Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)

1970-01-29 / nr. 6907

e d in procente faţă de mii tone media anilor 1961—1965 . Circulaţia mărfurilor * Prin comerţul socialist s-au vîndut în anul 1969 mărfuri în valoare de 88,7 miliarde lei, cu 4,7 la sută mai mult decit în anul 1968. Desfacerile au crescut cu 6,0 la sută la mărfuri alimentare — inclusiv alimentaţia publică — ’ şi cu 3,5 la sută la mărfuri nealimentare , a sporit varietatea sortimentelor de mărfuri vîndute prin unităţile comerţului socialist. La principalele grupe de mărfuri desfacerile se prezintă astfel 1 I ' * Cereale boabe 12 820 117,8 — grîu-secară 4 395 99,5 — porumb 7 680 131,2 Floarea soarelui 750 148,8 Sfeclă de zahăr 3 800 132,5 Cartofi 2 229 85,7 Legume 2 000 „ 120,7 Struguri 1 250 137,7 Fructe 1 675 185,1 Potrivit rezultatei^,.* pro- animalelor domestice, lap tivelor se prezintă astfel 1 * vizorii ale recensămîntului ianuarie 1970, situaţia efec-Unitatea Volumul Anul 1969 1 desfacerilor în procente de măsură în 1969 faţă de 1968Carne şi preparate din carne mii tobe 275,9 102,4 Grăsimi — total (100 la sută) mii tone 147,2 99,1 din care 1 — ulei mii tone „ 127,8 98,0 — unte mii tone 13,0 114,5 Lapte mii hl 3 861,3 106,1 Brînzeturi mii tone 54,6 113,3 Zahăr mii tone 226,3 103,8 Produse zaharoase mii tone 82,8 112,4 Pline albă, integrală speciali- tăţi şi alte produse de panificaţie mii tone 1740,2 104,0 Paste făinoase mii tone 47,5 114,6 Conserve de legume mii tone 70,7 117,9 Joi 29 ianuarie 1970 II. Agricultura si silvicultura In agricultură a continuat modernizarea bazei tehnice materiale prin înzestrarea jr . acestei ramuri cu noi tractoare şi maşini, s-au extins lucrările de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, s-au dat în exploatare noi construcţii agrozootehnice, au fost folosite cantităţi sporite de îngrăşăminte şi substanţe chimice. Din fondurile centralizate ale statului, s-au alocat agriculturii 7,5 miliarde lei pentru investiţii, cu 10,6 la sută mai mult decât în anul 1968 ; din acestea cooperativele agricole de producţie au primit credite pe termen lung în valoare de 1,2 miliarde lei. Agricultura a fost dotată în anul 1969 cu aproape 9 400 tractoare fizice, peste 2 800 semănători mecanice, circa 4 400 combine pentru cereale şi cu alte maşini perfecţionate; suprafaţa arabilă ce revine în medie pe an, tractor fizic a fost de 96 hectare faţă de 102 hectare în 1968. if In întreprinderile agri-Acole de stat s-a mărit cu aproape 490 mii locuri capacitatea complexelor de creştere şi îngrăşare industrială a porcilor şi s-au dat în folosinţă complexe avicole cu o capacitate de 437 mii locuri pentru puf şi 730 mii locuri pentru găini, au intrat în funcţiune fabricile de nutreţuri combinate Beregsău şi Giurgiu. De asemenea, s-au dat, în exploatare 187 hectare de sere legumicole şi alte obiective. Cooperativele agricole de producţie au dat în folosinţă din fonduri proprii şi din credite acordate de stat un număr important de grajduri pentru animale, maternităţi şi îngrăşătorii pentru porcine, saivane pentru oi, sere şi solarii. S-au efectuat amenajări pentru irigat pe o suprafaţă de 140 mii. hectare, din care 100 mii hectare în sisteme mari şi 40 mii hectare în sisteme locale ; de asemenea, au fost terminate lucrările pe o suprafaţă de 31 mii hectare, la care urmează să se efectueze probele generale. Ca urmare, suprafaţa amenajată pentru irigat a ajuns la sfîrşitul anului 1969 la 676 mii hectare. Pentru dezvoltarea patrimoniului vitipomicol, s-au efectuat plantaţii pe o suprafaţă de aproape 21 mii hectare, din care 