Munca, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6860-6885)
1969-12-03 / nr. 6861
. Pentru oaspeţii Botoşanilor A fost avizată documentaţia tehnică şi a început organizarea şantierului pentru construirea unui nou şi modern hotel turistic în municipiul Botoşani. El va funcţiona într-o clădire cu subsol, parter, mezanin şi cinci etaje, dispunînd de 80 de camere cu 2 paturi, 14 cu cite un pat şi cite un apartament pe fiecare nivel. Tot aicivor funcţiona un restaurant de clasa I, un restaurant cu autoservire, un bar de zi, şi alte spaţii de deservire. Circulaţia pe verticală va fi asigurată de 3 lifturi. Contra cronometru Un colectiv de cercetători, condus de chimistul Vasile Nagy, de la uzina „Carbochim“ din Cluj, a produs primele pietre de polizor cu liant ceramic pentru lucru la viteze periferice mari (60 m/sec.). Acestea au un randament de așchiere cu 30 la sută mai mare decit pietrele de polizor cu viteză normală. Noul material abraziv este destinat fabricilor de rulmenţi pentru rectificarea căilor interioare la inelele rulmenţilor. Prima expoziţie — anul trecut la Ateneul tineretului , cea de-a doua — la, studioul Zambaccian. Şi pentru că este vorba de o expoziţie originală — grafică pe film — ne-am gîndit că v-ar interesa citeva amănunte care să întregească profilul spiritual al artistei. — Preferinţe ? — Poezia, muzica şifotbalul. — Ce-aţi făcut pînă a deveni graficiană ? — Canotaj. Am fost 4 ani consecutiv în echipa campioană naţională la 4-1-1. — Cum aţi ajuns să faceţi grafică pe film ? — Nu ştiu. Cred că, iniţial, dintr-o copilărie. Cu timpul, mi-am dat seama că e singurul lucru pe care doresc să-l fac . Citeva amănunte „tehnice" despre această artă prea puţin cunoscută la noi în ţară. Deci... Prima lecţie. — ...se pictează, se fotografiază şi apoi, pe filmul astfel obţinut, se accentuează culorile iniţiale. — Sînteţi şi profesoară, în acelaşi timp... — Bănuiesc ce vreţi să mă întrebaţi... îmi plac foarte mult copiii. Lucrez, în special, cu cei de la clasele experimentale. Au o fantezie foarte bogată. Interviul a fost consemnat în seara vernisajului expoziţiei de grafică a Gabrielei Barcan, care a avut loc aseară la studioul muzeului Zambarcian. Expoziţia cuprinde un număr de 21 de lucrări, care sintetizează în culori şi forme impresii din peregrinările artistei prin Europa. Seara a fost completată într-un mod fericit de poezie. Grafica Microinterviu cu graficiană GABRIELA BARCAN ...De frig, brazii au îmbrăcat haină de zăpadă. Sinăienii îşi încearcă schiurile. Aflăm că ieri a nins din belşug, iar vintul a șuierat fără milă. Zăpada a fost aici de 5 cm, iar la Predeal de 3 cm, în numeroase localităţi ale ţării continuă, totuşi, să plouă. Am aflat de la meteorologul de serviciu, Ion Drăghici, că pentru zilele următoare se anunţă vreme umedă, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vintul va bate cu intensificări temporare. Temperatura în scădere. Foto : ŞT. ALBESCU Miercuri 3 decembrie 1969 Anul nou cu... pui la frigare In cooperativele din Topraisar, Dulceşti, Istria, Limanu şi altele au fost primiţi zilele acestea, spre creştere, cite 29-25 000 de pui de găină numărul acestora pe judeţ ajungind la aproape 250 000 De la Direcţia agricolă judeţeană am aflat că pînă la sfîrşitul anului unităţile agricole constănţene vor mai primi încă 175 000 de pui care, după aprecierile specialiştilor, vor fi tocmai buni pentru revelion! Oaspeţi polari în Delta Dunării Delta Dunării a devenit, în ultima vreme, locul de refugiu al unor animale care au avut de străbătut mii de km pentru a-şi găsi adăpost aici: vulpi