Munca, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6860-6885)

1969-12-03 / nr. 6861

. Pentru oaspeţii Botoşanilor A fost avizată docu­mentaţia tehnică şi a început organizarea şan­tierului pentru construi­rea unui nou şi modern hotel turistic în munici­piul Botoşani. El va funcţiona într-o clădire cu subsol, parter, me­zanin şi cinci­ etaje, dis­­punînd de 80 de camere cu 2 paturi, 14 cu­ cite un pat şi cite un aparta­ment pe fiecare nivel. Tot aici­­vor funcţiona un res­taurant de clasa I, un restaurant cu autoservire, un bar de zi, şi alte spa­ţii de deservire. Circu­laţia pe verticală va fi asigurată de 3 lifturi. Contra cronometru Un colectiv de cercetă­tori, condus de chimistul Vasile Nagy, de la uzina „Carbochim“ din Cluj, a produs primele pietre de polizor cu liant ceramic pentru lucru la viteze pe­riferice mari (60 m/sec.). Acestea au un randament de așchiere cu 30 la sută mai mare decit pietrele de polizor cu viteză nor­mală. Noul material abra­ziv este destinat fabrici­lor de rulmenţi pentru rectificarea căilor inte­rioare la inelele rulmen­ţilor. Prima expoziţie — anul trecut la Ateneul tineretului , cea de-a doua — la, studioul Zam­­baccian. Şi pentru că es­te vorba de­ o expoziţie originală — grafică pe film — ne-am gîndit că v-ar interesa citeva a­­mănunte care să între­gească profilul spiritual al artistei. — Preferinţe ? — Poezia, muzica şi­­fotbalul. — Ce-aţi făcut pînă a deveni graficiană ? — Canotaj. Am fost 4 ani consecutiv în echi­pa campioană naţională la 4-1-1. — Cum aţi ajuns să fa­ceţi grafică pe film ? — Nu ştiu. Cred că, ini­ţial, dintr-o copilărie. Cu timpul, mi-am dat seama că e singurul lu­cru pe care doresc să-l fac . Citeva amănunte „tehnice" despre aceas­tă artă prea puţin cunos­cută la noi în ţară. Deci... Prima lecţie. — ...se pictează, se fo­tografiază şi apoi, pe fil­mul astfel obţinut, se ac­centuează culorile iniţi­ale. — Sînteţi şi profesoară, în acelaşi timp... — Bănuiesc ce vreţi să mă întrebaţi... îmi plac foarte mult copiii. Lucrez, în special, cu cei de la clasele experimentale. Au o fantezie foarte bogată. Interviul a fost con­semnat în seara vernisa­jului expoziţiei de grafi­că a Gabrielei Barcan, care a avut loc aseară la studioul muzeului Zam­­barcian. Expoziţia cu­prinde un număr de 21 de lucrări, care sintetizea­ză în culori şi forme im­presii din peregrinările artistei prin Europa. Sea­ra a fost completată în­­tr-un mod fericit de po­ezie. Grafica Microinterviu cu graficiană GABRIELA BARCAN ...De frig, brazii au îmbrăcat haină de zăpadă. Sinăie­­nii îşi încearcă schiurile. Aflăm că ieri a nins din bel­şug, iar vintul a șuierat fără milă. Zăpada a fost aici de 5 cm, iar la Predeal de 3 cm, în numeroase locali­tăţi ale ţării continuă, totuşi, să plouă. Am aflat de la meteorologul de serviciu, Ion Drăghici, că pentru zilele următoare se anunţă vreme umedă, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vintul va bate cu intensificări temporare. Temperatura în scădere. Foto : ŞT. ALBESCU Mi­er­cur­i 3 decembrie 1969 Anul nou cu... pui la frigare In cooperativele din Topraisar, Dulceşti, Is­tria, Limanu