12,9 mii hectare cu viţă de vie, şi 7,9 mii hectare cu pomi. In anul 1969 in agricultură, s-au folosit 1 846,1 mii tone îngrăşăminte chimice — substanţă brută — cu 9,5 la sută mai mult decât în anul precedent; planul de livrare a îngrăşămintelor chimice către agricultură nu a fost îndeplinit. Valoarea producţiei globale agricole a crescut în anul 1969 faţă de 1968, cu 4,8 la sută ; producţia a crescut faţă de 1968 , la porumb, florea-soarelui, struguri şi îndeosebi la fructe , a fost mai mică la grîu-secară, sfeclă de zahăr, la cartofi şi legume. Deşi, ca urmare a condiţiilor climaticenefavorabile şi a unor deficienţe în organizarea producţiei şi a muncii, recoltele la unele culturi au fost sub prevederile planului, totuşi, în ansamblu, producţia agricolă asigură aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi satisface nevoile economiei naţionale. Recoltele scăzute la unele produse au fost influenţate nu numai de factorii naturali, ci şi de unele neajunsuri în executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, în asigurarea cu seminţe de calitate, în combaterea dăunătorilor şi în organizarea recoltării şi valorificării producţiei. Producţia principalelor produse vegetale, obţinută în anul 1969, comparativ cu media anilor 1961—1965, se prezintă astfel : MUNKA III. Transporturi şi telecomunicaţii .» Transporturile au fost dotate în continuare cu mijloace moderne, s-au extins automatizarea şi electrificarea proceselor de exploatare. In anul 1969, căile ferate au fost înzestrate cu 159 locomotive electrice şi Diesel de diferite tipuri, 9.875 vagoane de marfă (în echivalent 2 osii), 275 vagoane pentru trenuri de călători. S-au efectuat lucrări de extindere a blocului automat delinie, centralizări electrodinamice în stații, electrificarea liniei Craiova— Orșova, dublări de linit pe o lungime de peste 150 km. Din volumul total al transporturilor de mărfuri şi călători, 74 la sută s-a efectuat cu tracţiune Diesel şi electrică. Transporturile auto de deservire generală au fost dotate cu:5.973 autovehicule de marfă, 1.513 remorci auto, 762 autobuze. Au fost modernizate 361 km de drumuri naţionale, la sfîrşitul anului lungimea acestora fiind de 8 245 km. De asemenea, au fost acoperite cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare circa 370 km. drumuri naţionale. Flota maritimă a fost înzestrată cu un mineralier de 12.500 tdw, iar flota aeriană cu 4 avioane de călători. Planul de transport a fost realizat în proporţie de 95.4 la sută la volumul mărfurilor expediate şi de 103.2 la sută la traficul de călători. Comparativ cu anul 1968 au fost transportate în plus 21 milioane tone marfă şi 33 milioane călători. Satisfacerea la timp a nevoilor de transport ale economiei a fost îngreunată de imobilizarea îndelungată în unele perioade a mijloacelor de transport, de folosirea incompletă a capacităţii acestora, de efectuarea unor transporturi încrucişate. Telecomunicaţiile au continuat să se dezvolte prin extinderea şi perfecţionarea bazei tehnice materiale, punîndu-se în funcţiune noi obiective, printre care staţia de radiodifuziune Banat, 27 staţii translatoare de televiziune, noi centrale telefonice la Bucureşti, Suceava, Craiova, Alba Iulia, Brad şi Rîmnicu Sărat şi s-a extins rețeaua de cabluri telefonice interurbane cu peste 900 km. Numărul posturilor telefonice instalate în acest an a crescut cu circa 8 la sută față de anul precedent. — mii capete — (Urmată din pag. 1-a) chimic Rîmnicu Vîlcea şi la Uzina de fibre sintetice Iaşi. De asemenea, s-a dezvoltat capacitatea de producţie cu 300 mii