totodată, în nu­mele întregii populaţii u­­crainene din judeţul Sucea­va, să nu precupeţească nici un efort pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste. MIHAI ŢlNŢAR TIMIŞ In­sula Universităţii din Timişoara a avut loc ieri adunarea de constituire a Consiliului judeţean al oa­menilor muncii de naţio­nalitate germană. Au luat Vineri 8 noiembrie 1968 DRAME ANNA KARENINA — Patria (11 89 25) — 10; 13,30; 17; 20,15. WEEK-END CU ANA — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. LUSTRAGIUL —Excelsior (18 10 88) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,15;. 20,30. — Volga (11 91 26) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Miorița (14 27 14) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. PRINTESA — Central (14 12 24) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. ULTIMUL VOIEVOD — Lumina (16 23 36) — 8,45-16,30 în conti­nuare ;­­8,45 ; 20,45. ZORBA GRECUL — Buzesti (ÎS 62 79) — 20,30. MAGAZINUL DE PE STRADA MARE - Lira (3­­71 71) — 20,30. ROATA VIEȚII - Aurora (35 04 00) — 8,45; 11,15; 13,30-16; 18,30; 20,45. SA NU NE DESPĂRȚIM — Co­­troceni (13 62 56) — 20,30 NEÎNȚELESUL _ Popula, (35 15 17) — 15,30; 18, 20*0ATA ~ P°P,llar <35 1517) AMERICA, AMERICA _ Raho­­va (23 01 00) — 18. -P2ÎKiOL ~ Ferentarl (23 17 50) A TRECUT O FEMEIE — Cos­mos (35 19 15) — 16 ; lg . 20 singurătatea alergăto­rului DE CURSA LUNGA _ Moşilor (12 52 93) — 20,30. ISTORICE CENUŞA — Flacăra (21 35 40) 18. CADEREA IMPERIULUI RO­MAN — Griviţa (17 08 58) — 9; 12,30; 16; 19,30 LENIN IN POLONIA — Unirea (17 10 21) — 20,30. AVENTURI HOMERE — Republica (11 03 72) — 9; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 21,15. — Festival (15 63 84) — 8; 10,30; 13; 15,15; 18; 20,15. VERA CRUZ — Luceafărul (15 87 67) — 9 ; 11,15; 13,30; 15,45 ; 18 ; 20,15. — Modern (23 71 01) — 10 ; 12,15; 14,30; 16,45 ; 19 , 21,15 . HEROINA — Victoria (16 28 79) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21. - Feroviar (16 22 73) — 9,15—16 In continuare ; 18,15 ; 20,30. — Melo­dia (12 06 88) — 8,45; 11,15; 13,3«; 16; 18,30; 20,45. DUELUL LUNG — înfrăţirea (17 31 64) — 15,30; 18; 20,30. SUFLETE TARI — Giuleţti (17 55 46) — 15,30; 19. — Dacia (16 26 10) — 8,45-19,30 în conti­nuare. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — Unirea (17 10 21) — 15,30 — 13. UN DOLAR GĂURIT — Flacă­ra (21 35 40) — 15,30. — Feren­tari (23 17 56) — 15,30; 18. WINNETOU (seria III-a) — Pacea (31 32 52) — 15,30; 18; 20,30. — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18. SAMURAIUL — Floreasca (33 29 71) — 9,15 ; 11,30; 13,45; 16 ; 18;15 ; 20,45. PLANETA MAIMUȚELOR — Gloria (22 44 01) - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. PRIN KURDISTANUL SĂLBA­TIC - Munca (21 50 97) — 16; 18; 20. TARZAN, OMUL-MAIMUȚA, FIUL LUI TARZAN — Tomis (21 49 46) — 8-14 în continuare ; 17, 20. — Flamura (23 07 10) — 9; 12,30; 16; 19,30. RAPIREA FECIOARELOR, RĂZ­BUNAREA HAIDUCILOR — Vi­tan (21 39 82) — 15,30; 19. VIVA MARIA —Rahova (23 91 00) — 15,30. COMEDII HEIDI — Cinemateca (13 92 72) — 10; 12; 14; 10; 18,15; 20,30. — Capitol (16 29 17) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21. TESTAMENTUL UNUI PAŞA — Crîngaşi (17 38 81) — 15,30; 18, 20.15. OPERAŢIUNEA SAN GENNA­­RO — Doina (16 38 38) — 9,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. — Moşilor (12 52 93) - 15,30; 18. TOM JONES — Drumul Sărit (31 28 13) — 15 ; 17,30 ; M. MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON — Bu­­iești 415 62 79)­­ 1 5,30; 18. VEȘNICUL INTIRZIAT — Bu­­cegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Arta (21 31 86) — 9-15,45 în continuare ; 18 ; 20.15. TOTUL PENTRU RIS — lira (31 71 71) — 15,30; 18. OSCAR — Cotroceni (13 62 56) — 15,30; 18 FRUMOASELE VACANTE — Viitorul (11 48 03) — 15,30 ; 18­­ 20.30.

Next