Munca, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6575-6599)

1969-01-29 / nr. 6597

­ Economia ţârii noastre în plină ascensiune Raportăm an de an cla­sei muncitoare, întregului popor, înfăptuirile din ce în ce mai rodnice ale econo­miei româneşti — o econo­mie dinamică, echilibrată şi multilateral dezvoltată. Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a eco­nomiei naţionale pe anul 1968, publicat ieri în pre­să, reflectă în cel mai rea­list mod chintesenţa poli­ticii economice a Partidu­lui Comunist Român, succesele întregului popor în această etapă a desăvîr­­şirii construcţiei socialiste în ţara noastră. Succesele anului 1968, prezentate amplu şi deose­bit de semnificativ în ci­frele din comunicat, con­stituie rodul firesc al efor­turilor poporului nostru în ultimul sfert de veac pen­tru transformarea radicală a ţării, pentru făurirea unei Românii independente şi prospere. Realizările ce­lui de-al treilea an al cin­cinalului, parte integrantă a procesului care a gene­rat metamorfoza societăţii româneşti, atestă în faţa întregului popor, acum, în preajma unui mare eveni­ment naţional — alegerile pentru Marea Adunare Na­ţională şi consiliile populare — că prevederile Congresu­lui al IX-lea al P.C.R. şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu entuziasm. Conducerea de către Parti­dul Comunist Român a destinelor naţiunii noastre constituie garanţie deplină a forţei, trăiniciei şi uni­tăţii orînduirii noastre so­cialiste, reflectă nestrămu­tata încredere cu care ţara, întregul nostru popor ur­mează politica partidului, dăruindu-şi întreaga ener­gie pentru înfăptuirea ei neabătută. Bilanţul economic al a­­nului 1968 atestă că în toate domeniile vieţii eco­nomice sociale s-au obţinut IOAN D. COPIL doctor în economie realizări importante şi că sarcinile prevăzute în pla­nul de stat au fost îndepli­nite şi depăşite nu numai pe întreaga industrie, ci şi de către toate ministerele şi organele economice cen­trale. Din tabloul de sinteză al realizărilor reiese că eco­nomia ţării noastre s-a dez­voltat susţinut ca urmare a menţinerii ritmului înalt de industrializare socialistă, de modernizare continuă a agriculturii şi de dezvolta­re creatoare a ştiinţei. Realizările acestor 3 ani ai cincinalului ne arată că venitul naţional, indicato­rul sintetic al întregului efort economic a crescut faţă de 1965 cu peste 26 la sută şi, pe această bază, statul a putut investi în­semnate fonduri pentru dezvoltarea ramurilor ho­­tărîtoare ale economiei, pentru construcţii de locu­inţe şi crearea de bunuri de consum destinate satis­facerii nevoilor mereu crescînde ale populaţiei. Creşterea de 7 la sută a venitului naţional în 1968 faţă de 1967 a asigurat ritmuri înalte de dezvolta­re pentru ceilalţi indicato­ri principali ai economiei naţionale. Aceasta explică creşterea în anul care a tre­cut a producţiei globale in­dustriale cu 11,6 la sută, a investiţiilor din fondurile centralizate ale statului cu 11,1 la sută şi a productivi­tăţii muncii din industrie cu aproape 7 la sută. Darea în exploatare a peste 560 de noi capacităţi de producţie şi obiective importante economice, so­­cial-culturale şi de servicii către populaţie s-a realizat cu o creştere de numai 2,1 la sută a numărului de sa­lariaţi, ceea ce dovedeşte că acţiunea de organizare ra­ţională a producţiei şi a muncii, continuată în anul 1968, a creat cadrul favora­bil pentru o folosire mai bună a mijloacelor materi­ale şi a forţei de muncă, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a eficienţei eco­nomice a întreprinderilor. Un rezultat semnificativ al acestor acţiuni este că a­­proape două treimi din