Munca, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6575-6599)
1969-01-29 / nr. 6597
Economia ţârii noastre în plină ascensiune Raportăm an de an clasei muncitoare, întregului popor, înfăptuirile din ce în ce mai rodnice ale economiei româneşti — o economie dinamică, echilibrată şi multilateral dezvoltată. Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1968, publicat ieri în presă, reflectă în cel mai realist mod chintesenţa politicii economice a Partidului Comunist Român, succesele întregului popor în această etapă a desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră. Succesele anului 1968, prezentate amplu şi deosebit de semnificativ în cifrele din comunicat, constituie rodul firesc al eforturilor poporului nostru în ultimul sfert de veac pentru transformarea radicală a ţării, pentru făurirea unei Românii independente şi prospere. Realizările celui de-al treilea an al cincinalului, parte integrantă a procesului care a generat metamorfoza societăţii româneşti, atestă în faţa întregului popor, acum, în preajma unui mare eveniment naţional — alegerile pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare — că prevederile Congresului al IX-lea al P.C.R. şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu entuziasm. Conducerea de către Partidul Comunist Român a destinelor naţiunii noastre constituie garanţie deplină a forţei, trăiniciei şi unităţii orînduirii noastre socialiste, reflectă nestrămutata încredere cu care ţara, întregul nostru popor urmează politica partidului, dăruindu-şi întreaga energie pentru înfăptuirea ei neabătută. Bilanţul economic al anului 1968 atestă că în toate domeniile vieţii economice sociale s-au obţinut IOAN D. COPIL doctor în economie realizări importante şi că sarcinile prevăzute în planul de stat au fost îndeplinite şi depăşite nu numai pe întreaga industrie, ci şi de către toate ministerele şi organele economice centrale. Din tabloul de sinteză al realizărilor reiese că economia ţării noastre s-a dezvoltat susţinut ca urmare a menţinerii ritmului înalt de industrializare socialistă, de modernizare continuă a agriculturii şi de dezvoltare creatoare a ştiinţei. Realizările acestor 3 ani ai cincinalului ne arată că venitul naţional, indicatorul sintetic al întregului efort economic a crescut faţă de 1965 cu peste 26 la sută şi, pe această bază, statul a putut investi însemnate fonduri pentru dezvoltarea ramurilor hotărîtoare ale economiei, pentru construcţii de locuinţe şi crearea de bunuri de consum destinate satisfacerii nevoilor mereu crescînde ale populaţiei. Creşterea de 7 la sută a venitului naţional în 1968 faţă de 1967 a asigurat ritmuri înalte de dezvoltare pentru ceilalţi indicatori principali ai economiei naţionale. Aceasta explică creşterea în anul care a trecut a producţiei globale industriale cu 11,6 la sută, a investiţiilor din fondurile centralizate ale statului cu 11,1 la sută şi a productivităţii muncii din industrie cu aproape 7 la sută. Darea în exploatare a peste 560 de noi capacităţi de producţie şi obiective importante economice, social-culturale şi de servicii către populaţie s-a realizat cu o creştere de numai 2,1 la sută a numărului de salariaţi, ceea ce dovedeşte că acţiunea de organizare raţională a producţiei şi a muncii, continuată în anul 1968, a creat cadrul favorabil pentru o folosire mai bună a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a eficienţei economice a întreprinderilor. Un rezultat semnificativ al acestor acţiuni este că aproape două treimi din sporul total al producţiei industriale s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Acesta este un indicator calitativ cert al dezvoltării ascendente a economiei noastre naţionale de-a lungul întregului plan cincinal. Tabloul deosebit de bogat al rezultatelor învederează că procesul continuu de industrializare a ţării — suportul generator de energii al întregii economii — s-a reflectat în mod deosebit în creşterea cu precădere a producţiei în ritmuri mai susţinute în ramurile de bază ale industriei socialiste, ramuri care asigu(Continuare în pag. 2-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6597 miercuri 29 I 1969 4 pagini 30 bani Lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie In zilele de 27 şi 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. La şedinţa de marţi au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membrii ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului. La