şi altele au fost primiţi zilele acestea, spre creştere, cite 29-25 000 de pui de găină numărul acestora pe ju­deţ ajungind la aproape 250 000 De la Direcţia a­gricolă judeţeană am a­­flat că pînă la sfîrşitul anului unităţile agricole constănţene vor mai primi încă 175 000 de pui care, după aprecierile specialiştilor, vor fi toc­mai buni pentru revelion! Oaspeţi polari în Delta Dunării Delta Dunării a deve­nit, în ultima vreme, lo­cul de refugiu al unor animale care au avut de străbătut mii de km pen­tru a-şi găsi adăpost aici: vulpi polare, un ren ve­nit din nordul îndepăr­tat, dini siberieni (doi dintre aceştia au devenit pensionarii Parcului zo­ologic din Pădurea Gîr­­boavele, municipiul Ga­lați) etc Delta, pămîn­­tul dintre ape, își adeve­rește astfel denumirea de Paradis al păsărilor și a­­nimalelor. Originalitate Şase noi tipuri de seg­­menţi utili ridicării indi­cilor de funcţionalitate ai motoarelor SR-211 şi M-207, au fost elaborate, pe baza unui model fizic şi matematic în întregime original, de către colec­tivul catedrei de motoa­re cu ardere internă din Institutul Politehnic Bucu­reşti. Noile tipuri de segmenţi au intrat în producţia de serie la Co­­libaşi. La sărbătorirea prozatorului Pavel Dan Un mare număr de in­telectuali din Turda au fost prezenţi la Festi­vităţile închinate sărbă­toririi scriitorului Pavel Dan, unul dintre marii a­­nimatori ai scrisului tran­silvănean din perioada celor două războaie mon­diale. După expunerea profesorului dr. docent ŞTEFAN PASCU, mem­bru corespondent al Aca­demiei, cadre didactice de la Universitatea Ba­­beş-Bolyai, istorici şi fi­lologi din Cluj şi Turda au evocat personalitatea lui Pavel Dan, contribu­ţia lui scriitoricească la îmbogăţirea patrimoniului culturii noastre naţiona­le. Cu acelaşi prilej, la liceul „Mihai Viteazul“ din localitate s-a des­chis o expoziţie comemo­rativă şi a avut loc dez­velirea unui bust al lui Pavel Dan. MIERCURI 9 DECEMBRIE 18,00 Studioul pionierilor 18,25 Program folcloric 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Intermezzo muzical 19,30 Succesul este o şansă­­ — emisiune-anchetă 20.00 Tele-cinemateca : Micul Lord 21,40 Bellector 21,55 Fotbal : Cehoslovacia—Ungaria. Transmisiune : de la Marsilia JOI 4 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Film serial : Aventură in munţi (I!) 18.30 Mult e dulce ş­ frumoasă 19.00 Telejurnalul de seară 19.20 Intermezzo coregrafic 19.30 Actualitatea economică 20.00 Seară de operă : Michelangelo 21.30 Avanpremieră 22.10 Actualităţi literare 22.30 Telejurnalul de noapte 22.45 Cîntec în piatră — rlm de televiziune PROGRAMUL II 20.00 Film artistic : Week-end cu Ana 21.20 Melodiile săptămînii 21.30 Reflector 21.40 Film serial : Răzbunătorii VA PLACE BRAHMS ? — Patria (11 86 25) 9 ; 12 ; 15 , 18 ; 21. Favorit 10 ; 13 ; 15,30 , 48 ; 20,30. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN — Republica (11 03 72) 8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; 18,15 ; 18,45 ; 21,15. București (15 61 54) 9 ; 11,15; 13,30 ; 18,30 ; 18,45 ; 21. Melodia (12 06 88) 0 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. JOCUL CARE UCIDE — Lucea­fărul (15 87 67) 0 ; 11,15; 13,30; 1 6 ; 18,15 ; 20,45. Festival (15 63 84) 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. BLOW-UP — Capitol (16 20 17) 0,45 ; 12,30 ; 16 . SA TRĂIM PINA LUNI — 18,30 ; 20,45. ClND SE AUD CLOPOTELE — Victoria (16 28 79) 9 ; 11,15;­ 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 20,45. FRATII KARAMAZOV — Cen­tral (14 12 24) 10,30 ; 15 ; 19,30. NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR - Lumina (16 23 35) 8,45 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45. CORABIA NEBUNILOR — Doi­na (16 35 38) 11,15 ; 14,15; 17,15; 20,15. Dacia (16 26 10) 8—19,45. MONDO CANE — Timpuri Noi (15 6110) 0—21. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICA — Fe­roviar (16 22 73) 9 ; 12 ; 15 ; 17,45 ; 20,30 . Excelsior (18 10 88) 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. Glo­ria (22 44 01) 9,15 ; 12 ; ÎS ; 18 ; 20,30. BERU ŞI COMISARUL SAN ANTONIO — Griviţa (17 08 58) 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. Giu­­leşti (17 55 481 15,30; 18; 20,30. Au­rora (35 04 66) 9,30 ; 11,30; 13,30; 16 ; 18,15 ; 20,30. SOARELE VAGABONZILOR — înfrăţirea (17 31 64) 15,15 ; 17,45 ; 20. TESTAMENTUL DOCTORULUI MARUSE — Bucegi (17 05 47) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. OMUL MOMENTULUI — Uni­rea (17 10 21) 15,30 ; 18 ; 20,15. LUPII ALBI — Moşilor (12 52 93) 15,30; 18; 20,30. Viran (21 39 82) 15,30; 18; 20,30. Lira (31 71 71) 15,30-18 în continuare. CÎT TIMP EŞTI SĂNĂTOS — 20,15. RĂZBOI ŞI PACE (seriile I şi II) — Drumul Sării (31 28 13) 15; 19,30. De la 4 decembrie — RĂZBOI ŞI PACE (seriile III şi IV­ — 15,30 — 18. MORŢII RAMAN TINERI — Ferentari (23 17 50) 15,30 ; 18 ; 20,15 . Popular (35 15 17) 15,30 ; 18 ; 20,30. CĂLDURA — Cotroceni (13 62 56) 15,30 ; 18 ; 20,30. VIRIDIANA — Buzești (15 62 79) 15,30 ; 18 ; 20,15. GALILEO GALILEI — Pacea (31 32 52) 15,45 ; 18 ; 20,15. FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITA — Crîngași (17 38 81) 15,30 ; 18 ; 20,15. NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR — Floreasca (33 29 71) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 • 18,15 ; 20,30. LA NORD PRIN NORD-VEST — Volga (11 9­ 26) 10—16 in conti­nuare ; 19,30. TIGRU! - Viitorul (11 48 03) 15,30 ; 18 . TOTUL DE VlNZARE 20,30. BALTAGUL — Miorita (14 2? 14) 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ( 18 ; 20,30. OMUL CARE VALORA MILI­ARDE — Munca (21 50 97) 16 , 18 ; 20. ANGELICA ŞI SULTANUL - Cosmos (35 19 15) 15,30 ; 18 ; 20,15. MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAŢII — Tomis (21 49 46) 9,30 ; 15,30 ; 18 ; 20,15. STELELE DIN EGER — Flacăra (21 35 40) 15,30 ; 19. Progresul (23 94 10) — ÎS,30 19. PĂPUŞA — Arta (21 3( 86) 10 ; 16 ; 19,30. ÎN ÎMPĂRĂŢIA LEULUI DE ARGINT — Modem (23 71 01) 9 ; 11;15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,38. Flamura (23 07 40) 9 ; 1!;1S ; 16 ; 18.15 ; 20,30. PARIA — Rahova (23 91 00) 15,39 ; 18 OAMENI ÎMPIETRIŢI — 20.15. SESIUNE ştiin­ţifică împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea uzinelor textile „Moldova“ din Botoşani a prilejuit