Munca, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6860-6885)

1969-12-03 / nr. 6861

Miercuri 1969 Ecran : „Operaţiunea LADY CHAPLIN“ • Grafică pe film ® Contra cronome­tru ® Opinii ad-hoc ® Pentru oaspeţii Bo­toşanilor ® La sărbătorirea prozatorului Pavel Dan ® Oaspeţi polari în Delta Du­nării ® Originalitate ® Anul nou cu... pui la frigare. (IN PAGINA A 3-A) Proletari din toate țările, uni­ti-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr .6861 4 pagini 30 bani IN INDUSTRIA JUDEŢULUI IALOMIŢA Creşterea cheltuielilor de producţie, consecinţă a nerespec­­tării disciplinei de plan Reluarea consecventă, la un nivel superior, a­ ciclului reproducţiei socialiste lărgi­te presupune, după cum se ştie, nu numai recuperarea cheltuielilor efectuate în ac­tivitatea de realizare a pro­ducţiei materiale, ci şi ob­ţinerea de beneficii şi acu­mulări cit mai mari. In acest context, reducerea volumu­lui cheltuielilor de produc­ţie — în general — şi mai ales a celor materiale, se în­scrie ca o cale principală de creştere a venitului net şi, implicit, de realizare a fon­durilor necesare dezvoltării în continuare a economiei naţionale. Cum se prezintă situaţia în industria judeţu­lui IALOMIŢA, în ceea ce priveşte reducerea continuă a cheltuielilor de producţie? In semestrul I a.c., cuan­tumul planificat al cheltuieli­lor la fiecare 1 000 lei pro­ducţie marfă a fost diminuat cu aproape şapte lei. Fără îndoială, un rezultat bun, re­marcabil. Iată, însă că, la sfîrşitul trimestrului III a.c. prin consemnarea unei, depă­şiri totale de 32,3 lei a chel­tuielilor, la 1 000 lei produc­ţie marfă, eforturile depuse în prima jumătate a anului au fost spulberate. De notat , la acest rezultat necorespun­zător ,,contribuţia“ decisi­vă au avut-o întreprinderile industriale­­ de subordonare republicană din judeţ, deoa­rece unităţile economice lo­cale au obţinut o reducere de aproape 18 lei la indica­torul financiar amintit. Deci, ce s-a întîmplat, în trimestrul III a.c. în între­prinderile republicane din judeţul Ialomiţa — mai exact, în trei dintre aces­tea, acolo unde se localizea­ză depăşirile de care vor-Doam­­na LomDinatul de ce­luloză şi hîrtie — Călăraşi depăşirea cu 19,8 lei a pre­vederilor la cheltuielile la DAN MATEESCU AUREL MUNŢ (Continuare în pag. 3­ a) In clişeu vă prezentăm moderna construcţie a noului hotel turistic de pe malul Crişului-Oradea O mentalitate ciudată: HÎRTIA DE „ACOPERIRE“ E uluitor cum caută unii oameni să-şi acopere lipsa de răspundere prin hîrtii care să ateste... răspunde­rea altora. Lucrul este lim­pede, rezolvarea lui se poa­te face mergînd pe o linie dreaptă şi totuşi ei preferă drumuri întortocheate. Citesc ■legea, zic că-i pricep lite­ra, dar nu şi sensul. Să o interpreteze în spiritul ei nu se nîai obosesc. E mai sim­plu­ să caute căi pentru a obţine hîrtia, miraculoasa „hîrtie de acoperire". Mostre ale acestor căutări am găsit înscrise şi în re­gistrele comisiilor de jude­cată. La uzinele „Timpuri Noi" unitatea a intentat acţiuni împotriva unor sala­riaţi pentru recuperarea plăţilor din eroare. Sumele în litigiu : 10—15 lei. Re­cuperarea s-ar fi putut face şi fără titlu executor, prin tratarea directă cu salaria­tul. Se promovează litigii de dragul litigiilor. Doar pen­tru obţinerea hotăririi, a hîr­­tiei de justificare. Formalis­mul este deci evident. Intenţii bune degenerează alteori în acelaşi procedeu birocratic şi lipsit de sens. O îndatorire de prim or­din — apărarea integrităţii avutului obştesc — obligă întreprinderile să gospodă­rească cu grijă fiecare leu. în virtutea acesteia, condu­cerile unităţilor trebuie să depună toate strădaniile ca să recupereze sumele pro­venite din penalizări, locaţii, lipsuri în gestionarea obiec­telor din inventar etc. Căci dacă veniturile întreprinderi­lor sau instituţiilor au fost diminuate există în mod cert o cauză şi un vinovat. Nu­mai că, nu se stabileşte în­totdeauna vinovatul real. In plus, unităţile nici măcar nu-şi susţin cu acte acţiu­nile. Le promovează şi apoi le lasă în plata domnului. Un exemplu este edificator. Din 59 de litigii aflate pe rolul comisiei