lucrările plenarei au participat de asemenea, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, preşedinţii uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole, directorii direcţiilor agricole judeţene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură şi ai unor staţiuni experimentale, preşedinţii unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale şi din cooperative agricole, în cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarăşii Marin Argint, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, preşedintele C.A.P. Bălcaciu, judeţul Alba, Gheorghe Ghinela, prim secretar al comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., Pavel Rizo, preşedintele C.A.P. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, ing. Ion Mănoiu, directorul Direcţiei agricole judeţene Braşov, Gheorghe Postolache, preşedintele C.A.P. Tifeşti, judeţul Vrancea, ing. Constantin Timirgaziu, directorul staţiunii experimentele agricole Secuieni, judeţul Neamţ, Serghei Melniciuc, preşedintele C.A.P. Independenţa, judeţul Galaţi, ing. Alexandru Galoş, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloş, prim secretar al Comitetului judeţean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, judeţul Constanţa, Stelian Mălnăşan, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Drăgoeşti, judeţul (Continuare în pag. a 3-a) Puternic factor stimulator al capacităţii profesionale ...Dacă la ora cînd am pătruns în secţiile cunoscutei ÎNTREPRINDERI DE PRODUSE ZAHAROASE „BUCUREŞTI“ aş fi avut cu mine un aparat care să redea atmosfera de aici, acesta ar fi indicat: „Ritmul muncii, normal Maşinile cu „degete“ metalice funcţionau sacadat, într-o mişcare continuă, stereotipă. — Şi totuşi oamenii sînt stăpîniţi de emoţie... Şibrigadiera Maria Ciolcă, secretara comitetului sindicatului care mă însoţea — considerînd, poate, că mi-au fost deajuns cîteva clipe pentru „aclimatizare“ — a continuat. — Ei ştiu că la comitetul de direcţie se discută acum tocmai măsurile ce trebuie luate în vederea aplicării recentei Hotărîri a Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în toate întreprinderile de industrie alimentară tutelate de ministerul nostru. Ieri, în pauză, am citit Hotărîrea care a fost primită cu un deosebit interes. A fost retransmisă şi la staţia de radioamplificare. Şi de-aia aşteptăm cu toţii... — Nu mi se pare că „aşteptaţi“. — Vorba vine. De altfel toţi, de la ambalator şi şi pînă la director, ştim că singura unitate de măsură a valorii fiecăruia e munca, şi prin aceasta înţelegem — aşa cum sunt formulate şi principiile generale ale noului sistem de salarizare — cantitate, calitate, răspundere pentru tot ceea ce facem pe funcţia în care lucrăm. Tovarăşa Ciolcă lucrează la unitatea de surogare, recunoscută prin priceperea Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în industria alimentară colectivului ei de a obţine cu regularitate mai mult produs finit din aceeaşi cantitate de materie primă. „Economisim noi materie primă — spun muncitoarele de aici — dar cam risipim la „auxiliare“. Firesc, din această „microbalanţă“ a reieşit angajamentul secţiei de a reduce la jumătate bracul tehnic. La serviciul organizării producţiei, unde se lucra la reaşezarea salariilor, am aflat cîteva amănunte interesante. In primul rînd, că ridicarea nivelului de pregătire profesională, pe deplin stimulată de noul sistem de salarizare, îi preocupă mai intens pe muncitorii de aici, mai ales pe tinerii necalificaţi. Au în faţă exemple vii. Patiserii, maşinistele, mecanicii obţin o creştere substanţială a salariului. La cei cu vechime, se adaugă şi sporul legal. Unii, de categoria VI—VII, ajung chiar la o creştere a salariului de bază în jur de 350—400 lei, bineînţeles, fără „vechime“ , şi cum în cadrul aceleiaşi categorii sunt 3 trepte de salarizare, rămîne loc destul pentru „mai bine !