Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-19 / nr. 6797
Pagina a 2-a Poate că nici o altă facultate psiho-socială nu trădează marca definitorie a poporului nostru într-un chip mai limpede decit spiritul său critic. Şi faptul îşi află explicaţia în evoluţia sui-generis a concepţiei despre actul cultural, prezent cu deosebire în marginile acestor pămînturi în ultimele 15 decenii, cînd afirmarea individuală a capacităţilor intelective cedează vizibil, în proporţii amplificate, locul manifestării colective, fenomen ajuns în faza desăvîrşirii în epoca actuală. „Unde nu e viaţă spirituală, nu e istorie“ — medita sentenţios Vasile Pârvan şi gîndurile sale prefigurează adevărul durabil, cu tonalitate de testament: „In neatîrnare, în libertate deplină, ne simţim cei mai puternici şi mai frumoşi, în neatîrnare suntem noi înşine...“ Nenumărate pilde stau mărturie despre vocaţia critică polivalentă a oamenilor de aici, de la Carpaţi şi Dunăre , cîteva meritînd cu prisosiriţă a fi invocate, ori de cîte ori privim — săgetînd spaţiile dense ale memoriei scrise sau nu — Istoria României. în fond, exercitarea spiritului critic (G. Ibrăileanu şi E. Lovinescu au dezvoltat copios acest subiect în lucrări ce ar merita atenţie din partea tiparului !) vorbeşte despre pasiunea neîntinată a cărturarilor — şi nu numai a acestora — pentru Cultivarea principiilor nobile ale adevărului — axa în jurul căreia se modelează personalitatea umană. A stărui în căutarea drumului propriu formării şi dezvoltării naţiunii; a ne spori efortul atît de necesar declanşării unor acţiuni, în stare să conducă la aşteptare acumulări calitative în mozaicul de planuri ale vieţii; a fi receptiv la cuceririle celor dimprejur şi de mai departe, cu antenele larg deschise dar mereu dispuşi să separăm valoarea de antipodul ei ; a ne supune constant autoanalizei lucide, în sensul exigenţei pe care o manifestăm faţă de străinătate etc... — şi toate acestea încălzite la focul viu al patriotismului — iată, în mare, elemente formativei ale modului de exteriorizare, prin excelenţă, a poporului român. Năzuinţa supremă a precursorilor şi anume aceea de a întruchipa în individ atributele esenţialmente umane — lucrător (faber) şi gînditor (sapiens) — îşi găseşte abia astăzi cîmp vast şi fertil împlinirii. Ofensiva, „lupta cu inerţia“ i-a caracterizat pe iluştrii înaintaşi, ctitori ai culturii naţionale în lungul istoriei moderne şi contemporane. Apelăm, din obişnuinţă, la comparaţii, uitînd că o comparaţie nu implică neapărat o judecată, ignorînd, în plus, faptul că o stare de lucruri e unică, irepetabilă în resorturile ei intime. Se cuvine să vedem în actele lor de cultură expresii ale geniului creator autohton și nicidecum ale unor simple grefări de idei, născute aiurea, la mersul nostru istoric. Fiindcă nu ni-l închipuim pe Eliade — autor al proiectului... bibliotecii naţionale, pe Haşdeu sau pe Iorga — figuri magnifice ale umanismului european etc... — decit în ipostaza de inventatori ai spiritualităţii naţionale. Şi să ne amintim de trio-ul junimist, care imprimă, dincoace de mijlocul veacului trecut, spiritului critic o traiectorie cu consecinţe dintre cele mai faste, pregătind ascendenţa României spre vîrfurile piramidelor de cultură şi civilizaţie nu mai puţin de un secol. Un poet şi un dramaturg — Eminescu şi Caragiale, — primul — revelarea imaginii sintetice a geniului românesc în atitudine lirică, al doilea — „un revolver vecinic încărcat“—cum