de judecată de la Fabrica de ţigarete din Bucureşti, 24 aveau ca obiect recuperarea prejudi­ciilor aduse unităţii. S-ar pă­rea,­­deci, că există o grijă deosebită faţă de integrita­tea avutului obştesc. S-ar părea numai, pentru că... — Cum se face, l-am în­trebat pe secretarul comi­siei, că majoritatea acţiuni­lor întreprinderii au fost respinse ? — Simplu : aceasta îva făcut dovada vinovăţiei sa­lariatului împotriva căruia a acţionat. Omul este, deci, absolvit. Hotărîrea comisiei fiind de­finitivă pentru sume mai mici de 1 000 de lei, pagubele se trec pe costuri. Aparent, pierderea este mică : 100— 200 lei. Adunate însă, sume­le totalizează mii, în alte locuri chiar zeci de mii de lei. Conducerea fabricii este acum liniștită. Are „hîrtia" lu care poate „dovedi" că ■ ea a depus toate diligențele necesare, dar comisia de ju­decată i-a respins acțiunea. Cît de „interesaţi" sînt :- STELA FOMINO (Continuare în pag. 2-a) Nu abdicare de la principii, dar nici rigiditate în apicarea lor! Discrepanţele existente pînă mai ieri în asigurarea unei asistenţe medico-sani­­tare prompte şi calificate, pe întreg teritoriul ţării, au impus, ca o necesitate stringentă, redistribuirea medicilor între judeţe, lo­calităţi, cit şi între mediul urban şi cel rural. Această acţiune, în curs de desfăşu­rare, ridică o seamă întrea­gă de aspecte concrete, care se cer studiate şi rezolvate operativ. Policlinica industrială de la Brazi asigură asistenţa medicală unui număr de 14 000—15 000 salariaţi, a­parţinînd mai multor între­prinderi dintre care cele mai importante sunt Com­binatul petrochimic, Rafină­ria şi şantierul de construc­ţii. Paralel cu menţinerea în unitate a specialităţilor boli interne, dermatologie, otorinolaringologie, sto­matologie, medicina mun­cii etc. în toamna acestui an au fost totodată desfiin­ţate cîteva servicii. In cazul oftalmologiei, neurologiei, al restrîngerii activităţii la­boratorului si radiologiei,a măsura este justificata.­­ Cu totul altfel stau, însă, lucrurile atunci cînd e vor­ba de transferarea din loca­litate a m­icului chirurg. Numărul mare de întreprin­deri (inclusiv un vast şan­tier de construcţii), profilul variat al acestor întreprin­deri fac ca prezenţa medicu­lui de specialitatea respec­tivă să fie o necesitate rea­lă la faţa locului. Faptele şi cifrele susţin afirmaţia noastră. — In perioada ce s-a scurs de la desfiinţarea ca­binetului de chirurgie — ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 2­ a) Delegaţia da partid şi de stat a republicii Socialiste Routânia, condusă de tovarăşul Mae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Mos­cova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P­C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mă­­nescu, membru al C.C. al P.G.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi to­varăşii Emili Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănăla­­che, Constantin Drăgan, E­­mil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîl­­cu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici,­­ Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasi­le Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Mari­­­nescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obş­teşti. Erau de faţă V­S­ Tihu­­nov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii So­vietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Cu plano­ îndeplinit Un telex primit marţi de către Agenţia „Ager­­pres“, din partea exploa­tării miniere Teliuc, face cunoscut că muncitorii, tehnicienii şi inginerii a­­cestei întreprinderi, au sărbătorit Anul Nou în seara zilei de 2 decem­brie. La baza acestui succes a stat aplicarea unor metode de înalt randament în exploata­rea zăcămintelor, care au asigurat o creştere a pro­ductivităţii muncii cu 8,1 la sută şi realizarea unui volum de peste 1,3 mili­oane lei economii la pre­ţul de cost. Şi-au îndeplinit sarci­­nile anuale şi minerii ex­ploatării carbonifere Vo­ievozi, judeţul Bihor. A­­ici, au fost extrase peste plan, pînă acum, peste 23 00® tone de cărbune, 5 000 tone de nisip bitu­minos, 7 000 tone bitum şi aproape 