o serie de manifestări şi pe linia propagandei tehni­ce. Zilele acestea, aici a avut loc, cu sprijinul mi­nisterului de resort, o interesantă sesiune teh­­nico-ştiinţifică la care, Pe lîngă ingineri, maiştri şi tehnicieni, de la combi­natul textil din localitate au luat parte cercetători şi specialişti de la mai multe unităţi similare din ţară. OPINII AD-HOC Are cuvîntul: EMIL IACOVSCHI din Sinaia La marginea oraşului Buşteni — judeţul Pra­hova — exista un teren de tenis cu pistă betona­tă, pare-se, singurul de acest fel din ţara noas­tră. Din păcate, sub ochii specialiştilor de la Comi­tetul orăşenesc şi jude­ţean de educaţie fizică şi sport, acest teren s-a deteriorat. Mina unor buni gospodari ar putea transforma acest loc în­tr-o frumoasă bază spor­tivă. Ce părere au aso­ciaţiile sportive de pe lîngă sindicatele din Buş­teni ? Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA şi ADRIANA LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor judeţeni MUNKA Creşterea cheltuielilor de producţie (Urmată din pag. 1) 1 000 lei producţie marfă se datorează, în principal, ne­­realizării cu 7,4 procente a planului producţiei marfă. Bineînţeles, cheltuielile aşa zis „convenţional­e constan­te“ fiind repartizate asupra unui volum mai scăzut de producţie, preţul de cost uni­tar a fost mai mare decît se scontase. Apoi, la creşterea , costurilor, un rol deosebit l-au avut cheltuielile neeco­­nomicoase. Desigur, cînd amenzile plătite beneficiari­lor pentru nerespectarea dis­ciplinei contractuale, loca­ţiile, alte amenzi şi penali­zări au însumat, în nouă lu­ni din acest an, 1,8 milioane lei, numai de economicitate în folosirea fondurilor sta­tului nu se poate vorbi. Fap­tul este cu atît mai de neîn­ţeles, cu cît combinatul că­­lărăş­an nu este, cum se spu­ne, la prima abatere , de la punerea sa în funcţiune, această­ modernă unitate a industriei chimice se zbate într-o seamă de neajunsuri, a căror ex­presie sintetică constă în depăşirea sistematică a chel­tuielilor planificate. întreba­rea este : pînă cînd trebuie aşteptat pentru ca reviri­mentul total să se producă? Cel puţin în acest an, a­­ceeaşi întrebare se adresea­ză şi Fabricii de conserve­­ Feteşti. Şi aici, printre cau­zele care au contribuit la depăşirea cheltuielilor ,de producţie, nerealizarea pla­nului de producţie marfă, pentru trei trimestre, decit în proporţie de 48,5 la sută a avut locul său distinct. Tot la fel de adevărat este­ , însă că la această fabrică de conser­ve, la înregistrarea unui vo­lum ridicat de cheltuieli, un aport deosebit l-a adus core­larea necorespunzătoare a in­dicatorilor de muncă și sa­larii. Să explicăm. Cum am arătat, în nouă luni din a­­cest an, planul de producţie a marcat o restanţă de peste 50 la sută , dar, în aceeaşi perioadă, numărul mediu scriptic de salariaţi a atins un nivel de 90,6 la sută com­parativ cu prevederile, iar fondul de salarii — de 87,7 la sută. Pe de altă parte, în timp ce salariul mediu a fost doar cu 3,3 procente sub ni­velul stabilit, nerealizarea la indicele productivităţii muncii a „urcat“ pînă la 46,4 la sută. In aceste condi­ţii — care