insinua T. Arghezi. Şi laolaltă cu ei, înainte mergător, directorul de conştiinţă al faimoasei mişcări culturale, profesorul Titu Maiorescu partizanul unei drepte reconsiderări a conceptului de valoare şi, totodată, luptător „în contra“ formelor fără fond: „cu o cultură falsă nu poate trăi un popor, şi dacă stăruieşte în ea, atunci dă un exemplu mai mult pentru vechea lege a Istoriei: că în lupta între civilizarea adevărului şi între o naţiune rezistentă se nimiceşte naţiunea, dar niciodată adevărul“. Şi exemplele nu se opresc aici : înclinaţia temperamentală pentru pamflet, pentru dezbaterea pe teme filozofice, sociale, estetice (N. Bălcescu, V. Conta, I. Nădejde, E. Lovinescu, Camil Petrescu, L. Blaga, M. Ralea, T. Vianu, G. Călinescu, între alţii) ş.a.m.d. — constituie noi puncte de reper ale spiritului critic românesc. In efortul ei de a sincroniza tendinţele culturii noastre cu acelea manifestate în Occident, o parte din generaţia afirmată mai ales în deceniul al treilea al secolului de faţă, a deschis programatic cîmp liber inovaţiei fără tangenţe cu cuceririle de pînă atunci în domeniul spiritual. Avangardismul nu a fost decît o încercare de aducere la acelaşi numitor a capacităţii de expresie artistică şi mai puţin un act constructiv de critică. Revoluţia culturală, săvîrşită în ultimul sfert de veac şi, ca o încununare a gîndirii maselor largi muncitoare, documentele Congresului al X-lea al partidului au demonstrat, o dată mai mult, capacitatea de care dispune poporul nostru de a-şi conserva şi amplifica virtuţile creatoare : spiritul critic a prezidat dezbaterile Marelui Forum — semn al înnoirilor viitoare. VICTOR BIBICIOIU ACTUL CULTURAL - EXPRESIA SPIRITUALITĂȚII POPORULUI Acest emoţionant gest: întrajutorarea (Urmare din pag. l-a) dă. Aceeaşi practică ia locul de muncă sau în pauze. Şi dacă în aceste confruntări de opinii sînt criticaţi unii, nu se supără nimeni, căci cu toţii ştiu că adevărul se naşte deseori cu „chinuri". ...Petru Fekete, stăpîneşte tainele unei meserii astăzi pe cale de dispariţie — arta sculpturii în lemn. L-am găsit în atelierul de mobilă stil al întreprinderii C. I. L. Focşani, săpînd cu migală şi măiestrie lemnul. Cînd micul atelier de astăzi va deveni o secţie( aşa cum se prevede pentru 1970) Petru Fekete, va putea spune că fiecare din cei ce vor lucra aici, „i-a trecut prin mînă" i-a ascultat sfaturile devenind specialistul de astăzi şi datorită lui, de la care ieri a învăţat şi primit scînteia pasiunii. Exigenţa şi pasiunea, coordonatele noului stil de lucru colectivist, înstăpînit astăzi în relaţiile dintre oameni, generează şi orientează atitudini necunoscute pînă ieri la proporţii de masă, sociabilitate, întrajutorare, relaţii cu adevărat tovărăşeşti. Ele se datoresc desigur şi schimbărilor de mentalitate survenite în trecerea de la agrar la industrial. Dacă munca pe ogoare prin caracterul efemer al grupărilor submina odinioară spiritul de colectivitate, munca industrială, mijloacele şi conţinutul ei în structura economiei socialiste, înlătură această mentalitate moştenită de la bunici, înlocuind-o cu alte norme, deprinderi. Şi iată cum un miner IF.G. din Berevoieşti aflat la prima generaţie la oraş şi în mină ajunge sa marturisescâ: „în subteran e colaborare, prietenie, ajutor, acolo e uneală, dacă nu e unealâ nu e bine". Nu toţi care gîndesc aşa ştiu şi să se exprime atît de sugestiv, dar ascultafi-o numai pe şefa de schimb Ioana Hrizu de la