Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)

1969-11-08 / nr. 6840

Simbáta 8 noiembrie 1969 După o scurtă discuţie avută cu Teodor Spineanu, preşedintele Comitetului sindicatului de la Combinatul chimic din Tîrnăveni am aflat că, pe lingă măsurile aplicate pe linia organizării superioare a producţiei şi a muncii, o contribuţie hotârîtoare, la îndeplinirea planului şi a angajamentelor, au avut-o cu peste 470 de fruntaşi în întrecerea socialistă. Lista cu numele lor era lungă : Ion Damian, Ironim Canea, Csiki Ioan, Pekri Carol, ing. Vasile Lazăr, maistrul Iosif Dicher, Ana Veliche, Aurelia Mihai, Elisabeta Schuster... îmi era greu să-l urmăresc. Pentru mine erau simple nume. Pentru tovarăşii lor de muncă din secţii (termenul „secţie" este din ce în ce mai impropriu — de fapt, la Tîrnăveni, fiecare secţie este o fabrică, cu producţie deosebită), ei înseamnă mult, foarte mult, au forţa de catalizator a exemplului. Fireşte, nu sînt nişte „apariţii spontane". Realizările lor (şi repet, nu numai ale lor) sînt efectele interesului deosebit pe care întreg colectivul — de la comitetul de direcţie, pînă l la fiecare salariat — îl acordă fructificării cît mai eficiente a fiecărui minut de lucru. „Bine, bine, cum poate influenţa comitetul de direcţie, de pildă, — întreb — realizările obţinute de fruntaşii în întrecere ? A fi fruntaş ţine, mai mult, de nişte calităţi strict individuale. Poate că indirect..." „Nu este nici o neconcordanţă — precizează directorul tehnic, inginerul Petre Moldovan, în cele peste 30 de şedinţe ţinute de comitetul de direcţie, de la înfiinţarea sa şi pînă acum, au fost dezbătute probleme legate, cu precădere, de creşterea indicilor de folosire a agregatelor şi de ridicarea permanentă a eficienţei economice a muncii fiecărui salariat. Subliniez însă, în comitet au fost propuse măsuri cu caracter generalizator, ţinînd seama de diversitatea locurilor de muncă şi a produselor (peste 30 de produse şi grupe de produse). Pentru individualizarea măsurilor au fost întreprinse analize minuţioase asupra deficienţelor existente la fiecare loc de muncă, în funcţie de specificul proceselor de fabricaţie". Drumul spre atingerea unor cote de producţie înalte a trecut, aşadar, printr-o migăloasă muncă de conducere colectivă. Ea a deschis orizonturi noi, a creat premisele afirmării personalităţii fiecărui salariat. A existat însă o permanentăîmbinare de sensuri. Completarea planului de măsuri tehnico-organizatorice s-a făcut atît pe baza celor stabilite în comitetul de direcţie, cît şi prin valorificarea atentă, competentă, a numărului mare de propuneri făcute de salariaţi. Necesar, intrăm în domeniul concretizărilor cifrice : măsurile, filtrate prin gîndirea comitetului de direcţie şi aplicate în producţie, se regăsesc cu întreaga lor încărcătură de inventivitate şi spirit gospodăresc, în cele 17 000 000 lei, reprezentînd sporul producţiei globale a combinatului, şi în cele 8,6 milioane lei beneficii suplimentare. Ocolesc o inventariere a tuturor măsurilor luate. Cu toate că fiecare își are ponderea sa în realizările generale. Mă opresc ,numai la cîteva, de structură : • Modificarea constructivă a cuptorului nr. 3 de carbid pe trei guri de scurgere s-a soldat cu îmbunătăţirea calităţii şi creşterea capacităţii de producţie cu circa 800 tone carbid pe an ; • Folosindu-se fonduri de mică mecanizare s-a sistematizat şi modernizat instalaţia de fabricare a sulfatului de aluminiu şi astfel s-au obţinut beneficii suplimentare de peste 8 milioane lei pe an ; • Prin modificarea constructivă a cuptoarelor 2 şi 3 de var a scăzut preţul de cost al produsului cu aproape 7 milioane lei anual şi s-a eliminat totodată importul de cocs pentru acest produs ; • De curînd s-a