polare, un ren venit din nordul îndepărtat, dini siberieni (doi dintre aceştia au devenit pensionarii Parcului zoologic din Pădurea Gîrboavele, municipiul Galați) etc Delta, pămîntul dintre ape, își adeverește astfel denumirea de Paradis al păsărilor și animalelor. Originalitate Şase noi tipuri de segmenţi utili ridicării indicilor de funcţionalitate ai motoarelor SR-211 şi M-207, au fost elaborate, pe baza unui model fizic şi matematic în întregime original, de către colectivul catedrei de motoare cu ardere internă din Institutul Politehnic Bucureşti. Noile tipuri de segmenţi au intrat în producţia de serie la Colibaşi. La sărbătorirea prozatorului Pavel Dan Un mare număr de intelectuali din Turda au fost prezenţi la Festivităţile închinate sărbătoririi scriitorului Pavel Dan, unul dintre marii animatori ai scrisului transilvănean din perioada celor două războaie mondiale. După expunerea profesorului dr. docent ŞTEFAN PASCU, membru corespondent al Academiei, cadre didactice de la Universitatea Babeş-Bolyai, istorici şi filologi din Cluj şi Turda au evocat personalitatea lui Pavel Dan, contribuţia lui scriitoricească la îmbogăţirea patrimoniului culturii noastre naţionale. Cu acelaşi prilej, la liceul „Mihai Viteazul“ din localitate s-a deschis o expoziţie comemorativă şi a avut loc dezvelirea unui bust al lui Pavel Dan. MIERCURI 9 DECEMBRIE 18,00 Studioul pionierilor 18,25 Program folcloric 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Intermezzo muzical 19,30 Succesul este o şansă — emisiune-anchetă 20.00 Tele-cinemateca : Micul Lord 21,40 Bellector 21,55 Fotbal : Cehoslovacia—Ungaria. Transmisiune : de la Marsilia JOI 4 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Film serial : Aventură in munţi (I!) 18.30 Mult e dulce ş frumoasă 19.00 Telejurnalul de seară 19.20 Intermezzo coregrafic 19.30 Actualitatea economică 20.00 Seară de operă : Michelangelo 21.30 Avanpremieră 22.10 Actualităţi literare 22.30 Telejurnalul de noapte 22.45 Cîntec în piatră — rlm de televiziune PROGRAMUL II 20.00 Film artistic : Week-end cu Ana 21.20 Melodiile săptămînii 21.30 Reflector 21.40 Film serial : Răzbunătorii VA PLACE BRAHMS ? — Patria (11 86 25) 9 ; 12 ; 15 , 18 ; 21. Favorit 10 ; 13 ; 15,30 , 48 ; 20,30. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN — Republica (11 03 72) 8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; 18,15 ; 18,45 ; 21,15. București (15 61 54) 9 ; 11,15; 13,30 ; 18,30 ; 18,45 ; 21. Melodia (12 06 88) 0 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. JOCUL CARE UCIDE — Luceafărul (15 87 67) 0 ; 11,15; 13,30; 1 6 ; 18,15 ; 20,45. Festival (15 63 84) 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. BLOW-UP — Capitol (16 20 17) 0,45 ; 12,30 ; 16 . SA TRĂIM PINA LUNI — 18,30 ; 20,45. ClND SE AUD CLOPOTELE — Victoria (16 28 79) 9 ; 11,15; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 20,45. FRATII KARAMAZOV — Central (14 12 24) 10,30 ; 15 ; 19,30. NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR - Lumina (16 23 35) 8,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. CORABIA NEBUNILOR — Doina (16 35 38) 11,15 ; 14,15; 17,15; 20,15. Dacia (16 26 10) 8—19,45. MONDO CANE — Timpuri Noi (15 6110) 0—21. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICA — Feroviar (16 22 73) 9 ; 12 ; 15 ; 17,45 ; 20,30 . Excelsior (18 10 88) 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. Gloria (22 44 01) 9,15 ; 12 ; ÎS ; 18 ; 20,30. BERU ŞI COMISARUL SAN ANTONIO — Griviţa (17 08 58) 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. Giuleşti (17 55 481 15,30; 18; 20,30. Aurora (35 04 66) 9,30 ; 11,30; 13,30; 16 ; 18,15 ; 20,30. SOARELE VAGABONZILOR — înfrăţirea (17 31 64) 15,15 ; 17,45 ; 20. TESTAMENTUL DOCTORULUI MARUSE — Bucegi (17 05 47) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. OMUL MOMENTULUI — Unirea (17 10 21) 15,30 ; 18 ; 20,15. LUPII ALBI — Moşilor (12 52 93) 15,30; 18; 20,30. Viran (21 39 82) 15,30; 18; 20,30. Lira (31 71 71) 15,30-18 în continuare. CÎT TIMP EŞTI SĂNĂTOS — 20,15. RĂZBOI ŞI PACE (seriile I şi II) — Drumul Sării (31 28 13) 15; 19,30. De la 4 decembrie — RĂZBOI ŞI PACE (seriile III şi IV — 15,30 — 18. MORŢII RAMAN TINERI — Ferentari (23 17 50) 15,30 ; 18 ; 20,15 . Popular (35 15 17) 15,30 ; 18 ; 20,30. CĂLDURA — Cotroceni (13 62 56) 15,30 ; 18 ; 20,30. VIRIDIANA — Buzești (15 62 79) 15,30 ; 18 ; 20,15. GALILEO GALILEI — Pacea (31 32 52) 15,45 ; 18 ; 20,15. FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITA — Crîngași (17 38 81) 15,30 ; 18 ; 20,15. NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR — Floreasca (33 29 71) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 • 18,15 ; 20,30. LA NORD PRIN NORD-VEST — Volga (11 9 26) 10—16 in continuare ; 19,30. TIGRU! - Viitorul (11 48 03) 15,30 ; 18 . TOTUL DE VlNZARE 20,30. BALTAGUL — Miorita (14 2? 14) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ( 18 ; 20,30. OMUL CARE VALORA MILIARDE — Munca (21 50 97) 16 , 18 ; 20. ANGELICA ŞI SULTANUL - Cosmos (35 19 15) 15,30 ; 18 ; 20,15. MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAŢII — Tomis (21 49 46) 9,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,15. STELELE DIN EGER — Flacăra (21 35 40) 15,30 ; 19. Progresul (23 94 10) — ÎS,30 19. PĂPUŞA — Arta (21 3( 86) 10 ; 16 ; 19,30. ÎN ÎMPĂRĂŢIA LEULUI DE ARGINT — Modem (23 71 01) 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,38. Flamura (23 07 40) 9 ; 1!;1S ; 16 ; 18.15 ; 20,30. PARIA — Rahova (23 91 00) 15,39 ; 18 OAMENI ÎMPIETRIŢI — 20.15. SESIUNE ştiinţifică împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea uzinelor textile „Moldova“ din Botoşani a prilejuit o serie de manifestări şi pe linia propagandei tehnice. Zilele acestea, aici a avut loc, cu sprijinul ministerului de resort, o interesantă sesiune tehnico-ştiinţifică la care, Pe lîngă ingineri, maiştri şi tehnicieni, de la combinatul textil din localitate au luat parte cercetători şi specialişti de la mai multe unităţi similare din ţară. OPINII AD-HOC Are cuvîntul: EMIL IACOVSCHI din Sinaia La marginea oraşului Buşteni — judeţul Prahova — exista un teren de tenis cu pistă betonată, pare-se, singurul de acest fel din ţara noastră. Din păcate, sub ochii specialiştilor de la Comitetul orăşenesc şi judeţean de educaţie fizică şi sport, acest teren s-a deteriorat. Mina unor buni gospodari ar putea transforma acest loc într-o frumoasă bază sportivă. Ce părere au asociaţiile sportive de pe lîngă sindicatele din Buşteni ? Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA şi ADRIANA LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor judeţeni MUNKA Creşterea cheltuielilor de producţie (Urmată din pag. 1) 1 000 lei producţie marfă se datorează, în principal, nerealizării cu 7,4 procente a planului producţiei marfă. Bineînţeles, cheltuielile aşa zis „convenţionale constante“ fiind repartizate asupra unui volum mai scăzut de producţie, preţul de cost unitar a fost mai mare decît se scontase. Apoi, la creşterea , costurilor, un rol deosebit l-au avut cheltuielile neeconomicoase. Desigur, cînd amenzile plătite beneficiarilor pentru nerespectarea disciplinei contractuale, locaţiile, alte amenzi şi penalizări au