F.C. Focşani: „încetul cu încetul omul de lingă tine îţi devine prieten. Ajungi să-l cunoşti şi să-i împărtăşeşti bucuriile, necazurile, te frămîntă grijile lui, îl înţelegi, cinsteşti şi îl ajuţi cu un sfat bun atunci cînd e nevoie, eşti gata să-i sari în ajutor. Toate fetele din secţie ştiau că Tudora Zamfir, are copiii bolnavi şi multe greutăţi acasă. Au ajutat-o cu rîndul să-i îngrijească creîndu-i momente de răgaz, linişte, preluîndu-i citeva din sarcinile de muncă. Şi dacă le-am întrebat pentru ce au făcut-o mi-au răspuns mirate că „aşa e firesc să fie". Se întîlnesc în gestul întrajutorării colaborarea, colectivismul, încrederea, sinceritatea şi dăruirea, atitudini care fac ca relaţiile dintre oameni să devină cu adevărat umane. 11 Fragment dintr-o suită de dansuri din Oaş, în in- H terpretarea artiştilor amatori ai sindicatului Combinatului chimic din Făgăraş ! Foto P. COZIA Relache Lipsindu-mi, deocamdată, televizorul portabil (sau... sau decapotabil), şi — cum se întîmplă omului cîteva săptămîni pe an — circulînd pe fel de fel de drumuri de munte şi mare, am scăpat pentru cîteva zile de forţa de atracţie a micului ecran, în această stare ciudată de imponderabilitate, la mulţi apar inevitabil simptomele alarmante ale carenţei de imagini T.V. Reflexele au ajuns să funcţioneze ca un ceasornic. De cum se lasă seara şi adesea pînă foarte tîrziu în noapte, ca să nu mai vorbim de unele duminici de pomină care încep cu gimnastica de dimineaţă şi se termină cu telesportul de noapte, anumite organisme şi-au creat obişnuinţa fatală a imaginilor televizate. Ieşirea din „Program" provoacă perturbaţii mai mult sau mai puţin grave, în funcţie de cantitatea de ore TV intrată în sînge. Deconectat de bună voie din angrenajul imaginilor (pentru o biată săptămînă doar), de la distanţă deci, perspectiva se schimbă. Ai prilejul să constaţi cum pe scaunele unui litoral întreg se instalează lumea, în faţa televizoarelor, la întîlnirea cu Ben Quick. Priveşti toate acestea de pe faleză, respirînd briza de seară, încercînd să desluşeşti ursa mare, casiopeea şi dragonul, pe un cer cu intensităţi luminoase ieşite din comun, şi te bucuri de imponderabilitatea în care te afli, de redescoperirile făcute... Ai prilejul să constaţi cum se golesc străzile duminica după-amiază şicum orice cetăţean onorabil devine telespectator sportiv. Rezişti tentaţiei, şi mai profiţi de o oră de soare, de nisip şi de alge, chiar dacă, între timp (cum vei afla mai tîrziu, de la Belphegar şi de la alţii), pierzi „o zi memorabilă din istoria telesportului nostru... Regreţi — fireşte — dar orice izbîndă cere sacrificii... Despre toate acestea vrem să vorbim, profitînd de scurtul „relache". Despre starea de robie T.V. din care mulţi nu pot şi nu vor să iasă. Despre vizionarea fără discernămînt de-a valma, a tuturor emisiunilor, interesante sau nu, bune sau rele, pentru copii sau pentru militari. Despre „pasiunea" de a vedea ceva, indiferent ce, la televizor, orice, numai să fie. Despre„pierderi de timp“ şi despre folosirea iraţională a timpului liber. N-am vrea să fim greşiţi înţeleşi. Televiziunea îşi are virtuţile ei incontestabile, multe dintre emisiuni au importante rosturi (cel puţin teoretice) educative, culturale, informaţionale, de divertisment. Cu o singură condiţie ca noi, împricinaţii, să găsim puterea de a domina aparatul, de a nu ne lăsa dominaţi, şi terorizaţi, şi tîrîţi de el. CĂLIN CALIMAN Festivalul „Danubius '69" La Tr. Severin