pus în funcţiune o staţie de purificaţie a saramurii şi s-au redimensionat barele de curent continuu de la electroliza clorurii de sodiu, fapt care conform prevederilor va rezulta creşterea cu 15 la sută a cantităţii de clorosodice fabricate şi se va solda cu un beneficiu anual de circa 1,6 milioane lei. Mi se pare semnificativ faptul că din totalul măsurilor tehnico-organizatorice, cu viloare estimată în total de circa 9 milioane lei, au fost executate, în exclusivitate, din fonduri de mică mecanizare, înnoirile petrecute în viaţa întreprinderii nu se rezumă numai la o organizare mai raţională din punct de vedere tehnic, în urma analizelor efectuate au suferit modificări structurale înseşi serviciile tehnico-administrative şi s-a procedat la o restructurare a necesarului de cadre de specialitate în funcţie de necesităţile concrete ale fiecărui loc de muncă. Astfel, o parte din atribuţiile cadrelor cu pregătire superioară au trecut nemijlocit asupra maiştrilor şi şefilor de echipă şi cu forţele eliberate — 8 cadre cu pregătire superioară şi 7 tehnice medii — s-au întărit sectoarele de concepţie. „Pentru evitarea paralelismelor existente — îmi spune inginerul Petre Moldovan — s-a desfiinţat serviciul tehnic de export şi atribuţiunile acestuia au fost preluate de un birou din cadrul serviciului de desfacere. De asemenea, atribuţiunile serviciului producţie au fost împărţite între inginerul şef cu probleme de producţie, biroul de dispeceri şi serviciul plan, iar serviciul muncă şi salarii s-a comasat cu serviciul personal şi în schimb s-a înfiinţat un serviciu pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii". ...Concretizările preocupărilor , susţinute pentru ridicarea eficienţei economice, de care dă dovadă colectivul de la Combinatul chimic Tîrnăveni, ar putea fi continuate încă mult timp. La serviciul tehnic în ultimii trei ani au fost accceptate şi aplicate aproape patru sute de inovaţii cu o eficienţă totală de peste 15 milioane lei. Vizitînd combinatul, i-am întîlnit pe inginerii Hurubeanu Maftei, Heidel Egon, Somod Adalbert, Manea Constantin, Cîmpeanu Romulus, pe maiştrii Iuga Viorel, Endorfer Ioan, Dabau Ilarie şi pe lăcătuşii Hancu Laurenţiu şi Tioan Ilie. * Ei sînt doar cîţiva din cei peste 150 inovatori şi raţionalizatori existenţi în întreprindere care se preocupă îrn permanenţă de legarea concepţiei creatoare de viaţă practică productivă de fiecare zi. Ar mai trebui amintite, de asemenea, şi cele 15 teme uzinale şi departamentale, studiate, sub conducerea inginerului Berlinski Petru, de colectivul de ingineri şi chimişti din cadrul laboratorului de cercetare uzinală, a căror eficienţă se va vedea în anul în curs o dată cu aplicarea lor, de studiile întreprinse pentru reducerea volumului de rebuturi de la secţia faianţă şi măsurile întreprinse;- de cei peste 2 000 de salariaţi cuprinşi anual în diferite forme de învăţămînt pentru calificare şi ridicarea gradului de calificare şi încă de multe alte aspecte care, toate la un loc, au generat frumoasele rezultate economice obţinute şi au pregătit condiţiile necesare pentru realizarea sarcinilor ce revin întreprinderii în perioada care urmează. Cineva, dacă îmi reamintesc bine, chiar directorul administrativ Octavian Obreja, mi-a spus că toate datele pe care mi le-am notat despre producţie, despre preocuparea pentru o mai bună organizare şi pentru ridicarea calificării, s-au răsfrînt, nemijlocit, şi asupra îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă şi de trai ale salariaţilor. „în ultimii doi ani, de exemplu, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în combinat şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii, incluse în contractul colectiv — mi-a spus — s-au cheltuit