relevă slaba or­ganizare a procesului de a­­provizionare şi producţie, a locurilor de muncă, folosirea incompletă a capacităţii de­ producţie — bineînţeles, nu mai poţi spera la obţinerea­­ unor costuri reduse de fabri­caţie. Cit priveşte Fabrica de că­rămizi — Ţăndărei, aici pro­blema ..nr. 1“ o constituie rebuturile — în special cele înregistrate la fabricaţia ţi­glelor, 2,3 milioane lei — atît însumează pierderile provo­cate­­acestei întreprinderi de zeci și zeci de tone de țigle, cărămizi, care nu au întrunit caracteristicile prevăzute de normele în vigoare pentru a putea fi considerate apte pen­tru folosire. Ce s-a făcut cu aceste rebuturi ? S-­au arun­cat... Din cele arătate, se des­prinde, cu claritate că, sub o formă sau alta, întreprin­derile analizate nu au valo­rificat pe deplin posibilităţi­le pe care le-au avut pentru a reduce cheltuielile la 1 000 lei producţie marfă. Este in­dubitabil că dacă comitetele de direcţie, forurile de resort respective, ar fi analizat mai temeinic situaţia fiecărei în­treprinderi, dacă ar fi luat în consideraţie marile resur­se de care acestea dispun — mai ales în domeniul înlătu­rării unor cheltuieli neeco­­nomicoase — altul ar fi fost nivelul acestor costuri. Deşi mult întîrziată, pentru a re­dresa situaţia din acest an, o asemenea analiză, capabilă să evidenţieze cauzele pierderi­lor şi, concomitent, să permi­tă iniţierea unor măsuri e­­nergice, menite să redreseze situaţia financiară a Intre-­­ prinderilor respective şi să­­ asigure eficienţa producţiei­­ anului viitor, poate avea loc şi acum. Realizarea unei pro­ducţii sporite, cu cheltuieli cît mai scăzute constituie un imperativ vital al dezvoltării economiei naţionale, care condiţionează mersul înainte al societăţii noastre şi poten­ţează contribuţia fiecărei întreprinderi la creşterea în ritm susţinut a venitului na­ţional, bază sigură pentru mărirea sistematică a avuţiei naţionale şi ridicarea nive­lului de trai al întregului popor. Restanţe In vîrful piramidei Din nou etapă, la mijloc de săptămînă. Astăzi. Doar trei partide. Partide restanţă. Restanţe­­, şi la propriu, şi la figurat. Interes, însă, ma­jor. Şi emoţii cît pentru o etapă completă. Astăzi, pe vînt şi pe ploaie. Pentru că astăzi se aruncă zarurile în vîrful clasamentului. Rapid contra Petrolului, Dinamo Bucureşti contra Argeşului, în Trivale, şi Universitatea Craiova contra Stelei, în Bă­nie. Tripticul din frunte e rechemat în arenă să-şi ar­gumenteze pretenţiile. Şi eta­pa aceasta incompletă ar pu­tea spulbera atîtea utopii Cum tot atît de bine ar pu­tea înmulţi numărul visăto­rilor. Ce indică hîrtia? în virtutea antecedentelor (cu precădere ultima etapă) Rapidul nu poate fi detro­nat, Dinamo refuză (teore­tic) ideea victoriei, iar Steaua care vine, vine puter­nic spre tron, are drepturi (logice) la cel puţin o remi­ză. Dacă jocul astfel s-ar petrece, în Grant s-ar pu­tea aprinde torţele campio­nilor de toamnă. Dar, afară e vreme aspră, e frig, şi te­renurile mustesc sub stropi de ploaie. Cernăianu nu vrea să suporte „razele Roent­gen“ ale lanternei, în Triva­­le tribunele duc dorul virtuo­zităţilor