s-a încheiat cea de-a II-a ediţie a Festivalului oraşelor de la Dunăre — „Danubius ’69“. Pe scena casei de cultură din oraş au evoluat, timp de cinci zile, circa 1 000 de artişti amatori din 11 judeţe ale ţării. Pe Ungă numărul mare de participanţi, actuala ediţie a festivalului s-a caracterizat, faţă de cea din anul precedent, prin includerea în programul competiţional, alături de formaţii artistice folclorice, a unor formaţii şi solişti de muzică uşoară, precum şi de muzică cultă. In urma pasionantei întreceri, trofeul de aur reprezentând zeul „Danubius a fost atribuit formaţiilor artistice ale oraşului Turnu Măgurele. ” MY FAIR LADY - Patria (11 86 25) — 9 ; 12,45 ; 16,30 ! 20,15 ANGELICA ȘI SULTANUL - Republica (11 03 72) — 8,15 ; 10,15 ; 12,30 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15 — București (15 61 54) — 6,15 ; 10,15 ; 12,30 ; 14,30 ; 16,45 ; 19 ; 21,15 OMUL CARE VALORA MILIARDE — Luceafărul (15 87 87) — 9 , 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 , 21. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Feroviar (16 22 73) — 8,30; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,36 ; 21 — Melodia (12 96 88) — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,30 ; 20,45 — Modern (23 71 01) — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 — Excelsior (18 10 88) — 9,45 ; 12,15 ; 14,45 ; 17,15 ; 20. OMUL CARE VALORA MILIARDE — Festival (13 63 84) — 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 21 — Favorit (Drumul Taberii) — 10 ; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. OMUL, ORGOLIUL, VENDETA — Victoria (16 28 79) — 8,30 ; 10,45 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,45 — Flamura (23 07 40) — 9—13,30 in continuare ; 16 ; 18,15 ; 20,30. MICII LUPTĂTORI — Central (14 12 24) — 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. ULTIMA LUNA DE TOAMNA — Central (14 12 24) — 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21 AVENTURIERII — Lumina (16 23 35) — 8,30—16,15 in continuare. VADUL IADULUI — Lumina (16 23 35) — 18,30 ; 20,45. OMUL MOMENTULUI — Doina (16 35 38) — 11 ; 13,45 ; 16 ; 18;15 ; 20,30 — Volga (1191 28) — 9—18 in continuare ; 18,15 ; 20,30 — Aria (21 31 88 — 9,30 ; 15,30 ; tn continuare ; 18 ; 20,15 ClND VOI FI MORT Sl LIVID — Union (13 49 04) — 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45 TOTUI. PENTRU RIS — Timpuri Noi (15 61 10) — 0—21 in continuere. SOARELE VAGABONZILOR — Grivita (17 03 58) — 9,30 ; 12 15,30 ; 18 ; 20,30 — Aurora (35 04 66) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 10 ; 18,15 ; 20,30 CĂSĂTORIE DIN INTERES — înfrăţirea (17 31 64) — 15 ; 17,45 ; 20. TARZAN, OMUL JUNGLEI — Buzeşti (15 62 79) — 15,30 ; 18 ; 20,30. SHERLOCK HOLMES — Dacia (16 26 10) — 8,45—20,45 în continuare — Giuleşti (17 55 46) — 15,30 ; 18 ; 20,30 vîRSTA INGRATA — Bucegi (17 05 47) — 9; 11,15; 13,30; 15,45 ; 18,15 ; 20,30 — Miorița (14 27 14) — 9,15—13,45 în continuare ; 18 ; 18,15 ; 20,30 TIGRUL — Floreasca (33 29 71) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 — Gloria (22 44 01) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 — Tomis (21 49 46) — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18 , 20,30 COMISARUL X ȘI BANDA „TREI CÎINI VERZI" — Unirea (17 10 21) — 15,30 ; 18. — Drumul Sării (31 20 13) — 17,30 ; 20. CREOLA, OCHII-TI ARD CA FLACARA — Mosilor (12 52 93) — 15,30 ; 18 , 20,30. Lira (31 71 71) — 15,30 ; 18. FATA DIN PARC — Drumul Sării (31 28 13) — 