Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)
1968-11-08 / nr. 6528
Pagina a 2-a E ADUNĂRI PENTRU CONSTITUIREA CONSILIILOR JUDEŢENE ALE OAMENILOR MUNCII Al NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE (Urmare din pag. la) ţită, colectivele întreprinderilor din judeţul nostru au reuşit în primele 10 luni să îndeplinească : planul producţiei globale în proporţie de 101,8 la sută, al producţiei marfă vîndlută şi încasată cu 101,6 la sută, înscriind economii la preţul de cost al produselor de peste 24 000 000 lei...“---- • Vorbind în numele oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţ, profesoara Irina Vasarhelyi, inginerul Alexandru Iribmnösi, muncitorul Alexandru Egyed şi ceilalţi care au luat parte la discuţii au exprimat mulţumirile lor pentru grija pe care partidul şi statul nostru o poartă faţă de oamenii muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare, subliniind că drepturile depline şi egale de care se bucură aceştia, participarea lor largă la întreaga viaţă socială şi politică a ţării constituie un înalt exemplu al aplicării în practică a ideilor nobile ale marxism-leninismului. In cuvîntul său, Laurenţiu Szoba, preşedintele C.A.P. din Lopadea Nouă a exprimat mulţumirea şi încrederea deplină faţă de hotărîrea adoptată de plenara C.C. al P.C.R. privind constituirea acestor consilii. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, a spus el, noi vom desfăşura o activitate şi mai susţinută pentru a ne aduce din plin contribuţia la înflorirea patriei noastre. Cetăţenii patriei noastre sunt fii egali ai marii noastre familii, Republica Socialistă România — a spus învăţătoarea Emna Balint. Prietenia şi colaborarea frăţească dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare reprezintă unul din principalele izvoare ale unităţii moralpolitice a poporului. La rîndul său Alexandru Urmaşi, inginer şef al întreprinderii de mecanizare a transporturilor forestiere Sebeş a subliniat că drepturile egale care se acordă oamenilor muncii de toate naţionalităţile din ţara noastră sunt roadele politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român. Ca preşedinte al Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară a fost ales tovarăşul Alexandru Szabo, judecător. In cadrul adunării au fost desemnaţi, de asemenea, reprezentanţii locali pentru Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. Intr-o atmosferă de entuziasm general, adunarea a adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele: „Participînd la întrunirea de constituire a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţul Alba, ne exprimăm profunda satisfacţie faţă de grija permanentă şi neabătută a partidului nostru pentru întărirea unităţii poporului, prin crearea unui cadru organizatoric nou care — ca o încununare a unităţii de pînă acum a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare , asigură participarea şi mai activă a acestora la opera de înflorire continuă a României..." Ziuă de ieri a marcat un eveniment deosebit în viaţa oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Alba. La Casa de cultură din oraşul Sebeş, sute de reprezentanţi ai acestora, de diferite profesiuni, veniţi din întreprinderile şi instituţiile judeţului, din cooperativele agri- ,cele de producţie sau şcoli, au participat la adunarea de constituire a Consiliului judeţean Alba al oamenilor muncii de naţionalitate germană. La adunare a luat parte tovarăşul Emmerich Stoffel, delegat, din partea Comisiei centrale de organizare a consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România. Evocînd largul ecou pe care îl au în rîndul întregului nostru popor măsurile luate de Plenara C.C. al P.C.R. din octombrie a.c. cu privire la constituirea Frontului Unităţii Socialiste, a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană şi de alte naţionalităţi conlocuitoare, tovarăşul George Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean Alba al P.C.R., preşedintele Consiliului popular Judeţean, a amintit că aceste măsuri constituie o expresie