însumat, în nouă luni din acest an, 1,8 milioane lei, numai de economicitate în folosirea fondurilor statului nu se poate vorbi. Faptul este cu atît mai de neînţeles, cu cît combinatul călărăşan nu este, cum se spune, la prima abatere , de la punerea sa în funcţiune, această modernă unitate a industriei chimice se zbate într-o seamă de neajunsuri, a căror expresie sintetică constă în depăşirea sistematică a cheltuielilor planificate. întrebarea este : pînă cînd trebuie aşteptat pentru ca revirimentul total să se producă? Cel puţin în acest an, aceeaşi întrebare se adresează şi Fabricii de conserve Feteşti. Şi aici, printre cauzele care au contribuit la depăşirea cheltuielilor ,de producţie, nerealizarea planului de producţie marfă, pentru trei trimestre, decit în proporţie de 48,5 la sută a avut locul său distinct. Tot la fel de adevărat este , însă că la această fabrică de conserve, la înregistrarea unui volum ridicat de cheltuieli, un aport deosebit l-a adus corelarea necorespunzătoare a indicatorilor de muncă și salarii. Să explicăm. Cum am arătat, în nouă luni din acest an, planul de producţie a marcat o restanţă de peste 50 la sută , dar, în aceeaşi perioadă, numărul mediu scriptic de salariaţi a atins un nivel de 90,6 la sută comparativ cu prevederile, iar fondul de salarii — de 87,7 la sută. Pe de altă parte, în timp ce salariul mediu a fost doar cu 3,3 procente sub nivelul stabilit, nerealizarea la indicele productivităţii muncii a „urcat“ pînă la 46,4 la sută. In aceste condiţii — care relevă slaba organizare a procesului de aprovizionare şi producţie, a locurilor de muncă, folosirea incompletă a capacităţii de producţie — bineînţeles, nu mai poţi spera la obţinerea unor costuri reduse de fabricaţie. Cit priveşte Fabrica de cărămizi — Ţăndărei, aici problema ..nr. 1“ o constituie rebuturile — în special cele înregistrate la fabricaţia ţiglelor, 2,3 milioane lei — atît însumează pierderile provocateacestei întreprinderi de zeci și zeci de tone de țigle, cărămizi, care nu au întrunit caracteristicile prevăzute de normele în vigoare pentru a putea fi considerate apte pentru folosire. Ce s-a făcut cu aceste rebuturi ? S-au aruncat... Din cele arătate, se desprinde, cu claritate că, sub o formă sau alta, întreprinderile analizate nu au valorificat pe deplin posibilităţile pe care le-au avut pentru a reduce cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă. Este indubitabil că dacă comitetele de direcţie, forurile de resort respective, ar fi analizat mai temeinic situaţia fiecărei întreprinderi, dacă ar fi luat în consideraţie marile resurse de care acestea dispun — mai ales în domeniul înlăturării unor cheltuieli neeconomicoase — altul ar fi fost nivelul acestor costuri. Deşi mult întîrziată, pentru a redresa situaţia din acest an, o asemenea analiză, capabilă să evidenţieze cauzele pierderilor şi, concomitent, să permită iniţierea unor măsuri energice, menite să redreseze situaţia financiară a Intre- prinderilor respective şi să asigure eficienţa producţiei anului viitor, poate avea loc şi acum. Realizarea unei producţii sporite, cu cheltuieli cît mai scăzute constituie un imperativ vital al dezvoltării economiei naţionale, care condiţionează mersul înainte al societăţii noastre şi potenţează contribuţia fiecărei întreprinderi la creşterea în ritm susţinut a venitului naţional, bază sigură pentru mărirea sistematică a avuţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al întregului popor. Restanţe In vîrful piramidei Din nou etapă, la mijloc de săptămînă. Astăzi. Doar trei partide. Partide restanţă. Restanţe, şi