15. STRAIN ÎN CASA — Cotroceni (13 62 56) - 15,30 ; 18 ; 20,15 PROFESIONIȘTII - Viitorul (11 48 03) — 15,30 ; 18 ; 20,30 DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Popular (35 15 17) — 15,30 ; 18 ; 20.30 CAVALERII AERULUI — Munca (21 50 97) — 16 , 18 ; 20. — Rahova (23 91 00) — 15,30 ; 18 ; 20.30 PRINȚUL NEGRU — Cosmos (35 19 15) — 15,30 ; 18 ; 20,15. NEIMBLlNZITA ANGELICA — Flacăra (21 35 40) — 10,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. NOAPTEA GENERALILOR - Vitali (21 39 32) — 10. ARUNCATI BANCA IN AER — Progresul (23 94 10) — 11 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. SlNGEROASA NUNTĂ MACEDONEANA — Ferentari (23 17 50) — 10 ; 15,30 ; 18 ; 20,15. TINERETE PARA BATRINETE — Pacea (31 32 52) — 15,45 ; 18 ; 20,15. BUN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR — Cringasi (17 38 81) — 15,30 ; 18 , 20,15. GRĂDINI CINEMATOGRAF ANGELICA ŞI SULTANUL - Stadionul Dinamo (11 03 72) — 19. OMUL, ORGOLIUL, VENDETA — Doina (16 35 38) — 19. OMUL CARE VALORA MILIARDE. ANGELICA ŞI SULTANUL — Festival (15 63 84) — 19. VIRSTA INGRATA — Buzesti (15 62 79) — 19,30. SOARELE VAGABONZILOR — Bucegi (17 05 47) — 19,30. COMISARUL X ȘI BANDA „TREI ClINI VERZI" — Unirea (17 10 21) — 19,30. MUNKA VINERI 19 SEPTEMBRIE 19.15 — Tineri interpreţi de muzică populară 19.30 — Telejurnalul de seară 19.45 — Ediţie specială, actualitatea in agricultură 20.00 — Film artistic. Ape limpezi — o producţie a studiourilor sovietice 21.23 — Dialog muzical 21.45 — Reflector 22.00 — Mult e dulce şi frumoasă 22.25 — Telejurnalul de noapte 22.45 — Cintă sexetul vocal polonez „All-Babbi" SIMBATA 20 SEPTEMBRIE Programul I 17.30 — Buletin de ştiri 17.35 — Lumea copiilor 17.50 — Campionatele europene de atletism 13.45 — La volan — emisiune pentru automobilişti 19.00 — Telejurnalul de seară 19.30 — Campionatele europene de atletism 20.30 — Tele-enciclopedia 21.30 — Monografii contemporane. Pădurile orizontale 21.50 — Poezii pe... portativ 22.15 — Telejurnalul de noapte 22.30 — Film serial. Răzbunătorii 23.20 — Program de romanțe Programul 19.00 — Telejurnalul de seară 19.30 — Campionatele europene de atletism 20.30 — Cîntă Doina Badea 20.40— Recitalul de sîmbătă seara 21.00- Roman foileton „Lunga vară fierbinte" Vineri 19 septembrie 1969 PREMIILE acordate participanţilor la cea de-a lll-a Expoziţie Republicană a foto-amatorilor Deschisă în sala „Nicolae Cristea“ din Capitală, Expoziţia pe ţară a artiştilor foto-amatori de la oraşe şi sate — organizată în cinstea aniversării unui sfert de veac de la eliberare — a inmănunchiat un număr de 170 lucrări (alb-negru, color şi diapozitive), peste 100 aparţinînd cercurilor de foto ale sindicatelor. Fotografiile expuse — cotate a fi cele mai reprezentative pentru întreaga activitate a mişcării de amatori, desfăşurate în timpul scurs de la expoziţia precedentă — au demonstrat, cu prisosinţă, faptul că există în rîndurile maselor largi de oameni ai muncii numeroşi iubitori, care — dincolo de echivalentul particular al preocupării — fac să sporească prestigiul acestui relativ tînăr gen de artă. Caleidoscop de motive de inspiraţie — conturind semnificaţiile contemporane ale peisajului naţional în continuă prefacere , de la aspecte inedite din variatele domenii de activitate (economică, socială, ştiinţifică, cultural-artistică), la scene din viaţa de familie, de şcoală, distribuirea timpului liber, etc., Expoziţia republicană a foto-amatorilor a lăsat o impresie din