fidelă a modului marxist-leninist în care abordează partidul nostru problema naţională, a înaltului democratism socialist. Evidenţiind aportul deosebit pe care oamenii muncii de diferite naţionalităţi din judeţul Alba, alături de români, l-au adus la obţinerea succeselor strălucite în toate domeniile de activitate, tovarăşul George Homoştean a arătatcă noul cadru organizatoric oferă condiţii superioare de afirmare, de sporire a contribuţiei acestora la desăvîr■şirea construcţiei socialismului în patria noastră. Manifestîndu-şi adeziunea deplină faţă de politica marxist-leninistă a P.C.R., faţă de patria noastră socialistă, profesorul Egon Haider, muncitorul Ioan Reil, inginerul Klaus Haffner, ţăranul cooperator Daniel Roth şi alţi cetăţeni germani care au luat cuvintul în adunare şi-au exprimat satisfacţia şi mîndria că, în deplină egalitate cu toţi oamenii muncii din România, pot să-şi aducă activ contribuţia la făurirea vieţii noi, socialiste. Tovarăşul Ingeborg Taborsky, secretarul liceului din Sebeş, a spus că înfiinţarea consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare va asigura participarea nemijlocită a acestora la întreaga viaţă a ţării, pentru înfăptuirea măreţului program de desăvîrşire a socialismului, de înflorire materială şi spirituală a patriei noastre dragi. „Văd în această acţiune a partidului expresia profundului democratism al orînduirii noastre, asigurarea deplinei egalităţi în drepturi, ceea ce constituie o valenţă în plus la valorificarea capacităţii creatoare a întregului popor...“ Adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate germană a ales 15 membri în Consiliul judeţean. Ca preşedinte a fost desemnat profesorul Hans Schneider. Participanţii la adunare au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu o telegramă în care se angajează că vor depune toate eforturile alături de poporul român să asigure propăşirea şi ridicarea patriei noastre pe culmile cele mai înalte ale civilizaţiei. S. IONESCU de bunuri materiale şi spirituale“. In continuare au luat cuvîntul numeroşi participanţi, care în cuvinte calde, izvorîte din inimă, şi-au manifestat încrederea lor deplină în politica înţeleaptă a partidului, hotărîrea lor de a participa cu toată energia la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste în patria noastră. Evocînd unitatea şi prietenia care s-au plămădit în timpul convieţuirii multiseculare între oamenii muncii români şi ai naţionalităţilor conlocuitoare, unitatea şi prietenia care în condiţiile construcţiei societăţii socialiste au cunoscut un stadiu nou, calitativ superior. Wilhelm Mühsam, strungar la uzinele „Elastic“ din Sibiu a spus : „împreună, oamenii muncii români şi de alte naţionalităţi au dat viaţă politicii partidului, muncind umăr la umăr pentru industrializarea ţării, pentru cooperativizarea şi dezvoltarea agriculturii, pentru înflorirea culturii, pentru progresul ştiinţei, pentru propăşirea ţării, ridicarea nivelului material şi spiritual al întregului popor“. Amintind condiţiile create pentru desfăşurarea unei bogate vieţi spirituale în limba germană, Andreas Kloos, directorul Liceului nr. 2 din Mediaş, a spus : „Nu există localitate în judeţul nostru în care să nu funcţioneze şcoli cu limba de predare germană. La Căminul cultural, la Casa de cultură se desfăşoară o bogată activitate în limba germană şi în dialectul săsesc ; nn toate localităţile se valorifică deopotrivă folclorul românesc şi cel al naţionalităţilor conlocuitoare. Ne vom preocupa şi de aici înainte cu şi mai multă dăruire de educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de partidul şi de statul nostru comun, România socialistă, al prieteniei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Au mai luat cuvîntul : Winter Richard, secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Sibiu, delegat al Comisiei centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate germană, E. Zweier, redactor şef al gazetei „Hermannstädter Zeitung“, medicul Mihai Rölesich de la Spitalul unificat de adulţi Sibiu, profesoara