“. De reţinut că creşterea ponderii salariului tarifar prezintă şi alte avantaje, mai ales pentru femei — majoritatea salariaţilor din această întreprindere. Cota de asigurări sociale, în cazul concediului de maternitate, se calculează acum în raport cu o bază mai mare , la fel şi la concediul de boală. ...La numai cîţiva paşi, la FABRICA DE ULEIURI „MUNTENIA“, oamenii nu sînt deloc „emoţionaţi“ — ARTUR IOAN (Continuare în pag. a 3-a) RUBRICA: IN AUDIENTA LA SINDICAT (In pagina a 2-a) STRĂLUCIRI DE IARNĂ LA SINAIA OKINAWA DIN NOU ÎN ACTUALITATE (In pagina a 4-a) Am încercat să întocmesc o fişă prin înscrierea cronologică a faptelor şi întîmplărilor din viaţa unui om. Am încercat să aflu ce fapte ieşite din comun l-au ridicat pe acest om în faţa semenilor săi... Dar creionul nu s-a oprit asupra nici uneia pentru a fi subliniată. Şi totuşi... Cînd Ion Alexandrescu, vicepreşedintele Consiliului popular al municipiului Piteşti, l-a propus pe Ionel Popescu, sudor de la I.I.L.Progresul, candidat pentru circumscripţia a V-a, in alegerile de deputaţi pentru Consiliul municipal toţi cei de faţă, adunaţi in sala Casei tineretului, au izbucnit spontan într-un ropot de aplauze. Multe mîini se mişcau în semn de prietenie, poate de încurajare, de bravo ! Emoţionat Ionel Popescu s-a urcat la tribună. ...Era cam prin 1949 cînd pe poarta întreprinderii „Textila“ din Piteşti, Constantin Popescu, maistrul, intra de mînă cu fiul său Ionel, proaspăt iniţiat în tainele meseriei de sudor electric şi autogen, pentru a învăţa de la tată „tainele ascunse" ale altor meserii ca cea de mecanic, lăcătuş, ajustor... Timpul a trecut şi, o dată cu el, a crescut şi Ionel. Aprecierile la adresa priceperii, hărniciei, inteligenţei şi iniţiativei lui se făceau tot mai des auzite. La I.I.L.Progresul unde se angajează după o vreme, se detaşează net de mulţi dintre vechii săi colegi. I se încredinţează lucrări de categorii mari, ca unui meşter iscusit, bine specializat. Muncitor vrednic! Chiar aşa. A participat, în cei 20 de ani, de cînd lucrează la ridicarea din temelii a fiecărei hale şi atelier ale întreprinderii de azi. A pus temeinic umărul la muncă antrenînd pe toţi cei de o virstă cu el, menţinîndu-se fruntaş în întrecerea socialistă an de an. Povestesc oamenii. Dacă existau probleme asupra cărora semnele de întrebare cu greu puteau fi şterse, se apela la priceperea lui Ionel Popescu. El a sudat şi asamblat camerele de combustie a noii fabrici de cărămidă, operaţie extrem de pretenţioasă, apoi noile tipuri de radiatoare ale silozurilor de porumb, a croit şi sudat ferme de susţinere pentru plafoanele multor uzine din ţară etc. O biografie aparent simplă. Dar faptele, faptele acestea spun mai mult decit orice încercare de a sublinia cu creionul roşu întîmplările eroice adunate în aproape sfertul de veac trăit în clocotul înnoitor de edificare al socialismului. C. ANDREI Elep! Ilănim MARTIE Într-o atmosferă de puternic entuziasm ÎNTREGUL POPOR se pregăteşte" DE ALEGERI In oraşul Vaslui s-a construit de curînd o modernă fabrică de confecţii. în această unitate vor lucra în final 1 750 muncitori. Producţia de bază o constituie uniformele şcolare pentru băieţi şi fete. Anual se vor produce 1 100 000 confecţii în diverse sortimente. ITINERAR: CONSTANŢA -toate zările lumii • Scurtă incursiune în trecut ! Simple amintiri ? Nu ! Mărturii ale pasiunii şi hărniciei • Coordonate ale viitorului port Pe digul de larg, al portului Constanţa, la numai 60 de metri de ţărm, intr-un bloc de beton se află şi astăzi un pergament purtind inscripţia: 16 octombrie 1896. Este data la care a avut loc coborîrea in mare a primului bloc la temelia digului. Inaugurarea oficială a portului a fost consemnată in 1909 cînd a început încărcarea, cu cereale, a navei „Iaşi“. A trecut de atunci mai bine de o jumătate de secol. Nu caut imaginea paralelă a evenimentelor. Totuşi, memoria fixează o zi geroasă de decembrie din anul 1964. Data n-a fost consemnată de nici un pergament festiv. Momentul era insă de o solemnitate sobră. Cei ce erau strînşi pe dig se străduiau să-şi ascundă emoţia. La un moment dat, un autocamion vîrfuit cu piatră a curmat brusc discuţiile. Şoferul a virat scurt, întorcînd maşina cu spatele către mare, prudent, pipăind parcă terenul cu cauciucurile neînvăţate decit cu drumurile sigure. Inimile s-au strins temătoare pînă cînd omul de la volan, atent a apăsat maneta debasculare. Apa a bolborosit stropindu-i cu broboane sărate pe cei de pe dig apoi s-a liniștit de parcă un copil jucăuș ar fi svîrlit cîteva pietricele în mare. „Cîteva pietricele“ insumînd 17 tone ! ...Zilele, săptămînile treceau unele după altele oferind privirilor acelaşi spectacol al luptei oamenilor cu marea. La fiecare cinci minute autobasculantele, ce se înmulţiseră acum, „bombardau“ marea cu stinci desprinse şi aduse din cariera Ovidiu sau cu „aricii de mare", stabilopozii din beton confecţionaţi de I.C.H. pentru stăvilirea furiei valurilor ce izbeau ţărmul. Oamenii cîştigaseră deprinderi nebănuite în relaţiile cu