garnituri anvelope şi camere de aer la Uzina de anvelope „Victoria“-Floreşti, precum şi la Uzina de aluminiu Slatina cu 27.000 tone aluminiu. In industria materialelor de construcţii s-au dat în funcţiune două linii tehnologice a 320.000 tone ciment la Medgidia, o capacitate de 5,31 milioane metri pătraţi geam la Tîrnăveni, trei fabrici de produse ceramice la Iaşi, Urziceni şi Birseşti, o fabrică pentru producţia elementelor prefabricate din beton armat la Hunedoara. Inr industria lemnului s-au dat în exploatare Fabrica de mobilă Oradea, Fabrica de platforme pentru autocamioane Braşov, secţia de furnir, din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Sighet. In industria uşoară au intrat în producţie Fabrica de tricotaje de bumbac Suceava, întreprinderea de ţesături şi fire din lînă, fibre artificiale şi sintetice „Argeşana“-Piteşti Fabrica de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Tăbăcăria minerală Corabia. In industria alimentară au început să producă Fabrica de ulei Slobozia, Fabrica de zahăr Oradea, fabricile de produse lactate Luduş şi Brăila, Fabrica de bere Piteşti, Fabrica de conserve de legume şi fructe Calafat. în anul 1969 a continuat introducerea şi extinderea tehnicii noi, prin înzestrarea întreprinderilor cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, aplicarea unor tehnologii avansate, mecanizarea şi automatizarea unor noi procese de producţie, asimilarea de produse cu performanţe superioare. Aproape întreaga producţie de fontă şi oţel s-a obţinut în instalaţii la care principalele operaţiuni sunt automatizate, iar peste patru ciincimi din producţia de laminate finite pline s-a realizat pe laminoare automatizate. Industria construcţiilor de maşini a fost dotată cu noi maşini-unelte automate şi cu comandă program ; în industria textilă a sporit numărul războaielor automate de ţesut. Volumul de lucrări mecanizate a sporit, în principal la lucrările miniere, la operaţiile grele din secţiile de turnătorie, precum şi la unele lucrări de exploatare forestieră. La extracţia minereurilor neferoase, peste 60 la sută din producţie a fost obţinută prin aplicarea de metode avansate, iar în industria petrolului forajul cu jet a crescut cu 46 la sută faţa de anul 1968. In industria siderurgică mai mult de trei pătrimi din producţia de oţel Martin s-a obţinut prin folosirea oxigenu ■ lui în cuptoare Martin cu lance, iar la turnarea oţelului calmat 73 la sută din producţia de oţel lingou s-a realizat prin folosirea de noi metode şi materiale. In industria construcţiilor de maşini au fost asimilate circa 540 noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii, din care : maşina de rectificat universală 0 350, strungul carusel 0 600, ruloul compactor vibrator autopropulsat de 6, 8 tone forţă, compresorul de aer de 100 mc/min, locomotiva de mină Diesel antigrizuroasă, nava de călători fluvială de 300 locuri, un nou tip de vagon de călători, trei tipuri noi de tractoare agricole de 40 CP, combina autopropulsată pentru cereale. Au fost produse primele maşini electronice de calcul cu 4 operaţii. Maşini de facturat şi contabilizat cu program, precum şi noi tipuri de maşini de calculat de birou electromecanice şi electronice. S-au produs noi sortimente de ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, produse alimentare. In acelaşi timp, au fost obţinute rezultate pozitive în îmbunătăţirea calităţii produselor în toate ramurile industriei. S-au perfecţionat caracteristicile calitative la laminate de oţel, autoturisme de teren, unele maşini şiaparate electrice, transformatoare de