lui Dobrin, Tăta­­ru II şi Voinea au pus jar sub tălpile lui Oblemenco, hotărît să reziste „complo­tului“ golgeterilor şi, astfel, brusc, balanţa se echilibrea­ză, lansînd din nou incerti­tudine pe verticala plasa­mentului la „bursa“ captivan­tă a fotbalului. MIRCEA M. IONESCU Cu prilejul centenarului naşterii poetei Iulia Hajdeu, Universitatea populară Bucureşti a organizat marţi, la sala Dalles, o seară oma­gială, în cadrul căreia prof. univ. dr. Cicerone Poghirc a vorbit despre activitatea ştiinţifică desfăşurată de Iulia Hajdeu în domeniile criticii şi istoriei literare, dezvăluind astfel una din preocupările ei mai puţin cunoscute astăzi. Conf. univ. dr. Romul Munteanu a vorbit apoi despre spiritul enciclopedist al familiei Hajdeu, ce a adus o mare contribuţie la punerea bazelor culturii moderne româneşti, după care s-a referit la viaţa şi opera genialei autoare.’ Posta Gabriela Melinescu şi Ştefan Petriceicu Haşdeu (descendent al marelui Haj­deu) au împărtăşit unele impresii legate de persona­litatea culturală a Iuliei Hajdeu. Delegaţia Procuraturii Generale a R.P. Polone, condusă de procurorul gene­ral Kazimierz Kosztirko, care, la invitaţia procuroru­lui general al Republicii So­cialiste România, a făcut o vizită în ţara noastră, a pă­răsit marţi după-amiază Capitala. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de procurorul gene­ral Augustin Alexa, precum şi de Jaromir Ocheduszko, ambasadorul Poloniei la Bucureşti. Marţi a părăsit Capitala delegaţia Direcţiei Generale a Federaţiei mondiale a o­­raşelor înfrăţite, condusă de Jean Marie Bressand, dele­gat general al Federaţiei care, la invitaţia Secretaria­tului român al oraşelor în­frăţite, a făcut o vizită în ţara noastră. Delegaţia a avut­ convor­biri in probleme privind u­­nele acţiune ale Federaţiei şi relaţiile oraşelor înfră­ţite din Republica Socialistă România cu oraşe similare din străinătate, în cursul zilei de marţi, Luigi Calazza, subsecretar de stat la Ministerul Co­merţului Exterior al Italiei, care se află la Bucureşti cu prilejul „Săptămînii tehnice italiene“, a avut întrevederi cu adjunctul ministrului co­merţului exterior, Nicolae Nicolae, şi cu preşedintele Camerei de Comerţ, Victor Xonescu. La convorbiri a participat Niccolo Moscato, ambasado­rul Italiei la Bucureşti. Luni şi marţi s-au desfă­şurat la Iaşi lucrările sesiu­nii ştiinţifice didactice a Institutului de medicină şi farmacie din localitate, se­siune consacrată aniversării a 90 de ani de activitate a acestui aşezămînt de învă­­ţămînt superior. Cu prilejul acestei ani­versări a fost inaugurată o expoziţie oglindind dezvol­tarea învăţămîntului medi­cal ieşean. A­ fost de ase­menea ,organizată o sesiune ştiinţifică a studenţilor me­­dicinişti. Iubitori ai muzicii din Capitală au avut prilejul marţi seara de a cunoaşte arta unei talentate pianis­te iraniene — Nevin A­­frouz. Tinara pianistă a prezentat în Sala mică a Palatului un program va­riat care i-a pus în evi­denţă muzicalitatea, însu­şirile sale artistice. Marţi seara, Teatrul de Stat din Tg. Mureş (secţia română) a prezentat în sala mare a Palatului