fonduri în valoare de peste 11 milioane lei. Zilnic circa o mie de muncitori care lucrează în sectoarele cu condiţii mai deosebite de muncă primesc hrană caldă sau rece în mod gratuit. In cursul anului trecut s-a mărit capacitatea cresei şi a grădiniţei pentru copiii salariaţilor cu cîte 20 şi respectiv 30 locuri, iar în ultimii doi ani s-au rezolvat peste 150 cereri de locuinţe din proprietate de stat. In paralel, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, secţiile au fost dotate cu băi şi vestiare moderne, s-a construit o baie centrală şi în prezent se lucrează la amenajarea unui ştrand olimpic modern în valoare de aproximativ un milion lei..." „Şi acestea sunt numai cîteva din obiectivele de interes social realizate în ultimii ani — a completat președintele sindicatului. La acestea se mai adaugă cantina cu 500 locuri, cele peste trei sute de bilete de tratament şi odihnă distribuite anual salariaţilor de către sindicat..." ...La Combinatul chimic din Tîrnăveni am întîlnit produse tradiţionale şi altele de curînd create. „Carbidul a ajuns să fie „concurat" — îmi spunea cu puţin umor directorul general — de alaunul de amoniu (piatra acră) întrebuinţat în agricultură şi industria locală. Plăcile de faianţă şi cele decorative se „întrec" cu varul, iar diversitatea şi calitatea produselor de gresie antiacidă, tuburi şi piese de legătură atît de necesare construirii şi dotării laboratoarelor moderne ocupă un loc central în preocupările noastre cotidiene". Tot ceea ce am notat despre oamenii combinatului, despre munca, preocupările şi viaţa lor, mi-a întărit convingerea că chimiştii de la Tîrnăveni ştiu să-şi înzecească eforturile pentru a-şi realiza exemplar sarcinile de plan pe acest an, pregătind, totodată, premisele succeselor pe care sînt hotărîţi să le obţină în anul viitor. LUDOVIC CSATA La Combinatul chimic Tirnăveni GINDIREACOLECTIVA IN CONTINUĂ EFERVESCENTĂ • Ca o recunoaştere a meritelor deosebite obţinute în ultimii ani de colectivul Combinatului chimic din Tîrnăveni şi a importanţei pe care o prezintă această întreprindere pentru economia naţională, recent în acest vechi centru al chimiei româneşti a avut loc constituirea Grupului industrial de chimie Tîrnăveni. în componenţa acestuia intră, alături de Combinatul chimic din Tîrnăveni, Uzina de produse sodice Ocna Mureş, Uzinele chimice Turda și Uzina chimică Copșa Mică, avînd ca sediu central renumita cetate a chimiei din Tîrnăveni. Elaborarea unei noi șarje de carbid. MUNKA (Urmare din pag. a 1-a) tamente de confort diferenţiat. Cum sunt respectate contractele încheiate de cetăţeni cu O.C.L.P.P.? —iată întrebarea la care vrem să răspundem în cele ce urmează. Locuinţa nu este un lucru care se cumpără pentru un an-doi şi care să coste o sumă de neluat în seamă. Iată de ce — atunci cînd îşi pune în gînd să încheie contract pentru casă — cetăţeanul, ca orice cumpărător, are pretenţia îndreptăţită să fie servit prompt, cu lucru de calitate şi livrat la termenul stabilit. El doreşte să obţină o locuinţă trainică, frumoasă şi confortabilă, în care să trăiască cu plăcere. Se naşte întrebarea : sunt respectate întotdeauna aceste deziderate ? Din sesizările care ne sosesc la redacţie, ca şi din constatările noastre pe teren, desprindem concluzia că există mari neajunsuri în această privinţă. Iată în esenţă ce ne sesizează, o parte din cetăţenii care ni s-au adresat: Marin Rizea — Turnu Severin. împreună cu alte 60 de familii am contractat construirea de locuinţe, care urmau să fie gata la 30 decembrie a.c. A sosit însă trimestrul IV şi la blocul nostru nu s-a turnat nici temelia. Bara Andrei — preşedintele unei asociaţii de locatari din Tg. Mureş. Calitatea lucrărilor lasă de dorit. La blocurile 8 şi 28 