cele mai favorabile, de unde şi aprecierile exprimate de specialişti la momentul cuvenit. Juriul celei de a IlI-a Expoziţii republicane a cercurilor de foto-amatori a acordat următoarele premii : CERCURILE DE FOTOAMATORI ALE SINDICATELOR Fotografii alb-negru Premiul Ii Lăzăroiu Gheorghe (Intrep. poligrafică Sibiu) pentru lucrările „Nocturnă“ şi „Sulpini apuse". Premiul II: Dan Călinescu Mihai (Casa de cultură a sindicatelor Craiova) pentru lucrările „încredere“ şi „Omul şi barajul"; Sándor Rudolf (clubul C.F.R. Timişoara) pentru lucrarea „In zori"; Gheţiu Ion (Trustul de construcţii Iaşi) pentru lucrarea „Tot mai sus“; Paşcalău Mircea (Institutul de fizică atomică Cluj) pentru lucrarea „Monstrul". Premiul III: Baldir Victor (Casa de cultură a sindicatelor Craiova) pentru lucrarea „Porţile de Fier“ ; Călinescu Gheorghe (clubul ,,16 februarie“ — Ploieşti) pentru lucrarea „Noiembrie"; Crainic Tiberiu (Atelierul de reparaţii instrumente medicale Oradea) pentru lucrarea „Ia priveşte”; Szabó Iosif (Casa de cultură a sindicatelor Tg. Mureş) pentru lucrarea „La mal“ ; Hodorogea Constantin (Casa de cultură a sindicatelor Cisnădie) pentru lucrarea „La apusul soarelui“. Menţiuni : Traian Fodor (clubul sanitar Cluj) pentru lucrarea „Cărbunarul“ ; Aurel Tui (Casa de cultură a sindicatelor Craiova) pentru lucrarea „Olteni la tîrg“ ; Norbert Taugner (Combirtatul siderurgic Hunedoara) pentru lucrarea „Pastorală“; Albini Iulie (sindicatul sanitar Cluj) pentru lucrarea „U"; Földi Nicolae (Teatrul Muzical Galaţi) pentru lucrarea „V. 80"; Angheloiu Virgil (C.F.R. Ploieşti) pentru lucrarea „Disputa“; Schwartz Robert (întreprinderea de electricitate Timişoara) pentru lucrarea „Karina"; Claus Favoriţius (Institutul pedagogic Constanţa) pentru lucrarea „Dimineaţa în deltă"; Iuliu Pop (C.S.A.P.C. Baia Mare) pentru lucrările „Oşean" şi „Maria“; Kremer Vilian (I.C.H. Porţile de Fier) pentru lucrarea „Constelaţie dunăreană“ ; Georgescu Iulian (fabrica „Dorobanţul“ — Ploieşti) pentru lucrarea „Noapte bună"; Tollman Iosif (clubul minier Lupeni) pentru lucrarea „Cuibul luminii"; Ion Vînătoru (Staţia de cercetări miniere Petroşani) pentru lucrarea „Dialog monoton“; Oprişor Mircea (Institutul politehnic Iaşi) pentru lucrarea „Dimineaţă de toamnă"; Grigore Locusteanu (Bucureşti) pentru lucrarea „Fata cu scoica"; Kaap M. (Casa de cultură a sindicatelor Cisnădie) pentru lucrarea „Iarna“. Fotografii color Premiul I şi II nu se acordă. Premiul III: Nichitovici Ferdinand (C. I. L. Cîmpulung Moldovenesc) pentru lucrarea „Covor autumnal“ ; Bărbulescu Aurel (I.C.M. Piteşti) pentru lucrarea „Umbre“. Menţiuni : Bărbulescu Aurel (I.C.M. Piteşti) pentru lucrarea „Geometrie“. Premiul special pentru cercul de foto-amatori cel mai bine reprezentat în Expoziţia republicană. Cercul de foto-amatori al Casei de cultură a sindicatelor din Craiova. CERCURI DE FOTO-AMATORI DIN SISTEMUL AŞEZÂMINTELOR CULTURALE Fotografii alb-negru Premiul I: Konez Francisc (Casa de cultură din Gherla) pentru lucrarea „Albinele". Premiul II: nu se acordă. Premiul III: Visarion Cornel (Casa de cultură Ploieşti) pentru lucrarea „Fantezie alpină" Zavazal Emil (Casa de cultură din Făgăraş) pentru lucrarea „Cometa“. Menţiuni : Agapi Ion, (Casa de cultură din Iaşi) pentru lucrarea „Ritm modern"; Vening Vasile (Şcoala specială din Cărei) pentru lucrarea „La pescuit"; Androne Alexandru (Casa de cultură din Bistriţa-Năsăud) pentru lucrarea „Fă camine“; Bernath Horst (Facultatea