forţă, rulmenţi, fibre poliesterice, polietilenă, ţesături şi tricotaje din fibre naturale şi sintetice ş.a. La unele produse însă trebuie depuse în continuare eforturi pentru ridicarea performanţelor tehnico-economice In anul 1969 au fost obţinute unele realizări în folosirea mai bună a capacităţilor de producţie şi în economisirea materiilor prime şi materialelor. In industria siderurgică a crescut cu 9 la sută gradul de utilizare a furnalelor şi cu 2,5 la sută a cuptoarelor Martin ; în industria materialelor de construcţii a crescut cu peste 3 la sută utilizarea cuptoarelor de clincher. In acelaşi timp, datorită unor neajunsuri în organizarea producţiei au existat maşini, utilaje şi suprafeţe de producţie incomplet folosite, îndeosebi în uzinele din ramura construcţiei de maşini şi în unităţile mecanice de întreţinere din celelalte ramuri industriale. Faţă de normele de consum, în industria construcţiilor de maşini, au fost obţinute economii de metal de 10 570 tone, îndeosebi la producţia de tractoare S-65Q, piese mecanice pentru balotat paie şi fin, vagoane de marfă, diverse tipuri de remorci auto. De COMUNICAT asemenea, s-au redus consumurile specifice la lemn de mină, la lemn pentru producţia de cherestea şi placaj, la combustibil pentru producţia de energie electrică, ţiţei prelucrat, clincher. Cu toate acestea, în industria constructoare de maşini, industria materialelor de construcţii, chimică, a petrolului, uşoară, şi în alte ramuri se menţin încă norme de consum ridicate. Productivitatea muncii în industria republicană a crescut cu 5,5 la sută faţă de anul 1968. Din cauza deficienţelor în folosirea maşinilor şi utilajelor, în utilizarea timpului, de lucru, în organizarea muncii şi a producţiei, precum şi datorită depăşirii numărului planificat de salariaţi sarcina de creştere a productivităţii muncii nu s-a realizat în întregime. Pe seama creşterii productivităţii muncii s-a obţinut numai 53 la sută din sporul producţiei industriale — realizare inferioară celei din anii precedenţi. Cheltuielile de producţie la 1 000 lei producţie martoră au fost reduse într-o proporţie mai mare decit s-a prevăzut în plan. Au avut cheltuieli de producţie mai mari decit cele planificate Ministerul Minelor, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Industriei Alimentare, în cursul anului 1969 s-au obţinut noi rezultate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, mai ales în domeniul teoriei sistemelor automate, al disci- plinelor matematice moderne, al structurilor compuşilor chimici, utilizării izotopilor radioactivi ş.a. Unele cercetări au contribuit la valorificarea superioară a resurselor naturale, lărgirea bazei de materii prime, perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie şi îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale unor produse. Ca rezultat al aplicării unor cercetări încheiate, s-au pus în funcţiune noi instalaţii industriale la Combinatul chimic Tîrnăveni, la întreprinderea,,Sinteza“ din Oradea, la Combinatul chimic Borzeşti ; s-au realizat noi utilaje tehnologice la Uzinele „1 Mai“ Ploieşti şi „Hidromecanica“ Braşov ; s-au obţinut uleiuri minerale pentru maşini şi utilaje, aparate şi instalaţii mecanice, electrice şi electronice, medicamente, precum şi alte produse şi materiale de calitate superioară ; s-au realizat noi hibrizi de porumb şi floareasoarelui. Cu toate acestea, tematica cercetării ştiinţifice nu este axată in suficientă măsură pe cerinţele progresului tehnic, şi ale economiei, durata efectuării unor cercetări şi a aplicării lor în producţie este încă