la propriu, şi la figurat. Interes, însă, major. Şi emoţii cît pentru o etapă completă. Astăzi, pe vînt şi pe ploaie. Pentru că astăzi se aruncă zarurile în vîrful clasamentului. Rapid contra Petrolului, Dinamo Bucureşti contra Argeşului, în Trivale, şi Universitatea Craiova contra Stelei, în Bănie. Tripticul din frunte e rechemat în arenă să-şi argumenteze pretenţiile. Şi etapa aceasta incompletă ar putea spulbera atîtea utopii Cum tot atît de bine ar putea înmulţi numărul visătorilor. Ce indică hîrtia? în virtutea antecedentelor (cu precădere ultima etapă) Rapidul nu poate fi detronat, Dinamo refuză (teoretic) ideea victoriei, iar Steaua care vine, vine puternic spre tron, are drepturi (logice) la cel puţin o remiză. Dacă jocul astfel s-ar petrece, în Grant s-ar putea aprinde torţele campionilor de toamnă. Dar, afară e vreme aspră, e frig, şi terenurile mustesc sub stropi de ploaie. Cernăianu nu vrea să suporte „razele Roentgen“ ale lanternei, în Trivale tribunele duc dorul virtuozităţilor lui Dobrin, Tătaru II şi Voinea au pus jar sub tălpile lui Oblemenco, hotărît să reziste „complotului“ golgeterilor şi, astfel, brusc, balanţa se echilibrează, lansînd din nou incertitudine pe verticala plasamentului la „bursa“ captivantă a fotbalului. MIRCEA M. IONESCU Cu prilejul centenarului naşterii poetei Iulia Hajdeu, Universitatea populară Bucureşti a organizat marţi, la sala Dalles, o seară omagială, în cadrul căreia prof. univ. dr. Cicerone Poghirc a vorbit despre activitatea ştiinţifică desfăşurată de Iulia Hajdeu în domeniile criticii şi istoriei literare, dezvăluind astfel una din preocupările ei mai puţin cunoscute astăzi. Conf. univ. dr. Romul Munteanu a vorbit apoi despre spiritul enciclopedist al familiei Hajdeu, ce a adus o mare contribuţie la punerea bazelor culturii moderne româneşti, după care s-a referit la viaţa şi opera genialei autoare.’ Posta Gabriela Melinescu şi Ştefan Petriceicu Haşdeu (descendent al marelui Hajdeu) au împărtăşit unele impresii legate de personalitatea culturală a Iuliei Hajdeu. Delegaţia Procuraturii Generale a R.P. Polone, condusă de procurorul general Kazimierz Kosztirko, care, la invitaţia procurorului general al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită în ţara noastră, a părăsit marţi după-amiază Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de procurorul general Augustin Alexa, precum şi de Jaromir Ocheduszko, ambasadorul Poloniei la Bucureşti. Marţi a părăsit Capitala delegaţia Direcţiei Generale a Federaţiei mondiale a oraşelor înfrăţite, condusă de Jean Marie Bressand, delegat general al Federaţiei care, la invitaţia Secretariatului român al oraşelor înfrăţite, a făcut o vizită în ţara noastră. Delegaţia a avut convorbiri in probleme privind unele acţiune ale Federaţiei şi relaţiile oraşelor înfrăţite din Republica Socialistă România cu oraşe similare din străinătate, în cursul zilei de marţi, Luigi Calazza, subsecretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior al Italiei, care se află la Bucureşti cu prilejul „Săptămînii tehnice italiene“, a avut întrevederi cu adjunctul ministrului comerţului exterior, Nicolae Nicolae, şi cu preşedintele Camerei de Comerţ, Victor Xonescu. La convorbiri a participat Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. Luni şi marţi s-au desfăşurat la Iaşi lucrările sesiunii ştiinţifice didactice a Institutului de medicină şi farmacie din localitate, sesiune consacrată aniversării a 90 de ani de activitate a acestui aşezămînt de învăţămînt superior. Cu prilejul acestei aniversări a fost inaugurată o expoziţie