Erica Berger, directoare la Liceul din Agnita şi alţii. în continuarea lucrărilor, adunarea a constituit Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană din care fac parte 35 membri. Ca preşedinte al Consiliului a fost ales doctorand Herberth Hoffmann. Participanţii la adunare au ales în unanimitate pe cei 18 delegaţi la adunarea de constituire a Consiliului naţional al oamenilor muncii de naţionalitate germană, în încheierea adunării, într-o atmosferă plină de entuziasm s-a dat citire unei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, în care se spune : „Legăturile tradiţionale ale convieţuirii frăţeşti dintre românii şi saşii din Transilvania au rădăcini adînci în istoria patriei noastre comune. Orînduirea noastră socialistă a ridicat pe o treaptă superioară, a consolidat această convieţuire armonioasă, în patria noastră comună ne sînt asigurate nouă, ca şi celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, egalitate în drepturi în toate domeniile vieţii politice, economice şi social-culturale, depline posibilităţi de afirmare. Ne manifestăm recunoştinţa profundă pentru faptul că partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă o înţelegere deplină particularităţilor naţionale ale populaţiei de naţionalitate germană, asigurînd prin însăşi Constituţia ţării dezvoltarea liberă a vieţii noastre culturale ca parte integrantă a culturii socialiste a României, condiţii optime învăţămîntului, presei şi literaturii în limba maternă, ceea ce constituie încă o expresie a democratismului profund al societăţii noastre socialiste, a drepturilor şi libertăţilor de care se bucură întregul popor“. GHEORGHE PANTAZI Arad şi alţi participanţi la adunare, care şi-au exprimat satisfacţia pentru constituirea acestor consilii, hotărîrea lor de a munci şi lupta neobosit pentru întărirea unităţii şi frăţiei dintre toţi oamenii muncii din patria noastră, pentru desăvîrşirea construcţiei socialismului în România. Adunarea a desemnat apoi într-o atmosferă de însufleţire Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din care fac parte 25 membri — muncitori, ţărani cooperatori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, activişti de partid şi ai organizaţiilor obşteşti. Ca preşedinte a fost numit profesorul Iosif Kocsik. De asemenea, au fost desemnaţi reprezentanţii locali pentru Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. In încheierea adunării s-a adoptat în unanimitate textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, în care se spune printre altele : „Reprezentanţii populaţiei de naţionalitate maghiară din judeţul Arad, întruniţi în adunarea de constituire a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, ne manifestăm cu satisfacţie acordul deplin faţă de măsurile luate de Comitetul Central al P.C.R. privind crearea acestor organisme cu un profund caracter democratic. Considerăm că acestea marchează un pas înainte în dezvoltarea democraţiei socialiste, în lărgirea cadrului de manifestare a drepturilor şi libertăţilor politice şi cetăţeneşti şi vor prilejui o nouă şi puternică afirmare a unităţii şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare.“ I. FLOREA parte muncitori, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură de naţionalitate germană din judeţul Timiş, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. A participat, de asemenea, tovarăşul Filip Geltz, reprezentantul Comisiei centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România. Luînd cuvîntul, tovarăşul Mihai Telescu, primsecretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a arătat că organismele noi ce se creează pe baza hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 24—25 octombrie a.c. exprimă în mod elocvent o strălucită realitate a zilelor noastre — faptul că toţi oamenii muncii de pe pămîntul României socialiste, indiferent de naţionalitate, umăr la umăr, fac zid de neclintit în jurul conducătorului lor încercat, partidul comuniştilor, pe care îl urmează cu neţărmurită încredere şi devotament, cu