mare. In întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, s-au înregistrat creşteri de efective faţă de 3 ianuarie 1969, la bovine cu 65 mii capete, la vaci şi juninci cu 75 mii capete, la porcine cu 548 mii capete. întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii au îndeplinit planul de lucrări în proporţie de 100,7 ,la sută, depăşind cu 7,7 la sută realizările anului precedent. In silvicultură au fost efectuate lucrări de împăduriri pe o suprafaţă de 55,6 mii. hectare, planul fiind îndeplinit în proporţie de 103la sută. Pentru sporirea resurselor de material lemnos s-au plantat plopi în aliniamente pe 5.500 km, cu 9,5 la sută mai mult decit nivelul planificat. Efectivul existent 3^ 1970 față de la 3 I 1970 3. 1969 Bovine — total 5 033,8 —102,5 , din care —vaci şi juninci 2 495,6 34,8 Porcine — total 5 971,4 4 118,2 din care : — scroafe de prăsilă 1 647,2 481,3 Ovine — total 13 835,5 —462,2 din care : — oi şi mioare 10 856,8 43,7 IV. Investiţii - construcţii In anul 1969, investiţiile realizate din fondurile centralizate ale statului au fost de 61,4 miliarde lei. S-au dat în funcţiune fonduri In anul 1969, din volumul total al investiţiilor, s-au realizat 56,8 la sută în industrie, 12,3 la sută în agricultură, 11,9 la sută în transporturi şi telecomunicaţii, 8,7 la sută pentru construcţii de locuinţe şi obiective social-culturale. Cea mai mare parte a investiţiilor industriale a fost destinată ramurilor hotărîtoare pentru progresul economiei. In industria energiei electrice, metalurgiei, construcţiilor de maşini şi chimică s-au investit aproximativ 59 la sută din fondurile destinate întregii industrii. Industriei uşoare şi alimentare le-au revenit 10,5 la sută. Investiţiile din domeniul social-cultural şi pentru construcţii de locuinţe au însumat 5,4 miliar-.de lei, din care pentru locuinţe 3,6 miliarde lei. Planul de investiţii pe anul 1969 nu a fost realizat în întregime ; nu au îndeplinit planul de investiţii ministerele : Industriei Chimice, Agriculturii şi Silviculturii, Industriei Materialelor de Construcţii, Industriei Construcţiilor de Maşini, Industriei Alimentare, Industriei Uşoare, unele consilii populare, fixe în valoare de 56,7 miliarde lei, cu 14,2 la sută mai mult decit volumul realizat în anul precedent. In comparaţie cu anul In realizarea planului de investiţii au existat unele neajunsuri şi greutăţi ; la unele obiective a întîrziat elaborarea documentaţiilor tehnice şi pregătirea lucrărilor de investiţii-construcţii, nu s-au sincroni- ,zat livrarea utilajelor cu termenele de punere în funcţiune planificate. La o serie de şantiere au existat neajunsuri în organizarea muncii, în folosirea utilajelor şi a forţei de muncă, în aprovizionarea cu materiale, ceea ce a determinat o slabă productivitate a muncii, întîrzieri în realizarea lucrărilor de investiţii-construcţii. Ca urmare pînă la sfîrşitul anului nu au fost puse în funcţiune 40 capacităţi de producţie din industria chimică, din agricultură, din industria uşoară, industria alimentară, construcţia de maşini, industria lemnului ; pentru cea mai mare parte a acestor obiective sunt create condiţii pentru a fi date în funcţiune în primele luni ale anului 1970. Din planul pe 1969, au rămas nedate în folosinţă peste 11 000 apartamente. 