de electronică din Timişoara) pentru lucrarea „Chiciură"; Nicolau Constantin (Ploieşti) pentru lucrarea „Dimineaţă de toamnă". Fotografii color Premiul I, II, şi nu se acordă. Menţiune: Warner Bithan (comuna Şercaia) pentru lucrarea „Cetate ţărănească“. Premiul special pentru cercul de foto-amatori cel mai bine reprezentat în Expoziţia republicană : Cercul de foto-amatori al Casei de cultură din Bistriţa- Năsăud. Semnale critice nerecepţionate Solicitudinea, floare rară ! La 25 aprilie a.c. am publicat articolul intitulat: „Puţină solicitudine multă... ingratitudine“. Prin materialul respectiv atrăgeam atenţia asupra carenţelor existente în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din municipiul Gh. Gheorghiu Dej. Relatam necazurile ce le întîmpină locuitorii din acest oraş la reparaţia aparatelor de radio, a televizoarelor, a încălţămintei, precum şi la prestarea altor servicii. Semnalam atît calitatea necorespunzătoare a lucrărilor efectuate cit şi lipsa de respect şi de servire civilizată a cetăţenilor. După cum se vede, aspectele ridicate umbreau activitatea acestor unităţi. Ele însă au fost tratate cu indiferenţă. Consecinţa ? Cazurile de nemulţumire se repetă cu frecvenţă sporită. Ne-au fost relatate şi în numeroase scrisori sosite recent la redacţie. Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti — Bacău, care poartă răspunderea pentru deficienţele respective, nu a mişcat un deget. O asemenea atitudine contravine normelor în vigoare, dovedeşte dispreţ faţă de cerinţele îndreptăţite ale populaţiei. Nădăjduim însă că prezentul semnal critic va găsi în sfîrşit ecou la forurile amintite şi că măcar de data asta vom cunoaşte şi noi măsurile luate pentru îndreptarea lucrurilor. Un capitol neglijat Omul muncii care vine într-o staţiune balneoclimaterică la odihnă sau tratament poate aprecia modul în care este servit nu numai după meniu, cazare şi tratamentul efectuat, ci şi după alte criterii. Este vorba de prestarea unor servicii ca : transportul bagajelor, operativitatea repartizării în vile, comportarea funcţionarilor etc. Despre aceste aspecte s-a ocupat ziarul nostru în articolul publicat la 23 iulie a.c. intitulat : „Contracte ferme cu clauze... facultative“. Arătam în materialul amintit că în staţiunile Lacul Roşu şi Tuşnad, în această privinţă sunt încă lacune. Deşi s-a încheiat un contract cu beneficiarii în care sunt incluse şi aceste prestări, ele nu se efectuează. Pledînd pentru respectarea lor, am sugerat Consiliului popular judeţean Harghita, care coordonează activitatea întreprinderilor balneoclimaterice din localităţile amintite, şi unele propuneri care să faciliteze aceste servicii. Se pare însă că ele nu au fost încă auzite. Deşi au trecut aproape 3 luni de la apariţia articolului, cei chemaţi să pună ordine în această direcţie privesc mai departe liniştiţi la neajunsurile pe care le întîmpină cetăţenii la sosirea în staţiuni. „Omiţînd“ a ne răspunde la critica făcută prin ziar, organul respectiv a încălcat cu bună ştiinţă legea. E bine însă să se reţină de către forul amintit, că nu există clauze... facultative în această privinţă. Aşteptăm deci, cuvîntul celor vizaţi. „Hîrtiile circulă, oamenii aşteaptă" Sub acest titlu a apărut în ziarul nostru din 18 mai a.c. un articol în care se critica lipsa de solicitudine manifestată la Ministerul Industriei Alimentare şi Ministerul Minelor faţă de scrisorile şi sesizările oamenilor muncii. De la publicarea lui au