spo­rul total al producţiei in­dustriale s-a obţinut pe seama creşterii productivi­tăţii muncii. Acesta este un indicator calitativ cert al dezvoltării ascendente a economiei noastre naţiona­le de-a lungul întregului plan cincinal. Tabloul deosebit de bo­gat al rezultatelor învede­rează că procesul continuu de industrializare a ţării — suportul generator de ener­gii al întregii economii — s-a reflectat în mod deose­bit în creşterea cu precăde­re a producţiei în ritmuri mai susţinute în ramurile de bază ale industriei so­cialiste, ramuri care asigu­(Continuare în pag. 2-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6597 miercuri 29 I 1969 4 pagini 30 bani Lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ia­nuarie au avut loc lucră­rile plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Coo­perativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nico­­lae Ceauşescu, Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodna­­raş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membrii ai C.C. al P.C.R. şi ai gu­vernului. La lucrările plen­arei au participat de asemenea, prim-secretari ai comitete­lor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor ju­deţene ale cooperativelor agricole, directorii direc­ţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni expe­rimentale, preşedinţii u­­nor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole, în cadrul lucrărilor ple­narei, la dezbaterea pro­blemelor cuprinse în or­dinea de zi au luat cuvîn­tul tovarăşii­­ Marin Ar­gint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinela, prim secretar al comite­tului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, pre­şedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Di­recţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postola­­che, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirga­­ziu, directorul staţiunii experimentele agricole Se­­cuieni, judeţul Neamţ, Ser­­ghei Melniciuc, preşedin­tele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Ale­xandru Galoş, preşedin­tele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Mora­­ru, directorul I.M.A. Caste­­lu, judeţul Constanţa, Steli­­an Mălnăşan, secretarul co­mitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, judeţul (Continuare în pag. a 3-a) Puternic factor stimulator al capacităţii profesionale ...Dacă la ora cînd am pătruns în secţiile cunoscu­tei ÎNTREPRINDERI DE PRODUSE ZAHAROASE „BUCUREŞTI“ aş fi avut cu mine un aparat care să redea atmosfera de aici, acesta ar fi indicat: „Rit­mul muncii, normal Maşinile cu „degete“ meta­lice funcţionau sacadat, într-o mişcare continuă, stereotipă. — Şi totuşi oamenii sînt stăpîniţi de emoţie... Şi­­brigadiera Maria Ciol­­că, secretara comitetului sindicatului care mă însoţea — considerînd, poate, că mi-au fost deajuns cîteva clipe pentru „aclimatizare“ — a continuat. — Ei ştiu că la comite­tul de direcţie se discută acum tocmai măsurile ce trebuie luate în vederea aplicării recentei Hotărîri a Consiliului de Miniştri privind generalizarea expe­rimentării noului sistem de salarizare şi majorarea sa­lariilor în toate întreprin­derile de industrie alimen­tară tutelate de ministerul nostru. Ieri, în pauză, am citit Hotărîrea care a fost primită cu un deosebit in­teres. A fost retransmisă şi la staţia de radioamplifi­care. Şi de-aia aşteptăm cu toţii... — Nu mi se pare că „aşteptaţi“. — Vorba vine. De altfel toţi, de la ambalator şi şi pînă la director, ştim că singura unitate de măsură a valorii fiecăruia e munca, şi prin aceasta înţelegem — aşa cum sunt formulate şi principiile generale ale noului sistem de salarizare — cantitate, calitate, răs­pundere pentru tot ceea ce facem pe funcţia în care lucrăm. Tovarăşa Ciolcă lucrează la unitatea de surogare, re­cunoscută prin priceperea Generalizarea ex­perimentării noului sistem de salari­zare şi majorarea salariilor în in­dustria alimentară colectivului ei de a obţine cu regularitate mai mult produs finit din aceeaşi cantitate de materie pri­mă. „Economisim noi ma­terie primă — spun munci­toarele de aici — dar cam risipim la „auxiliare“. Fi­resc, din această „microba­­lanţă“ a reieşit angajamen­tul secţiei de a reduce la jumătate bracul­ tehnic. La serviciul organizării producţiei, unde se lucra la reaşezarea salariilor, am aflat cît­eva amănunte inte­resante. In primul rînd, că ridicarea nivelului de pre­gătire profesională, pe de­plin stimulată de noul sis­tem de salarizare, îi preo­cupă mai intens pe munci­torii de aici, mai ales pe tinerii necalificaţi. Au în faţă exemple vii. Patiserii, maşinistele, mecanicii ob­ţin o creştere substanţială a salariului. La cei cu ve­chime, se adaugă şi sporul legal. Unii, de categoria VI—VII, ajung chiar la o creştere a salariului de bază în jur de 350—400 lei, bineînţeles, fără „vechi­me“ , şi cum în cadrul aceleiaşi categorii sunt 3 trepte de salarizare, rămî­­ne loc destul pentru „mai bine !“. De reţinut că creş­terea ponderii salariului tarifar prezintă şi alte avantaje, mai ales pentru femei — majoritatea sala­riaţilor din această între­prindere. Cota de asigu­rări sociale, în cazul con­cediului de maternitate, se calculează acum în raport­ cu o bază mai mare , la fel şi la concediul de boală. ...La numai cîţiva paşi, la FABRICA DE ULEIURI „MUNTENIA“, oamenii nu sînt deloc „emoţionaţi“ — ARTUR IOAN (Continuare în pag. a 3-a) RUBRICA: IN AUDIENTA LA SINDICAT (In pagina a 2-a) STRĂLUCIRI DE IARNĂ LA SINAIA OKINAWA DIN NOU ÎN ACTUALITATE (In pagina a 4-a) Am încercat să întoc­mesc o fişă prin înscrie­rea cronologică a fapte­lor şi întîmplărilor din viaţa unui om. Am în­cercat să aflu ce fapte ieşite din comun l-au ridicat pe acest om în faţa semenilor săi... Dar creionul nu s-a oprit a­­supra nici uneia pentru a fi subliniată. Şi totuşi... Cînd Ion Alexandres­­cu, vicepreşedintele Con­siliului popular al mu­nicipiului Piteşti, l-a propus pe Ionel Po­pescu, sudor de la I.I.L.­­Progresul, candidat pen­tru circumscripţia a V-a, in alegerile de deputaţi pentru Consiliul muni­cipal toţi cei de faţă, a­­dunaţi in sala Casei ti­neretului, au izbucnit spontan într-un ropot de aplauze. Multe mîini se mişcau în semn de prietenie, poate de încu­rajare, de bravo ! Emo­ţionat Ionel Popescu s-a urcat la tribună. ...Era cam prin 1949 cînd pe poarta între­prinderii „Textila“ din Piteşti, Constantin Po­pescu, maistrul, intra de mînă cu fiul său Ionel, proaspăt iniţiat în tai­nele meseriei de sudor electric şi autogen, pen­tru a învăţa de la tată „tainele ascunse" ale altor meserii ca cea de mecanic, lăcătuş, ajus­­tor... Timpul a trecut şi, o dată cu el, a crescut şi Ionel. Aprecierile la a­­dresa priceperii, hărni­ciei, inteligenţei şi ini­ţiativei lui se făceau tot mai des auzite. La I.I.L.­­Progresul unde se anga­jează după o vreme, se detaşează net de mulţi dintre vechii săi colegi. I se încredinţează lu­crări de categorii mari, ca unui meşter iscusit, bine specializat. Muncitor vrednic! Chiar aşa. A participat, în cei 20 de ani, de cînd lucrează la ridicarea din temelii a fiecărei hale şi atelier ale întreprin­derii de azi. A pus te­meinic umărul la mun­că antrenînd pe­ toţi cei de o virstă cu el, men­­ţinîndu-se fruntaş în­ întrecerea socialistă an de an. Povestesc oame­nii. Dacă existau pro­bleme asupra cărora semnele de