1968 investiţiile realizate pe ansamblul economiei naţionale şi pe principalele ramuri se prezintă astfel: De asemenea, au continuat lucrările de construcţii pe marile şantiere ale ţării : sistemul hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier‘, Centrala termoelectrică ,de la Deva, Hidrocentrala de pe Lotru, Combinatul siderurgic Galaţi, Combinatul petrochimic Piteşti. In anul 1969 au început lucrările la un număr de 250 obiective industriale printre care : Centrala termoelectrică Chiscani, hidrocentralele Marişelul şi Tarniţa de pe râul Someş, Uzina de construcţii metalice Caransebeş, Fabrica de armături industriale din oţel şi fontă Zalău, unitatea de îngrăşăminte cu azot Slobozia, Combinatul de celuloză, hîrtie şi carton Turnu Severin, fabricile de ciment şi var Cîmpulung Muscel şi Aleşd-Bihor, Fabrica de ţesături din fibre chimice şi bumbac Giurgiu. Producţia de construcţiimontaj realizată a fost de 36,5 miliarde lei, faţă de anul precedent s-a înregistrat o creștere de 5,7 la sută., Anul 1969 în procente față de 168 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— Total 105,1 din care 1 Industrie 103,5 Construcții 96,5 Agricultură no.6 Transporturi şi telecomunicaţii 113,1 Invăţămînt, cultură, artă, ocrotirea sănătăţii cultură fizică şi sport ’ 100,6 Construcţii de locuinţe 194,2 Gospodărie comunală 97,5 De asemenea, au crescut desfacerile la mărfurile de folosinţă îndelungată cum sunt: autoturisme, maşini de gătit cu gaze, maşini de spălat rufe, aparate de radio, aspiratoare de praf şi altele. In unele perioade nu a fost satisfăcută cererea populaţiei la carne, preparate din carne, ouă, brînzeturi, legume, precum şi la anumite sortimentede ţesături şi tricotaje de bumbac, articole de uz casnic şi materiale de construcţie. Pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei comercialeau fost alocate în 1969 investiţii de peste 1 miliard lei. Au fost înfiinţate peste 3.500 unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică, cu o suprafaţă comercială totală de peste 240 mii mp. Volumul comerţului exterior a fost în 1969 mai mare faţă de anul anterior cu 8,4 la sută pe total, cu 10,4 la sută la export şi 6,5 la sută la import. In , anul 1969 Republica Socialistă România a avut relaţii comerciale cu 109 ţări şi a participat la 68 tîrguri şi expoziţii internaţionale. Turismul internaţional s-a dezvoltat în continuare, România fiind vizitată de 1 839 mii turişti, cu 26,7 la sută mai mult decit în anul 1968 ; în acelaşi timp, numărul turiştilor români a crescut cu 11,1 la sută. Conserve de fructe mii tone 57,2 110,4 Peşte, semiconserve şi conserve de peşte mii tone 63,1 107,1 Bere mii hl 3 564,3 102,4 Orez mii tone 63,9 105,5 Ţesături — total mii. lei 5 462,8 96,5 Tricotaje mii. lei 3 832,6 106,2 Confecţii mii. lei 5 881,8 100,4 încălţăminte mii. lei 3 932,5 104,5 Mobilă mii. lei 2 877,7 108,7 Sporirea importantă a cheltuielilor bugetului de stat pentru acţiuni socialculturale a creat condiţii tot mai bune pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, artei, ocrotirii sănătăţii şi asistenţei sociale. Pentru a veni în sprijinul familiilor de salariaţi cu venituri mai mici, începînd de la 1 martie 1969, a fost majorat cuantumul alocaţiei de stat pentru copii. S-a dezvoltat baza materială a învăţămîntului de toate gradele, dîndu-se în folosinţă peste 2 700 săli de clasă în învăţămîntul de cultură generală, mediu, profesional şi tehnic , în învăţămîntul superior s-au dat în folosinţă 44 200 m.p., din care la Institutul Politehnic din Bucureşti 28 240 m.p., şi la Academia de Studii Economice 4 000 mp.; s-a continuat dotarea învăţămîntului de toate gradele cu materiale didactice şi aparatură tehnică de laborator. Au fost date în funcţiune 10 cămine studenţeşti cu o capacitate de peste 4 000 locuri. Cheltuielile statului ce revin în medie anual pentru un elev din şcolile de cultură