Culturii din localitate, premiera pe ţară „Dansul sergentului­ Musgrave“ de John Arden. Rolurile principale sunt de­ţinute de actorii Ion Fiscu­­teanu, Mihai Ginculescu, Cazimir Tănase, Victor Ştrengaru şi alţii. Regia spectacolului este semnată 4*5 o T? o 13 "Dexvx " ilao rn­i w www PREMIILE CONCURSULUI PRONOSPORT NR. 48 DIN 30 NOIEMBRIE 1960 CATEGORIA I : (13 re­zultate) 2,1 variante a 45.189 lei ; CATEGORIA a II-a : (12 rezultate) 65,3 variante a 1.744 lei ; CA­TEGORIA a III-a : (11 re­zultate) 733,3 variante a 233 lei. Rînduri des­pre talentul tehnic... La Uzina de tractoare din Braşov, mişcarea inovatori­lor cunoaşte o mare am­ploare. Numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni con­tribuie prin inventivitatea şi pasiunea lor creatoare la perfecţionarea continuă a tehnicii. Pînă în prezent la cabinetul tehnic al uzinei, s-au înregistrat 223 de pro­puneri de inovaţii, din care 83 au fost aplicate, realizîn­­du-se o eficienţă economică de peste 6,5 milioane lei. In clişeele noastre vă prezen­tăm pe cîţiva din cei mai activi inovatori. 1. Inginer Simion Săpunaru, şef sector şasiu, a realizat diferite dis­pozitive şi agregate. 2. Elec­tricienii Ion Minea şi Gun­ter Gusbeth ; ultima , lor i­­novaţie este aparatul trusă pentru reglat relee termice pentru protecţia motoarelor Şf. ALBESCU electrice. 3. Maistrul oţelar Alexe Cristoloveanu a rea­lizat modificarea constructi­vă a instalaţiei de turnat a­­­­lice din secţia oţelărie- Pagina a 3-a UZINA „METROM" BRAŞOV Str. Carpaţilor nr. 60 — Strungari — Rectificatori — Frezori — Zidari Pentru a lucra în sculărie — Mecanic de locomotivă — Economist serv. aprovizionare Cei interesaţi se vor adresa la Serv. personal telefon 1 11 15. CommVatul mm * A $ J* îl * e wowActAcib AZOTIC 38’/, \ BOXAT Si SULFAT DE WbRAzim, ■ , Cib 5Ul­mic-TEm'c,nlMAHă(6U'JM) DE SULFIT DE SODIU ZEHN/'c, Ormalde/mm 'tehnica 29 si 37% , • REXAMETILENTEZXAMÍNA TEHNICĂ și FARMACEUT/CĂ­, • ADEziv/ URECEORMALDEOÍDIcí PENTRU /MMSTR/A LEMNULUI, • Râşini UREoPOR­TALDEHIDICE MODIF/'cATE, ■' • ORELir 2-5-PENTRU ftipkiirnRi DE STICLA, •uREu'r HMsi HS -PENTRU INDOSTM'- WRV'e/, • vicppcT rd - pentru apreturi textile, « schimbător:/ be ioN'r- cationutl puternic Atrii-viONir CSjf • NITROCELULOZĂ, PIGMENTATĂ PENTRU LACOW'f\ ------------PLAKTiK­ATÂ PENTRU CACURI, • ------------ALGÎTĂ PENTRU CELULOID, ' ------------ALCOOLIZATĂ PENTRU LACURILE540, £690^950)' , • An PORA- KOLANT TERMIC Și PONIC, ■• CARBONAT■ DE M10NÎU ALIMENTAR, • Metanol De sinteză, • BiCARBONAT DE AMONIU TE MN­ic. ■_----------1 VZmt­mmvM MATERIAL RULANT­­ • EXECUTA REPARAT» SI RECONSTRUCT» PE VEHICULE MOTOARE PE MATERIAL RULANT DE TRACTIUNE DIESEL I PUTERI PÎNĂ LA 550 CP CU DIFERITE TIPURI DE : TRANStiîSIE: MECANICĂ,ELECTRICA,HIDRAULICĂ. • Se construiesc utilaje cu posibilitati de autodeplasare necesare Construirii pe lini ferate ELECTRIFICATE Șl ÎNTREȚINERII SUPRASTRUCTURII CĂII.. 1 • * • 5 • In uzină se fabrică În serii mollocu sî mari* PIESE pe SCHI­MB .PENTRU MATERIAL RULANT DE • C.F. MOTOR Sl REMORCAT APAR­ATA3 PENTRU INSTALAția _____________ DE FRÎNĂ CU AER COM­PRIMAT« • * 1

Next