oglindind dezvoltarea învăţămîntului medical ieşean. A fost de asemenea ,organizată o sesiune ştiinţifică a studenţilor medicinişti. Iubitori ai muzicii din Capitală au avut prilejul marţi seara de a cunoaşte arta unei talentate pianiste iraniene — Nevin Afrouz. Tinara pianistă a prezentat în Sala mică a Palatului un program variat care i-a pus în evidenţă muzicalitatea, însuşirile sale artistice. Marţi seara, Teatrul de Stat din Tg. Mureş (secţia română) a prezentat în sala mare a Palatului Culturii din localitate, premiera pe ţară „Dansul sergentului Musgrave“ de John Arden. Rolurile principale sunt deţinute de actorii Ion Fiscuteanu, Mihai Ginculescu, Cazimir Tănase, Victor Ştrengaru şi alţii. Regia spectacolului este semnată 4*5 o T? o 13 "Dexvx " ilao rni w www PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 48 DIN 30 NOIEMBRIE 1960 CATEGORIA I : (13 rezultate) 2,1 variante a 45.189 lei ; CATEGORIA a II-a : (12 rezultate) 65,3 variante a 1.744 lei ; CATEGORIA a III-a : (11 rezultate) 733,3 variante a 233 lei. Rînduri despre talentul tehnic... La Uzina de tractoare din Braşov, mişcarea inovatorilor cunoaşte o mare amploare. Numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni contribuie prin inventivitatea şi pasiunea lor creatoare la perfecţionarea continuă a tehnicii. Pînă în prezent la cabinetul tehnic al uzinei, s-au înregistrat 223 de propuneri de inovaţii, din care 83 au fost aplicate, realizîndu-se o eficienţă economică de peste 6,5 milioane lei. In clişeele noastre vă prezentăm pe cîţiva din cei mai activi inovatori. 1. Inginer Simion Săpunaru, şef sector şasiu, a realizat diferite dispozitive şi agregate. 2. Electricienii Ion Minea şi Gunter Gusbeth ; ultima , lor inovaţie este aparatul trusă pentru reglat relee termice pentru protecţia motoarelor Şf. ALBESCU electrice. 3. Maistrul oţelar Alexe Cristoloveanu a realizat modificarea constructivă a instalaţiei de turnat alice din secţia oţelărie- Pagina a 3-a UZINA „METROM" BRAŞOV Str. Carpaţilor nr. 60 — Strungari — Rectificatori — Frezori — Zidari Pentru a lucra în sculărie — Mecanic de locomotivă — Economist serv. aprovizionare Cei interesaţi se vor adresa la Serv. personal telefon 1 11 15. CommVatul mm * A $ J* îl * e wowActAcib AZOTIC 38’/, \ BOXAT Si SULFAT DE WbRAzim, ■ , Cib 5Ulmic-TEm'c,nlMAHă(6U'JM) DE SULFIT DE SODIU ZEHN/'c, Ormalde/mm 'tehnica 29 si 37% , • REXAMETILENTEZXAMÍNA TEHNICĂ și FARMACEUT/CĂ, • ADEziv/ URECEORMALDEOÍDIcí PENTRU /MMSTR/A LEMNULUI, • Râşini UREoPORTALDEHIDICE MODIF/'cATE, ■' • ORELir 2-5-PENTRU ftipkiirnRi DE STICLA, •uREu'r HMsi HS -PENTRU INDOSTM'- WRV'e/, • vicppcT rd - pentru apreturi textile, « schimbător:/ be ioN'r- cationutl puternic Atrii-viONir CSjf • NITROCELULOZĂ, PIGMENTATĂ PENTRU LACOW'f\ ------------PLAKTiKATÂ PENTRU CACURI, • ------------ALGÎTĂ PENTRU CELULOID, ' ------------ALCOOLIZATĂ PENTRU LACURILE540, £690^950)' , • An PORA- KOLANT TERMIC Și PONIC, ■• CARBONAT■ DE M10NÎU ALIMENTAR, • Metanol De sinteză, • BiCARBONAT DE AMONIU TE MNic. ■_----------1 VZmtmmvM MATERIAL RULANT • EXECUTA REPARAT» SI RECONSTRUCT» PE VEHICULE MOTOARE PE MATERIAL RULANT DE TRACTIUNE DIESEL I PUTERI PÎNĂ LA 550 CP CU DIFERITE TIPURI DE : TRANStiîSIE: MECANICĂ,ELECTRICA,HIDRAULICĂ. • Se construiesc utilaje cu posibilitati de autodeplasare necesare Construirii pe lini ferate ELECTRIFICATE Șl ÎNTREȚINERII SUPRASTRUCTURII CĂII.. 1 • * • 5 • In uzină se fabrică În serii mollocu sî mari* PIESE pe SCHIMB .PENTRU MATERIAL RULANT DE • C.F. MOTOR Sl REMORCAT APARATA3 PENTRU INSTALAția _____________ DE FRÎNĂ CU AER COMPRIMAT« • * 1