generală au crescut de la 1 180 lei în 1968 la 1 353 lei în 1969 , pentru un student de la 11 500 lei la 12 278 lei. In anul şcolar 1969/1970 un număr de 3,3 milioane elevi urmează învăţămintul de cultură generală. în învăţămîntul profesional au fost înscrişi 263,4 mii elevi, cu 13,7 mii mai mulţi decît în anul şcolar 1968/1969, iar în liceele de specialitate 109 mii, cu 21 mii mai mulţi. In şcolile de specializare postliceală şi de maiştri au fost cuprinşi în anul 1969/1970 un număr de 43,3 mii elevi, iar în învăţămîntul superior 151,7 mii studenţi. In domeniul culturii au fost luate măsuri în continuare pentru dezvoltarea bazei materiale. Au fost construite noi aşezăminte de cultură, s-au dat în folosinţă 3 studiouri la noul Centru de Televiziune, noi cinematografe, se continuă lucrările pentru construcţia Teatrului Naţional din Bucureşti şi a teatrelor din Craiova şi Tg. Mureş. Numărul abonamentelor la televiziune la sfîrşitul anului 1969 a fost de peste 286 mii, mai mare cu 15 la sută faţă de 1968 ; abonamentele la radio au ajuns la 2,2 milioane. Numărul spectatorilor la cinematografe a fost de peste 200 milioane, iar la teatre şi instituţii muzicale de 12,2 milioane. Au fost editate 4,4 mii titluri de cărţi şi broşuri cu un tiraj de 73,4 milioane exemplare. Tirajul anual al ziarelor a crescut în 1969 faţă de 1968 cu 5,1 la sută, iar al revistelor şi al altor publicaţii periodice cu 13 la sută. In studiourile româneşti s-au produs un număr de 14 filme artistice de lung metraj şi 139 filme documentare. Pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii populaţiei s-au dat în folosinţă noi unităţi spitaliceşti şi a continuat acţiunea de utilare şi modernizare a celor existente- Numărul paturilor de asistenţă medicală a sporit cu 3,4 la sută faţă de 1968. Au fost date în folosinţă circa 7 000 locuri în hoteluri, precum şi alte spaţii în noile amenajări turistice de pe litoral şi de la munte, în anul 1969 şi-au petrecut concediul în casele de odihnă şi au urmat tratamente în sanatoriile din staţiunile balneoclimaterice 825 mii persoane. Condiţiile de locuit ale populaţiei au continuat să se îmbunătăţească. S-au construit şi dat în folosinţă 139 mii locuinţe, la oraşe şi sate; din acestea, 78 mii au fost construite din fondurile statului. Fondurile de investiţii alocate gospodăriei comunale au permis creşterea volumului de servicii prestate populaţiei. Reţeaua de distribuţie a apei potabile a crescut în anul 1969 cu peste 230 km, de gaze cu circa 120 km şi de termoficare cu aproape 50 km. S-au asigurat condiţii mai bune în domeniul transportului urban de călători; numărul călătorilor transportaţi a sporit faţă de anul 1968 cu 6,3 la sută. ★ Rezultatele obţinute în dezvoltarea economiei naţionale în 1969 — anul jubiliar al celei de-a XXV-a aniversări, a eliberării patriei de sub jugul fascist, al istoricului Congres al X-lea al Partidului Comunist Român — sunt rodul activităţii creatoare a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, care urmează neabătut ,politica partidului, muncesc cu entuziasm pentru realizarea obiectivelor stabilite prin planul cincinal. Bilanţul pozitiv al realizărilor din anul 1969, precum şi angajamentele colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderile industriale, agricole, de pe şantiere, din institute de cercetări şi proiectare pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1970 constituie chezăşia îndeplinirii cu succes a întregului cincinal 1966—1970, reprezintă premise trainice pentru trecerea la înfăptuirea programului de dezvoltare social-economică