convingerea fermă că înfăptuind politica sa marxist-leninistă vor urca noi şi noi trepte pe drumul socialismului şi comunismului. Subliniind că constituirea Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană reprezintă un important eveniment politic, tovarăşii dr. Ştefan Binder, conf. univ. Gertrude Weissmüller, muncitoare la fabrica „Bumbacul“, Iohan Brauner, profesor la Liceul din Jimbolia, Franz Riemschneider, strungar la Uzina mecanică Timişoara, Hans Kehrer, actor, Karl Orner, învăţător în comuna Darova, şi Karl Pfleger, preşedintele C.A.P. Racova, care au luat cuvîntul în cadrul adunării, au arătat că în toate domeniile de activitate, în viaţa politică şi socială, în industrie, în agricultură, în administraţia de stat, în cercetarea ştiinţifică, în creaţia artistică îşi aduc contribuţia activă, alături de români, şi fiii naţionalităţii germane şi ai celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. Aceasta este expresia concretă cea mai elocventă a egalităţii în drepturi, a deplinei identităţi de ţeluri şi aspiraţii, a tuturor oamenilor muncii. Ei şi-au exprimat certitudinea că prin înfiinţarea acestui organism se vor crea condiţii ca oamenii muncii de naţionalitate germană să participe şi mai activ la înfăptuirea politicii partidului nostru, îndreptată spre desăvîrşirea construcţiei socialismului şi propăşirea patriei. In cuvîntul său, tovarăşul Filip Geltz a subliniat importanţa pe care o reprezintă constituirea Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, dovadă elocventă a traducerii în viaţă a hotărîrilor partidului privind dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a societăţii noastre socialiste. A fost constituit apoi Consiliul judeţean Timiş al oamenilor muncii de naţionalitate germană din care fac parte 37 de membri, avînd ca preşedinte pe tovarăşul Nikolaus Berwanger. Au fost desemnaţi, de asemenea, reprezentanţii locali pentru Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România. Participanţii la adunare au aprobat în unanimitate într-o atmosferă de puternic entuziasm, textul linei telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune : „Noi, cei peste 400 de delegaţi ai muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor de naţionalitate germană din satele şi oraşele judeţului Timiş, participînd cu însufleţire şi deplină satisfacţie la constituirea Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, ne îndreptăm gîndurile şi inimile spre P.C.R. şi conducerea sa înţeleaptă care au asigurat rezolvarea în spiritul marxism-leninismului a problemei naţionale, deplina egalitate în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român, dezvoltarea frăţiei în muncă şi luptă a tuturor celor ce trăiesc pe pămîntul României socialiste. Ne exprimăm profunda satisfacţie pentru sprijinul permanent pe care partidul şi guvernul îl acordă dezvoltării spirituale a populaţiei de naţionalitate germană din judeţul Timiş. Teatrul german de stat, numeroasele şcoli şi secţii cu limba de predare germană, zecile de formaţii artistice, cercurile literare, ziarul cotidian „Neue Banater Zeitung“, emisiunile în limba germană ale Studioului de radio Timişoara constituie mijloace tot mai eficiente de educare a oamenilor muncii de naţionalitate germană din această parte a ţării, de înflorire a vieţii cultural-artistice, de stimulare a creaţiei originale. Asigurăm conducerea partidului, pe dvs. personal, tovarăşe secretar general, că nu ne vom precupeţi eforturile pentru a asigura participarea tot mai activă a populaţiei de naţionalitate germană din judeţul Timiş la înfăptuirea măreţului program de edificare a socialismului, că vom milita neobosit pentru aplicarea politicii partidului, de întărire a, prieteniei, frăţiei şi unităţii dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, pentru prosperitatea şi propăşirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România.