cartierul Bodor Peter, izolaţia de la acoperiş s-a executat superficial şi plouă în apartamentele de la ultimul nivel. In alte apartamente instalaţiile sanitare sunt defecte. Petre Cazan — Cîmpulung-Muscel, în afară de faptul că locuinţele ne-au fost predate cu aproape un an întîrziere, ele prezintă o serie de neajunsuri. Lucrările prevăzute în devize nu au fost executate în întregime. Desigur cetăţenii se adresează ziarului in ultimă instanţă când nu găsesc înţelegere la cei care au datoria să respecte contractele încheiate. Cele mai multe dintre reclamaţii sunt adresate către O.C.L.P.P.uri şi constructori. Tovarăşul Gh. Melinte, directorul O.C.L.P.P. Bucureşti ne spunea că lunar primeşte între 300—400 de reclamaţii şi sesizări. Ca şi în cazul celor citate mai sus, ele vizează îndeosebi două aspecte principale: întîrzierea, predării locuinţelor faţă de termenele prevăzute in contract şi calitatea necorespunzătoare a lucrărilor. Dacă ne referim la primul aspect, din sondajele făcute pe teren am constatat că majoritatealocuinţelor sunt predate beneficiarilor cu mari întîrzieri, care ajung uneori la mai bine de un an. Aşa este cazul locuinţelor proprietate personală din cartierul Flămînda din Cîmpulung-Muscel, cele din Turnu Severin ca şi cele care compun blocurile Zi, Zi, Ei, Eî, Es din drumul Taberei din Capitală şi altele. O.C.L.P.P.-Bucureşti are pe rol circa 80 de procese cu întreprinderile de construcţii aparţinînd Direcţiei generale de construcţii-montaj a Capitalei pentru întîrzieri în predarea locuinţelor. La multe blocuri de locuinţe proprietate personală, atît din Capitală cit şi din alte oraşe din ţară, care în prezent trebuiau să fie gata la cheie, se lucrează abia la temelii. De aici şi peregrinările cetăţenilor pe la oficii şi constructori şi nelipsite întrebări : cînd ne vom muta în locuinţele noastre ? Cei de la O.C.L.P.P.-uri — ca intermediari între constructori şi cetăţenii care au contractat case — ridică neputincioşi din umeri, iar constructorii invocă fel de fel de motive, îndeosebi pe cele „obiective“. Realitatea este că pe unele şantiere de locuinţe proprietate personală se lucrează în pas de melc, organizarea producţiei şi a muncii lasă de dorit, lipsesc materialele şi mina de lucru, mai cu seamă cea calificată. Cît priveşte cel de-al doilea aspect — calitatea lucrărilor — situaţia, în destule cazuri este necorespunzătoare. Cînd se mută în noile locuinţe, cetăţenii constată o serie de defecţiuni care reduc din con- fort şi uneori fac nefolosibile o parte din anexe. La unele apartamente se infiltrează apa prin acoperiş sau pe la ferestre. La altele nu funcţionează normal instalaţiile sanitare şi cele de încălzire. Unele uşi şi ferestre prezintă crăpături şi se strîmbă, iar la pereţi apar crăpături şi cojiri. Parte dintre aceste defecţiuni sunt remediate în termenele de garanţie, altele însă sunt tărăgănate ani de-a rîndul. Iată un exemplu edificator în acest sens. Cele 7 blocuri proprietate personală din cartierul Bodor Peter din Tg. Mureş au fost date în folosinţă încă din toamna anului 1967. O.C.L.P.P., deşi constatase defecţiunile din apartamente i-a rugat pe locatari să semneze procesul verbal de recepţie provizoriu, luîndu-şi obligaţia că în scurt timp neajunsurile vor fi înlăturate. Au trecut de atunci doi ani şi pe lîngă defecţiunile constatate atunci, au apărut altele şi nimeni nu s-a mai interesat de remedierea lor. Nu mică le-a fost mirarea locatarilor, cînd nu de mult, reprezentanţi ai oficiului şi contractorilor au întocmit un proces verbal din care spicuim . „Fisurile la blocurile 1-4 se datorează mişcărilor elementelor prefabricate de planşeu. Ele se vor remedia cu ocazia zugrăvirii apartamentelor de către fiecare proprietar ; tâmplăria necesită întreţinere din partea proprietarului ; verificarea radiatoarelor fisurate cade în sarcina asociaţiei de locatari, etc., etc.