a ţării, elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în vederea făuririi societăţii socialiste, multilateral dezvoltate, aprogresului continuu şi a prosperităţii României socialiste. CONSILIUL ECONOMIC COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ 1968 1969 Invăţămînt , 7797 1 889 Cultură, artă şi ştiinţă 2 805 2 941 Sănătate şi asistenţă socială 6 227 6 397 Asigurări sociale 9 508 10 426 Ajutorul de stat pentru copii 3 246 3 975 Pagina a 3-a VI. Populaţia şi forţa de muncă Populaţia ţării a fost la 1 ianuarie 1970 de 20 140 000 locuitori, mai mult cu peste un milion decit la sfîrşitul anului 1965. în 1969 sporul natural al populaţiei a fost de 2,3 ori mai mare decit în 1965 ca urmare a creşterii natalităţii. Prin intrarea în funcţiu,ne a noi unităţi de producţie şi prin dezvoltarea unor întreprinderi şi secţii,precum şi prin darea în folosinţă a unor unităţi social-culturale, s-au creat noi locuri de muncă, ceea ce a făcut ca numărul salariaţilor în economia naţională să ajungă la circa 4 950 mii, cu 160 mii mai mult decît în anul 1968, sporind astfel ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate. In industrie au lucrat în 1969 aproape 2 milioane persoane, ceea ce reprezintă circa 40 la sută din numărul total al salariaţilor. Economia naţională a dispus în anul 1969 de peste 300 mii cadre cu pregătire superioară şi peste 700 mii cadre cu pregătire medie ; peste un sfert din numărul acestora au absolvit învăţămîntul în anii actualului cincinal. . In industrie, muncitoriicalificaţi au reprezentat 86 la sută din total, un număr mare din aceştia fiind absolvenţi ai şcolilor tehnice şi profesionale. In anul trecut învăţărţiîntul de pregătire a cadrelor a fost absolvit de 143,6 mii persoane , 85,8 mii de muncitori calificaţi prin învăţămîntul profesional, 33,9 mii cadre cu pregătire medie de specialitate şi 23,9 mii cadre cu pregătire superioară. Totodată au fost calificaţi ori şi-au ridicat calificarea şi specializarea prin cursuri organizate la locul de muncă un număr de 193 mii salariaţi. In cadrul acţiunii pentru perfecţionarea organizării şi conducerii economiei au fost luate măsuri pentru folosirea mai judicioasă a cadrelor. Vii. Nivelul de trai material şi cultural Dezvoltarea economiei, valorificarea mai eficientă a resurselor materiale şi umane s-au oglindit sintetic în creşterea, în anul 1969, a venitului naţional, cu 7,3 la sută faţă de 1968. Pe această bază au fost create condiţii pentru sporirea acumulărilor şi ridicarea în continuare a bunăstării populaţiei. Veniturile băneşti obţinute de populaţie din retribuirea muncii şi din fondurile sociale de consum au crescut cu 6,1 la sută faţă de 1968. In anul trecut, deşi s-a înregistrat o creştere a indicelui preţurilor mărfurilor şi tarifelor serviciilor, puterea de cumpărare a populaţiei a crescut faţă de 1968, datorită sporirii într-o măsură mai mare a peneturilor nominale. Acţiunea de generalizare a experimentării noului sistem de salarizare a cuprins în anul 1969, un număr de 2,7 milioane salariaţi, care au beneficiat de venituri suplimentare în sumă de circa 2,5 miliarde lei. Salariul mediu a fost de 1 300 lei, cu 4,2 la sută mai mare faţă de anul 1968. Au continuat să crească economiile populaţiei la C.E.C., la sfîrşitul anului 1969 soldul depunerilor fiind cu 14,9 la sultă mai mare faţă de 1968. Cheltuielile social-culturale finanţate de la bugetul de stat au fost de 33,8 miliarde lei. Mai mult cu 10,0 la sută decît în 1968. Pe principalele acţiuni, cheltuielile social-culturales-au repartizat astfel 1 — milioane lei .