marea. Găseau şi aplicau soluţii economice îndrăzneţe şi rentabile. Maistrul Vasile Anton, veteran al digurilor şi construcţiilor hidrotehnice, propusese o soluţie care mărea de 6 ori productivitatea muncii: umplerea tancurilor gabarei cu apă pentru a se obţine — prin înclinarea platformei cu AS de grade — răsturnarea directă pe locul indicăt a celor 300 tone de piatră. ★ La poarta spre cinci continente a României, pe locul de întîlnire a navelor ţării şi lumii întregi, s-au încheiat cu un an mai devreme, o dată cu bascularea ultimului transport de piatră, lucrările de închidere a incintei noului port. Sortite să delimiteze şi să apere noul bazin portuar de furia valurilor, cele două diguri au atins, încă de anul trecut, lungimea proiectată, ambele ajungînd la peste 5300 metri. Peste 6 milioane de tone de piatră au fost strămutate de la cariera Ovidiu la temelia digurilor întreţesute cu stabilopozii. Noul port, al căruia bazin va fi de 3 ori mai mare decît cel actual, va cuprinde o suprafaţă cucerită mării de peste AiOO ha. începutul acestui an a consemnat deja terminarea construcţiei danelor 64—66 cu o lungime de circa 600 m, amenajarea a 15 000 mp de platforme, instalarea a aproape 13 000 m linii de cale ferată, continuarea cu intensitate a lucrărilor de excavare a fundului bazinului pînă la adîncimea de 13—14 m, propice accesului navelor de mare tonaj. GH. DIMA (Continuare în pag. 2-a) Record în forajul de adîncime La Ghergheasa, judeţul Buzău, a fost încheiat la 6 200 m în pămînt forajul celei mai adinei sonde săpate pînă acum în România. Obţinerea unei asemenea performanţe se datoreşte aplicării unui complex de metode moderne, corespunzătoare formaţiilor geologice locale și adîncimilor străbătute. Animaţia premergătoare marilor evenimente a devenit caracteristică şi judeţul Maramureş. In cadrul a 3352 adunări care au avut loc în oraşele, comunele şi satele judeţului au fost propuşi 189 candidaţi de deputaţi pentru Consiliul popular judeţean, 580 pentru consiliile populare municipale şi orăşeneşti, precum şi 2946 pentru consiliile populare comunale. Toţi cetăţenii cu drept de vot, cu domiciliul stabilit în municipul Baia Mare şi suburbiile aparţinătoare municipiului au fost înscrişi în listele de alegători. In Baia Mare numărul acestora se ridică la 41739. In oraşele Tecuci, Bereşti, Tg. Bujor şi în numeroase comune şi sate din judeţul Galaţi au loc în aceste zile numeroase manifestări cultural-artistice închinate alegerilor. Cetăţenii din Cosmeşti, de pildă, au ascultat expunerea „Valoarea socială şi etică a muncii“, axată pe aspectele caracteristice socialeconomice ale satului lor, iar la Barcea, Fundeni, Bereşti şi în alte localităţi au avut loc concursuri pe tema — trecutul istoric al poporului nostru. In cadrul manifestărilor culturale au fost incluse, de asemenea, filme documentare care au fost vizionate de peste 11000 de spectatori. Aceeaşi vie activitate cultural-artistică se desfăşoară in comunele şi satele judeţului Brăila. Cetăţenii din comuna Berteştii de Jos şi cei din Bărăganu au audiat conferinţele „Democratism şi progres social“, „Creşterea nivelului de trai în anii construcţiei socialiste“. Întreprinderea cinematografică interjudeţeană Braşov a expediat în oraşele şi satele judeţelor Braşov, Sibiu şi Covasna numeroase filme inspirate din marile realizări ale oamenilor muncii din această parte a ţării, care alături de întregul popor înfăptuiesc în mod exemplar vastul program al desăvîrşirii construcţiei socialiste in ţara noastră. Printre aceste documentare, care vor rula în perioada campaniei electorale, se numără „Tractor 66“ „Oameni la înălţimi“, „Reportaj din Ţara Birsei“, „Casa cetate“, „Acolo unde Dunărea întîlneşte Carpaţii“, „Construim“ şi altele. Cu prilejul campaniei electorale, la Iaşi, se află sub tipar broşura „Meleaguri ieşene — cifre, fapte, împliniri“. De asemenea o imagine a realizărilor înfăptuite în ultimii ani, în aceasta parte a ţării, este ilustrată în fotomontajul intitulat „Dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului Iaşi“. El reflectă faptul că producţia globală industrială a judeţului Iaşi a crescut în 1968 de 16 ori faţă de anul 1950, că întreprinderile din judeţ îşi exportă produsele în 48 de ţări. De asemenea, din cuprinsul fotomontajului reiese că pe ogoare au lucrat anul trecut 4 530 de tractoare, că Iaşul universitar numără în prezent aproape 24 000 de studenţi la cursuri de zi şi fără frecvenţă.