500 tone de u­­lei polar. De asemenea, între­prinderile miniere din sectorul extractiv al sării raportează realizarea sarcinilor de plan pe în­tregul an. ★ Din Timişoara ne-a so­sit vestea că o nouă în­treprindere industrială a îndeplinit cu o lună mai devreme sarcinile de plan pe anul 1969. Este vorba de Uzina de repa­raţii, unde, în cadrul ac­ţiunii de organizare şti­inţifică a producţiei şi a muncii, au fost aplicate o serie de studii privind introducerea unor proce­dee tehnologice moderne a căror eficienţă s-a ma­terializat în creşterea in­dicilor de utilizare a ma­şinilor şi instalaţiilor, valorificarea superioară a metalului şi altor ma­teriale. SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 2 Corespon­dentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republi­cii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă Româ­nia, R.P. Ungară şi U.R.S.S. , a sosit marţi seara la Mos­cova. La aeroportul Şeremetie­­vo, delegaţia a fost întîmpi­­nată de tovarăşii L.I. Brej­­nev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşe­dintele Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A.N. Şelepin, membru al Birou­lui Politic al C.C. al F.C.U.S., K.F. Katuşev, se­cretar al C.C. al P.C.U.S., A.A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de a­­se­memea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniu­nea Sovietică, și membri ai ambasadei. Are o frumuseţe stra­nie. Imensă navă din be­ton, străbătută de ele­ganţa sobră a două şi­ruri de piloni-console, albi şi alungiţi într-o geo­metrie funcţională vecină cu arta nemuritoare a unor propilee. Am fost tentat să ascult reverbe­raţia ecoului în această hală lungă de 580 de me­tri şi înaltă de aproa­pe 30 de metri — ce nu peste multă vreme, va fi „inima" noii Fabrici de geamuri din Buzău. Ecoul avea vibraţii prelungi, calde, ca în marile nave gotice. S-a născut întrea­gă această construcţie care însumează, pînă or­­cum, peste 50 000 metri cubi de beton armat, în­­tr-un timp infernal de scurt. în februarie, cîmpia era punctată doar de 17 stîlpi . Uriașe semne de mirare pe un pămînt pe care constructorii l-au făcut mai întîi apt pen­tru a suporta greutatea betonului armat. Pentru că, fără a încerca un pa­radox, mai întîi oamenii șantierului au construit, în sensul cel mai exact al cuvîntului, pămîntul din această parte a Buzăului care a intrat deplin în vorbirea curentă a lo­calnicilor sub numele de „zona industrială a ora­şului". Fuseseră pe aici mlaştinii şi, mai înainte, intr-un timp geologic, o albie capricioasă de riu. A trebuit să fie elabora­tă o nouă structură de rezistenţă, minuţios gîndi­­tă, alternantă între stratul de piatră, pămînt şi nisip­­după ce fuseseră exca­­vaţi peste 300 000 metri ,ulei de pămînt mocirlos­! „...un munte de piatră să pui acum deasupra şi locul nu se lasă nici măcar cu un centimetru !“ mi-a spus inginerul Nicu Ior­­dăchioaia. Zîmbea. Am intuit dincolo de glumă, convingerea, mîndria de a se fi făcut un lucru te­meinic şi, mai cu seamă, satisfacţia de a „corecta" natura în funcţie de ne­voile constructive. Aşadar, n-au trecut de­cit nouă luni şi acolo unde nu se aflau decît 17 stîlpi, s-au realizat lucrări, în valoare de circa 54 000 000 lei! Spuneam că totul s-a făcut intr-un timp „infernal de scurt“ , aşa este, cu o mică, dar esenţială, completare :­ cei care i-au conferit valoa­rea sînt oamenii, ei l-au făcut atit de cuprinzător. Ceea ce m-a surprins la aceşti oameni era aerul lor de familie. Nu ştiam amănunte, în marea lor majoritate muncesc, lao­laltă, de cinci-şase ani. „Am lucrat, împreună, şi la celelalte obiective din zonă, ne-am legat..." explică şeful de lot, teh­nicianul Traian David. Nu este o simplă legătu­ră sentimentală, ci o pri­etenie bazată pe recu­noaşterea valorii recipro­ce. Cu puncte continue de încercare, de valorificare a capacităţii creatoare. M. COLEŞIU (Continuare în pag. 2-a) (VI) TIMPUL la puterea a 2000 de constructori .­după cite ştim, hala de fabricaţie a Fabricii de geamuri din Buzău este cea mai mare construcţie unitară din beton, din ţară“ — apreciază inginerul Nicu Io­rdăchioaia

Next