trecut 5 luni, timp mai mult decît suficient pentru ca conducerile celor două ministere să analizeze sub toate aspectele activitatea birourilor lor pentru rezolvarea reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor. Şi fireşte, despre rezultatele acestei analize am fi dorit să fie informată şi redacţia. Insă nu ştim de ce ministerele sus-amintite păstrează o tăcere absolută, încâlcind flagrant legislaţia în vigoare care prevede obligaţia de a răspunde la semnalele critice în termen de 40 de zile. Le aducem din nou aminte de această îndatorire, în speranţa că măcar de data asta vom primi un răspunsclar, convingător, care să constituie o garanţie că lucrurile vor fi îndreptate la birourile pentru rezolvarea reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor. M. ADRIAN Ansamblul artistic „Ţarina“ distins cu „Cupa de argint" Ansamblul artistic „Ţarina" al Fabricii de sticlă din Turda care a participat la cea de-a doua ediţie a Festivalului internaţional de folclor din zonele de munte de la Zakopane — R. P. Polonă, unde au fost prezente 18 formaţii folclorice din mai multe ţări europene, a fost distins cu „Cupa de argint". Artiştii amatori turdeni au prezentat pe scenele festivalului cîntece şi dansuri specifice mai multor zone folclorice ale ţării noastre, au luat parte la o paradă a costumelor populare şi au susţinut un spectacol la Televiziunea din Cracovia. Pretutindeni, mesagerii artei populare româneşti s-au bucurat de o bună primire din partea publicului polonez, fiind aplaudaţi la scenă deschisă. glllllllll!IIIIIlllllll!llllll!l!lllllllilllllllil1IIIR!l!ffllllll|li:‘'^ 1 Septembrie j Í (Urmare din pag. l-a) I 8 pirus (privilegiu, doar g al poeţilor vechimii gj care cîntau farmecele g reginei Sulamita...} jj nu se văd bărbaţii jj mascaţi care pătrund g în casa cineastului p Poanski şi-i spînzurăm femeia după ce mai jg înainte au avut pre- H cauţia de a-i ucide jj copilul din pîntec. jj Vai, cîte nu se văd g§ din Lună! g Şi aici, acum, e §§ septembrie. Septemgbrie al poamelor, şi jj al lunecării păsărilor m spre deltele cu papijj rusuri foşnitoare. Observaţi? Elogiul gj toamnei e ca totdeajj una, prilej de bucurii jj ale concediului, dar jj imaginile preferate de jj către poeţi ori gazeig tari, aceea a Lunii, gj aşa cum a fost, pînă g la cucerirea din vară, g lipseşte. Niciodată , nu vom mai scrie ce gj farmec vechi despre jj Luna devenită dintrjj odată fantast de nojj uă, de vie. Antologic jj Lunii e bogată în verjj suri de o somptuoa să melancolie, dar, dacă sunt ambiţionajte, maşinile de calcul S care i-au escaladat 1 frumuseţea pustie pot I să compună altele. g aproape tot atît de limpede zugrăvite în jj graiuri. Aproape, fi§ indcă nimic, nîciodajj fă, nu va reface cu jj traiectorii exacte drujj mul versului din ini§j ma poetului spre lijg fera de plumb. Penijj ta ei infinit mai „comjj plicată" decît coloșii electronici cu monjj struos de mult! ochi jj și butoane colorate... jg Trăim primul septi tembrie în care cauls tam Luna mai mult în jj renexele ei tradiţio- nale , în merele domjj neşti, în frunze, pe jj caldarîmul străzilor şi gj în clopoţelul şcolifi l°r§j Mai săraci cu o j enigmă, mai îmbogăg fiţi cu fierbinţi neg linişti. § i Mai puţin singuri g intr-o lume de astre 1 pe care am începui m s-o cunoaştem. § Mai puternici, dra g pîndu-ne emoţia ajung gerii pe Lună cu ges- 1 furl, banale, simple... g ?i_ mai colbuiți ca g oricînd cu cenuşa jj străvezie a mărilor s selenice.