“ Toate puse pe seama locatarilor şi mai nimic pentru O.C.L.P.P. şi constructor! Nici că se poarte un mod mai superficial de a privi problema. Posesorii de contracte nu doresc altceva decit să primească ceea ce au stabilit în actele de vînzare-cumpărare. Oficiile, în calitate de vînzători, trebuie să respecte întrutotul clauzele, contractelor. Ele au obligaţia, care decurge din lege, să fie cu mult mai exigente faţă de constructorii care le realizează marfa, adică locuinţele. La rîndul lor, constructorii au datoria de a lua toate măsurile în vederea realizării de locuinţe durabile, confortabile, frumoase şi la termenele stabilite prin contracte, astfel incit beneficiarii lor să se bucure pe deplin de ele. O dată cu toamna a început şi ploaia de... reclamaţii UNICATE F.M.U.A.B. — cea mai importantă întreprindere constructoare de maşini-unelte şi agregate din ţara noastră— aduce o contribuţie deosebită la înzestrarea întreprinderilor cu utilaje de înalt nivel tehnic. Pe baza proiectelor elaborate de institutul de cercetări şi proiectări de specialitate întreprinderea a executat peste 200 maşini agregat cu caracter de unicat (maşini de aşchiere care execută simultan mai multe operaţii), care au intrat în dotarea Uzinei constructoare de autoturisme, Uzinei de autocamioane din Braşov, Uzinei de mecanică fină din Sinaia etc. Un alt produs de importanță deosebită este strungul Carusel de 1 600 mm realizat recent, cu care va fi dotată o linie tehnologică a Fabricii de osii și boghiuri de la Balș. Pagina a 3-a ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A SARCINILOR DE PLAN OBLIGAȚIE A FIECĂRUI COLECTIV! ÎNCĂ 10000 ha TEREN FERTILIZAT Pe şantierul de la Leş, judeţul Bihor, se construieşte un mare baraj, care va reţine 26 milioane m.c. apă, menite a fertiliza 10 000 hectare teren din Cimpia Crişului Repede. Aici a fost străpuns tunelul de deviere a apelor, cu şapte luni mai devreme decit prevedea proiectul de execuţie. El are o lungime de 321 metri şi un diametru de 3,5 metri. Terminarea înainte de termen a tunelului permite începerea lucrărilor de betonare şi injectare in galerie, şi creează totodată condiţii pentru terminarea barajului la sfîrşitul lunii martie 1970. (Agerpres) Valorificarea rezervelor interne [Urmare din pag. a la ştirea profesională care să corespundă gradului de tehnicitate şi complexitate al procesului tehnologic, ceea ce face ca maşinile să nu producă la întreaga lor capacitate. Mult a influenţat asupra rămînerilor în urmă gradul scăzut de folosire a unor utilaje. Se înregistrează încă un număr mare de ore de stagnare în funcţionarea maşinilor-unelte, datorită lipsei de aprovizionare, de comenzi, lucrători, cît şi slabei calităţi a reparaţiilor. In cadrul întreprinderii „Electroaparataj“, Uzinei mecanice „Nicolina“-Iaşi ca şi la celelalte se pierd astfel mii de ore, timp în care s-ar putea obţine cantităţi însemnate de produse. O altă cauză care a influenţat serios asupra îndeplinirii sarcinilor de plan şi a angajamentelor o constituie slaba folosire a timpului de muncă. In primele trei trimestre numai din cauza absenţelor nemotivate, învoielilor şi concediilor fără plată s-au irosit peste 68 000 ore-om la „Griviţa roşie“, aproape 22 000 ore-om la Exploatarea minieră ,,Muncel“, peste 67 000 ore-om, la „Electroaparataj“ etc. Prin eliminarea parţială a acestor absenţe s-ar fi putut recupera o bună parte din rămânerile în urmă. Un calcul economic făcut la „Electroaparataj“ arată că două echipe de montori, compuse din 33 de oameni, pot realiza zilnic o producţieîn valoare de circa 300 000—400 000 lei. Ne putem