întrebare cu greu puteau fi şterse, se apela la priceperea lui Ionel Popescu. El a su­dat şi asamblat came­rele de combustie a noii fabrici de cărămidă, o­­peraţie extrem de pre­tenţioasă, apoi noile ti­puri de radiatoare ale silozurilor de porumb, a croit şi sudat ferme de susţinere pentru plafoa­nele multor uzine din ţară etc. O biografie aparent simplă. Dar faptele, fap­tele acestea spun mai mu­lt decit orice încer­care de a sublinia cu creionul roşu întîmplă­­rile eroice adunate în a­­proape sfertul de veac trăit în clocotul înnoitor de edificare al socialis­mului. C. ANDREI Elep! Ilănim MARTIE Într-o atmosferă de puternic entuziasm ÎNTREGUL POPOR­­ se pregăteşte" DE ALEGERI In oraşul Vaslui s-a construit de curînd o modernă fabrică de confecţii. în această unitate vor lucra în final 1 750 muncitori. Producţia de bază o constituie uniformele şcolare pentru băieţi şi fete. Anual se vor produce 1 100 000 confecţii în diverse sortimente. ITINERAR: CONSTANŢA -toate zările lumii • Scurtă incursiune în trecut ! Simple amintiri ? Nu ! Mărturii ale pasiunii şi hărniciei • Coordonate ale viitorului port Pe digul de larg, al por­tului Constanţa, la numai 60 de metri de ţărm, in­tr-un bloc de beton se află şi astăzi un pergament pur­­tind inscripţia: 16 octom­brie 1896. Este data la care a avut loc coborîrea in mare a primului bloc la te­melia digului. Inaugurarea oficială a portului a fost consemnată in 1909 cînd a început în­cărcarea, cu cereale, a na­vei „Iaşi“. A trecut de atunci mai bine de o jumătate de se­col. Nu caut imaginea pa­ralelă a evenimentelor. To­tuşi, memoria fixează o zi geroasă de decembrie din anul 1964. Data n-a fost consemnată de nici un per­gament festiv. Momentul era insă de o solemnitate sobră. Cei ce erau strînşi pe dig se străduiau să-şi as­cundă emoţia. La un mo­ment dat, un autocamion vîrfuit cu­­ piatră a curmat brusc discuţiile. Şoferul a virat scurt, întorcînd ma­şina cu spatele către mare, prudent, pipăind parcă te­renul cu cauciucurile neîn­văţate decit cu drumurile sigure. Inimile s-au strins temătoare pînă cînd omul de la volan, atent a apăsat maneta de­­basculare­. Apa a bolborosit stropindu-i cu broboane sărate pe cei de pe dig apoi s-a liniștit de parcă un copil jucăuș ar fi svîrlit cîteva pietricele în mare. „Cîteva pietricele“ insumînd 17 tone ! ...Zilele, săptămînile tre­ceau unele după altele ofe­rind privirilor acelaşi spec­tacol al luptei oamenilor cu marea. La fiecare cinci mi­nute autobasculantele, ce se înmulţiseră acum, „bombar­dau“ marea cu stinci des­prinse şi aduse din cariera Ovidiu sau cu „aricii de mare", stabilopozii din be­ton confecţionaţi de I.C.H. pentru stăvilirea furiei va­lurilor ce izbeau ţărmul. Oamenii cîştigaseră deprin­deri nebănuite în relaţiile cu marea. Găseau şi apli­cau soluţii economice în­drăzneţe şi rentabile. Mais­trul Vasile Anton, veteran al digurilor şi construcţii­lor hidrotehnice, propusese o soluţie care mărea de 6 ori productivitatea muncii: umplerea tancurilor gaba­­rei cu apă pentru a se ob­ţine — prin înclinarea plat­formei cu AS de grade — răsturnarea directă pe locul indică­t a celor 300 tone de piatră. ★ La poarta spre cinci con­tinente a României, pe locul de întîlnire a navelor ţării şi lumii întregi, s-au încheiat cu un an mai devreme, o dată cu bascularea ulti­mului transport de piatră, lucrările de închidere a in­cintei noului port. Sortite să delimiteze şi să apere noul bazin portuar de furia valurilor, cele două diguri au atins, încă de anul tre­cut, lungimea proiectată, ambele ajungînd la peste 5300 metri. Peste 6 mili­oane de tone de piatră au fost strămutate de la ca­riera Ovidiu la temelia