“ CEZAR IOANA SIBIU Sibiul, oraşul multisecular de pe malul Cibinului, a cărui personalitate a cunoscut o viguroasă înflorire în anii socialismului prin munca înfrăţită a oamenilor săi — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — a trăit ieri un eveniment deosebit, cu adînci semnificaţii ce se integrează în puternica efervescenţă a vieţii politice şi sociale din ţara noastră, în sala Clubului „Independenţa“ din localitate a avut loc într-o atmosferă de însufleţire, de adeziune totală la politica internă şi externă a partidului nostru, adunarea de constituire a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Participanţii la adunarea de constituire în număr de peste 400, poartă învestitura oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Sibiu care i-au desemnat în şedinţele comune ale organelor şi organizaţiilor de partid şi ale organizaţiilor de masă şi obşteşti ce s-au desfăşurat zilele trecute în unităţi economice şi instituţii, în oraşe şi comune. Lucrările adunării reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul Sibiu s-au desfăşurat sub semnul puternicului ecou produs de măsurile de o deosebită importanţă preconizate de recenta Plenară a Comitetului Central al P.C.R. privind crearea Frontului Unităţii Socialiste cît şi a consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare. Convingerea intimă a participanţilor la adunare, exprimată de altfel şi prin numeroasele luări de cuvînt, este că aceste măsuri vor contribui la întărirea continuă a unităţii poporului, a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, la cimentarea coeziunii naţiunii socialiste, vor crea noi condiţii participării active a maselor largi la dezbaterea şi înfăptuirea politicii P.C.R., îndreptată spre desăvîrşirea construcţiei socialiste şi propăşirea patriei, spre promovarea cauzei socialismului şi păcii. După deschiderea adunării, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Gavrilescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean provizoriu. Referindu-se la importanţa acestui eveniment în viaţa politică a ţării noastre, menit să contribuie la întărirea continuă a unităţii moral-politice a poporului, a frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, vorbitorul a spus în continuare : „Afirm cu îndreptăţită mîndrie că în zilele noastre, pretutindeni pe aceste străvechi meleaguri ale României de la Agnita şi Mediaş, de la Dumbrăveni la Mercurea Sibiului, în orice colţ al Sibiului întîlneşti amprenta muncii înfrăţite a oamenilor muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi, făuritori « (Urmare din pag. 1 a) vii. Necesitatea luptei comune împotriva expansiunii imperiului otoman de-a lungul secolelor a dus la strîngerea legăturilor, la închegarea unor alianţe în anumite perioade, a celor trei ţări române. La 17 mai 1421, spre exmplu, domnul Ţării Româneşti, Radu Praznaglava emite un act în care face următoarea semnificativă precizare : „...duşmanul vostru va fi şi duşmanul stăpînirii mele, dar şi duşmanul stăpinirii mele să fie duşmanul braşovenilor şi a Ţării Birsei întregi". Tot în interesul luptei împotriva pericolului comun, Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, va interveni, de mai multe ori, incepînd cu anul 1442, în viaţa politică a Moldovei şi a Ţării Româneşti, în scopul unirii forţelor împotriva duşmanului comun. Deosebit de semnificative în acest sens sînt acţiunile lui Ştefan cel Mare. Iată un fragment din textul cererii de ajutor adresate, la 26 aprilie 1479, de către braşoveni, domnului moldovean : „Parcă ai fi fost ales şi trimis de dumnezeu pentru chrinuirea şi apărarea Transilvaniei... de aceea cu mare dor şi dragoste rugăm pe Măria Ta ca să binevoieşti a te grăbi şi a te apropia de părţile acestea spre a le apăra de mai sus-zişii turci prea cumpliţi“. Opera înfăptuită de Mihai Viteazul la 1599—1600, — respectiv unirea, pentru prima dată, a Ţării Româneşti cu Transilvania şi cu Moldova — nu apare ca ceva întîmplător şi izolat. Dimpotrivă, clarvăzătorul şi viteazul domn, a desfăşurat un plan bine şi dinainte gîndit: realizarea, prin unirea celor trei ţări, a unei singure formaţiuni statale care să aibă la bază concepţia politică a monarhiei