da seama ce s-ar fi putut obţine în orele pierdute datorită absenţelor nemotivate. Aceste deficienţe au constituit obiectul unor analize în comitetele de direcţie a unor dezbateri în grupele sindicale pe locurile de muncă, în cadrul cărora au fost stabilite o serie de măsuri, vizînd îndeosebi obţinerea unei eficienţa economice imediate, în scopul înlăturării rămînerii în urmă în ce constă aceste măsuri ? Răspunsurile primite cuprind o arie largă de aspecte, fie legate de organizarea la un nivel superior a producţiei şi a muncii, fie de îmbunătăţirea aprovizionării, precum şi de utilizarea raţională a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă. — Perfecţionarea procesului de producţie, ne spune ing. Gheorghe Gavrilescu, directorul general al Combinatului de celuloză şi hîrtie Suceava, constituie obiectul principal asupra căruia ne-am concentrat toată atenţia în ultima perioadă de timp. Pentru punerea de acord a capacităţilor de producţie, astfel incit pe fluxul tehnologic să nu se mai producă strangulări, am întreprins măsuri operative in vederea menţinerii in bună stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor. E vorba despre calitatea reparaţiilor acestora, asigurarea cu piese de schimb, redistribuirea oamenilor în unele, sectoare în raport de pregătirea lor profesională şi de cerinţele impuse de procesul de producţie. — Desigur, rămînerea în urmă preocupă întregul nostru colectiv — ne-a spus Constantin Buzatu, preşedintele comitetului sindicatului de la Uzina „Griviţa Roşie“. Recent, în comitetul de direcţie s-a stabilit, înainte de toate, ca un număr cît mai mare de specialişti din serviciile tehnice şi de concepţie să fie prezenţi cît mai aproape de locurile de muncă productive, care prezintă greutăţi. S-a stabilit ca 10 la sută din personalul de deservire şi auxiliar să fie trecut în activitate productivă, acolo unde ducem lipsă de lucrători. Dintre măsuriie tehnico-organizatoric« cu efect pozitiv imediat mai pot fi menţionate : organizarea depozitelor de materiale, centralizarea debitării laminatelor, raţionalizarea transportului uzinal, formarea de colective de ingineri şi tehnicieni care să întocmească tehnologii de grup la secţia de prelucrări mecanice. „ Un accent principal s-a pus în cadrul întreprinderii noastre, remarca Victor Santa, preşedintele comitetului sindicatului de la „Electroaparataj“, pe folosirea cât mai judicioasă a forţei de muncă. Astfel, la secţia de construcţii metalice, atelierele de montaj şi sculărie s-au reorganizat echipele de lucru în aşa fel încât să fie mai bine coordonatăactivitatea lor, în funcţie de operaţiile pe care le execută. Pentru încărcarea la capacitate a strungurilor automate s-au stabilit toate reperele care se pretează să fie prelucrate pe aceste utilaje, în funcţie de complexitatea tehnică şi urgenţa cerută de fluxul tehnologic. Cele enumerate mai sus sunt numai o parte din măsurile ce şi le-au propus factorii de răspundere din întreprinderile respective. Important este ca aceste măsuri să fie cît mai repede aplicate şi să se caute noi posibilităţi pentru îmbunătăţirea în continuare a activităţii de producţie. Acest deziderat se impune cu atît mai mult cu cît în anumite sectoare nu există certitudinea recuperării integrale a rămînerilor în urmă. Tot atît de necesar este ca pe lîngă efortul propriu al colectivelor întreprinderilor, să se simtă mai mult, mai operativ şi eficient ajutorul din partea centralelor industriale şi a ministerelor tutelare. Timpul care a mai rămas din acest an este scurt şi nu mai admite tergiversări în aplicarea măsurilor ce se impun, ci intervenţii sigure, cu rezultate imediate, tocmai în acele direcţii hotărîtoare de care depinde îndeplinirea integrală a planului.