di­gurilor întreţesute cu sta­bilopozii. Noul port, al că­­ruia­ bazin va fi de 3 ori mai mare decît cel actual, va cuprinde o suprafaţă cuce­rită mării de peste AiOO ha. începutul acestui an a con­semnat deja terminarea construcţiei danelor 64—66 cu o lungime de circa 600 m, amenajarea a 15 000 mp de platforme, ins­talarea a aproape 13 000 m linii de cale ferată, conti­nuarea cu intensitate a lu­crărilor de excavare a fun­dului bazinului pînă la adîncimea de 13—14 m, propice accesului navelor de mare tonaj. GH. DIMA (Continuare în pag. 2-a) Record în forajul de adîncime La Ghergheasa, ju­deţul Buzău, a fost în­cheiat la 6 200 m în pă­­mînt forajul celei mai adinei sonde săpate pînă acum în România. Obţinerea unei aseme­nea performanţe se da­­toreşte aplicării unui complex de metode mo­derne, corespunzătoare formaţiilor geologice locale și adîncimilor străbătute. Animaţia premergătoare marilor evenimente a devenit caracteristică şi judeţul­­ Maramureş. In cadrul a 3352 adunări care au avut loc în oraşele, comunele şi satele judeţului au fost propuşi 189 candidaţi de deputaţi pentru Consiliul popular judeţean, 580 pentru consiliile populare municipale şi orăşeneşti, pre­cum şi 2946 pentru consiliile populare comunale. Toţi cetăţenii cu drept de vot, cu domiciliul stabilit în municipul Baia Mare şi su­burbiile aparţinătoare muni­cipiului au fost înscrişi în listele de alegători. In Baia Mare numărul acestora se ridică la 41739. In oraşele Tecuci, Bereşti, Tg. Bujor şi în numeroase comune şi sate din judeţul Galaţi au loc în aceste zile numeroase manifestări cultu­­ral-artistice închinate alege­rilor. Cetăţenii din Cosmeşti, de pildă, au ascultat expu­nerea „Valoarea socială şi etică a muncii“, axată pe as­pectele caracteristice social­­economice ale satului lor, iar la Barcea, Fundeni, Be­­reşti şi în alte localităţi au avut loc concursuri pe tema — trecutul istoric al poporu­lui nostru. In cadrul mani­festărilor culturale au fost incluse, de asemenea, filme documentare care au fost vi­zionate de peste 11000 de spectatori. Aceeaşi vie activitate cul­­tural-artistică se desfăşoară in comunele şi satele jude­ţului Brăila. Cetăţenii din comuna Berteştii de Jos şi cei din Bărăganu au audiat conferinţele „Democratism şi progres social“, „Creşterea nivelului de trai în anii con­strucţiei socialiste“. Întreprinderea cinemato­grafică interjudeţeană Bra­şov a expediat în oraşele şi satele judeţelor Braşov, Si­biu şi Covasna numeroase filme inspirate din marile realizări ale oamenilor muncii din această parte a ţării, care alături de între­gul popor înfăptuiesc în mod exemplar vastul program al desăvîrşirii construcţiei so­cialiste in ţara noastră. Prin­tre aceste documentare, care vor rula în perioada cam­paniei electorale, se numără „Tractor 66“ „Oameni la înălţimi“, „Reportaj din Ţara Birsei“, „Casa cetate“, „Acolo unde Dunărea întîl­­neşte Carpaţii“, „Construim“ şi altele. Cu prilejul campaniei electorale, la Iaşi, se află sub tipar broşura „Melea­guri ieşene — cifre, fapte, împliniri“. De asemenea o imagine a realizărilor în­făptuite în ultimii ani, în a­­ceasta parte a ţării, este ilustrată în fotomontajul in­titulat „Dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a judeţului Iaşi“. El reflectă faptul că producţia globală industrială a judeţului Iaşi a crescut în 1968 de 16 ori faţă de anul 1950, că între­prinderile din judeţ îşi ex­portă produsele în 48 de ţări. De asemenea, din cu­prinsul fotomontajului re­iese că pe ogoare au lucrat anul trecut 4 530 de trac­toare, că Iaşul universitar numără în prezent aproape 24 000 de studenţi la cursuri de zi şi fără frecvenţă.

Next