absolute şi ereditare. Pînă la cristalizarea acestui plan, Mihai Viteazul, ca domn al Ţării Româneşti, va merge însă pe linia tradiţională a unei colaborări cît mai strînse cu celelalte două ţări româneşti — Transilvania şi Moldova — în lupta împotriva duşmanilor comuni. Datorită acestor legături, domnul muntean va reuşi să recîştige şi să asigure neatîrnarea propriei ţări şi a celorlalte două principate surori, prin îndepărtarea ameninţării pericolului otoman. Mihai va integra propriei stăpîniri Transilvania, în toamna anului 1599, iar Moldova în primăvara următoare, înscriind în sigiliul său aplicat pe un act de la 20 iulie 1600, stemele celor trei ţări, pe care au fost încrustate cuvintele, formînd titlul de glorie „Io Mihai, domn a toată Ţara Românească, Transilvaniei şi Moldovei". Numeroase izvoare documentare vorbesc despre solidarizarea maselor de români din Transilvania cu Mihai după trecerea Carpaţilor în fruntea armatelor sale. Iată ce scrie cronicarul Şt. Szamoskozyi: „La vestea luptei nenorocite (istoricul maghiar numeşte astfel lupta de la Şelimbăr), care s-a răspîndit cu cea mai mare iuţeală în întreaga ţară, neamul românesc, care locuia în satele şi cătunele Transilvaniei, răsculîndu-se pretutindeni, s-a unit cu poporul venit (de peste munţi)... încurajaţi de încrederea că au un domn din neamul lor“. Unirea Moldovei sub sceptrul său — al doilea episod al marii acţiuni întreprinse de Mihai pentru unitatea politică a celor trei ţări — este atestată documentar, printre altele, într-o scrisoare trimisă din Suceava, la 16 mai 1600, prin care înştiinţează oraşul Bistriţa că de curînd „cu ajutorul lui dumnezeu am luat Ţara Moldovei". Unirea celor trei ţări române, sub un singur sceptru, a devenit, prin acţiunile lui Mihai, o realitate care, deşi n-a durat în timp decît puţin, a avut o mare însemnătate în istoria patriei noastre. „Mihai realizase acum visarea iubită a voievozilor celor mări ai românilor — scrie N. Bălcescu în ■ paginile lucrării sale închinate lui Mihai Viteazul. „Acum românul s-a înfrăţit cu românul, şi toţi au una şi aceeaşi patrie, una şi aceeaşi cîrmuire naţională, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune ; el e destul de puternic ; pămîntul său destul de binecuvîntat de cer , locuitorii săi numeroşi şi în mare parte omogeni". Voind să urmeze pilda lui Mihai Viteazul, vom intîlni şi alţi domni — succesori ai acestuia — care doresc să unească, sub o singură stăpînire, ţările române. A încercat acest lucru Vasile Lupu, a nutrit acelaşi gînd Mihnea al IlI-lea şi, în parte, Şerban Cantacuzino. Dar, cu toate că nu vor mai apare curînd condiţii favorabile pentru transpunerea în viaţă a unui asemenea plan, conştiinţa unităţii de neam şi de limbă nu va slăbi, continuînd să rămînă mereu vie, să fie prezentă în aproape toate acţiunile politice şi culturale mai importante care au urmat, fiind susţinută tot mai mult în scris. Sunt bine cunoscute, astfel, argumentele şi afirmaţiile cuprinse în lucrările cronicarilor din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. Astfel, Grigore Ureche afirmă că „Românii, cîţi să află lăcuitori... la Ardeal şi la Maramureş, de la un Ioc sînt cu moldovenii şi toţi de la Rîm să trag", că Ţara Românească şi Moldova „au fost tot o ţară şi un loc" şi „că s-au tras de la un izvor“. La rîndul său, Miron Costin, vorbind despre românii din Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, va spune că „toţi un neam şi o dată descălecaţi sunt“, după cum în legătură cu originea numelui poporului român el precizează că „numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeauna între dînşii şi... acelaşi nume este dat îndeobşte şi muntenilor şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc in ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat în curgerea anilor din roman... Un alt nume ei înşişi nu au primit între dînşii niciodată“. Deosebit de clară este precizarea făcută de stolnicul Constantin Cantacuzino, privind originea comună şi unitatea poporului nostru în a sa „Istorie a Ţării Româneşti“: „Rumînii înţeleg nu numai ceştia de aici, ce şi den Ardeal, carii încă şi mai neaoşi sint, şi moldovenii, şi toţi cîţi şi într-altă parte să află şi au această limbă... tot unii sînt“. Sau, cum va arăta mai tîrziu, în „Hronicul romano-moldo-vlahilor“, Dimitrie Cantemir ! „neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor... cu toţii cu un nume de obşte, români să cheamă“. Ideea comunităţii etnicolingvistice şi cultural-spirituale a poporului român, plămădită de-a lungul secolelor, care a premers formării conştiinţei naţionale, avea să se transforme, o dată cu marile mişcări sociale şi naţionale din secolul al XIX-lea, în luptă conştientă, pătrunsă de o înaltă conştiinţă patriotică, pentru realizarea, în fapt, a imperativului pe care istoria l-a situat în mod obiectiv la ordinea zilei: făurirea statului unitar român, premisă a edificării României moderne. Ca o încununare a aspiraţiilor şi luptei de veacuri a poporului, unirea, prin voinţa întregii naţiuni române, acum 50 de ani, a Transilvaniei cu România, va însemna desăvîrşirea unităţii de stat a patriei noastre Făurirea statului unitar-deziderat de veacuri al poporului român MUNKA ARAD în sala Consiliului judeţean al sindicatelor din Arad a avut loc joi dupăamiază adunarea de constituire a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. Au fost prezenţi peste 300 de reprezentanţi ai oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din judeţ, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Din partea Comisiei centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară a participat tov. Dezideriu Szilagyi. Tovarăşul Teodor Haş, prim-secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a vorbit cu acest prilej despre semnificaţia creării consiliilor oamenilor muncii ale naţionalităţilor conlocuitoare, o expresie a profundului democratism al orînduirii noastre socialiste. Au luat apoi cuvîntul muncitoarea Judita Takas, de la Uzinele textile „30 Decembrie“, Antoniu Komives, președintele C.A.P. din comuna Pecica, inginerul Ladislau Horvat, de la uzinele „Fierarul" din SUCEAVA La Suceava a avut loc adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii aparţinînd naţionalităţii conlocuitoare ucraineană. Au fost prezenţi forestieri de pe toate obcinele Bucovinei, muncitori din marile combinate din Suceava, ţărani cooperatori din Bălcăuţi, Ipoteşti, Milişăuţi şi din alte sate cu populaţie ucraineană, intelectuali, desemnaţi de organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti. Evocînd eforturile tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, de pe aceste vechi pămînturi romîneşti, frăţia cimentată de-a lungul secolelor în lupta pentru o viaţă mai bună, tovarăşul Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului judeţean, Suceava al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a arătat că această frăţie a fost ridicată pe noi trepte în anii puterii populare, sub conducerea înţeleaptă a P.C.R. Reflectînd structura populaţiei de pe aceste meleaguri, consiliile populare judeţean, orăşeneşti şi comunale includ în rîndurile membrilor lor peste 300 deputaţi aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. In această parte a ţării funcţionează şcoli cu limba de predare ucraineană, în care elevii primesc — ca toţi copiii patriei noastre — manuale în mod gratuit. Aşa cum a relevat Ilarion Zahariciuc, profesor la Liceul „Ştefan cel Mare" din Suceava, Vasile Chidovăţ, director la IPROFIL din Rădăuţi, Victor Procopeţ, preşedintele C.A.P. Bălcăuţi, Olga Leuciuc din comuna Ipoteşti, Dumitru Boiciuc, preşedintele Consiliului popular comunal Caţica, Vasile Havriş din Dărmăneşti, Onofrei Huciconschi, director adjunct la Liceul „Siret“, Vasile Andriuc din Suceava, frontul comun al luptei şi muncii românilor şi naţionalităţilor conlocuitoare a fost zămislit de demult, în decursul frămîntatei istorii a patriei noastre. Acum, prin hotărârile recentei plenare a C.C. al P.C.R., această unitate de interese capătă corespondent şi pe plan organizatoric. S-a trecut apoi la alegerea Consiliului judeţean al naţionalităţii conlocuitoare ucraineană. Ca preşedinte al acestuia a fost ales profesorul Ilarion Zahariciuc. In încheierea adunării, cei prezenţi au aprobat prin vii aplauze textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, personal, în care îşi exprimă recunoştinţa pentru politica naţională înţeleaptă dusă de partidul nostru, angajîndu-se totodată, în numele întregii populaţii ucrainene din judeţul Suceava, să nu precupeţească nici un efort pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste. MIHAI ŢlNŢAR TIMIŞ Insula Universităţii din Timişoara a avut loc ieri adunarea de constituire a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au luat Vineri 8 noiembrie 1968 DRAME ANNA KARENINA — Patria (11 89 25) — 10; 13,30; 17; 20,15. WEEK-END CU ANA — Union (13 49 04) — 15,30; 18; 20,30. LUSTRAGIUL —Excelsior (18 10 88) — 0; 11,15; 13,30; 16; 18,15;. 20,30. — Volga (11 91 26) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Miorița (14 27 14) — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,30; 20,45. PRINTESA — Central (14 12 24) — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. ULTIMUL VOIEVOD — Lumina (16 23 36) — 8,45-16,30 în continuare ;8,45 ; 20,45. ZORBA GRECUL — Buzesti (ÎS 62 79) — 20,30. MAGAZINUL DE PE STRADA MARE - Lira (371 71) — 20,30. ROATA VIEȚII - Aurora (35 04 00) — 8,45; 11,15; 13,30-16; 18,30; 20,45. SA NU NE DESPĂRȚIM — Cotroceni (13 62 56) — 20,30 NEÎNȚELESUL _ Popula, (35 15 17) — 15,30; 18, 20*0ATA ~ P°P,llar <35 1517) AMERICA, AMERICA _ Rahova (23 01 00) — 18. -P2ÎKiOL ~ Ferentarl (23 17 50) A TRECUT O FEMEIE — Cosmos (35 19 15) — 16 ; lg . 20 singurătatea alergătorului DE CURSA LUNGA _ Moşilor (12 52 93) — 20,30. ISTORICE CENUŞA — Flacăra (21 35 40) 18. CADEREA IMPERIULUI ROMAN — Griviţa (17 08 58) — 9; 12,30; 16; 19,30 LENIN IN POLONIA — Unirea (17 10 21) — 20,30. AVENTURI HOMERE — Republica (11 03 72) — 9; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 21,15. — Festival (15 63 84) — 8; 10,30; 13; 15,15; 18; 20,15. VERA CRUZ — Luceafărul (15 87 67) — 9 ; 11,15; 13,30; 15,45 ; 18 ; 20,15. — Modern (23 71 01) — 10 ; 12,15; 14,30; 16,45 ; 19 , 21,15 . HEROINA — Victoria (16 28 79) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21. - Feroviar (16 22 73) — 9,15—16 In continuare ; 18,15 ; 20,30. — Melodia (12 06 88) — 8,45; 11,15; 13,3«; 16; 18,30; 20,45. DUELUL LUNG — înfrăţirea (17 31 64) — 15,30; 18; 20,30. SUFLETE TARI — Giuleţti (17 55 46) — 15,30; 19. — Dacia (16 26 10) — 8,45-19,30 în continuare. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — Unirea (17 10 21) — 15,30 — 13. UN DOLAR GĂURIT — Flacăra (21 35 40) — 15,30. — Ferentari (23 17 56) — 15,30; 18. WINNETOU (seria III-a) — Pacea (31 32 52) — 15,30; 18; 20,30. — Progresul (23 94 10) — 15,30; 18. SAMURAIUL — Floreasca (33 29 71) — 9,15 ; 11,30; 13,45; 16 ; 18;15 ; 20,45. PLANETA MAIMUȚELOR — Gloria (22 44 01) - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. PRIN KURDISTANUL SĂLBATIC - Munca (21 50 97) — 16; 18; 20. TARZAN, OMUL-MAIMUȚA, FIUL LUI TARZAN — Tomis (21 49 46) — 8-14 în continuare ; 17, 20. — Flamura (23 07 10) — 9; 12,30; 16; 19,30. RAPIREA FECIOARELOR, RĂZBUNAREA HAIDUCILOR — Vitan (21 39 82) — 15,30; 19. VIVA MARIA —Rahova (23 91 00) — 15,30. COMEDII HEIDI — Cinemateca (13 92 72) — 10; 12; 14; 10; 18,15; 20,30. — Capitol (16 29 17) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21. TESTAMENTUL UNUI PAŞA — Crîngaşi (17 38 81) — 15,30; 18, 20.15. OPERAŢIUNEA SAN GENNARO — Doina (16 38 38) — 9,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. — Moşilor (12 52 93) - 15,30; 18. TOM JONES — Drumul Sărit (31 28 13) — 15 ; 17,30 ; M. MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON — Buiești 415 62 79) 1 5,30; 18. VEȘNICUL INTIRZIAT — Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. — Arta (21 31 86) — 9-15,45 în continuare ; 18 ; 20.15. TOTUL PENTRU RIS — lira (31 71 71) — 15,30; 18. OSCAR — Cotroceni (13 62 56) — 15,30; 18 FRUMOASELE VACANTE — Viitorul (11 48 03) — 15,30 ; 18 20.30.