Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)

1970-02-25 / nr. 6930

Miercuri 25 februarie 1970 De ierif marea pasiune se numește hochei în cam S-a dat startul... pionatul mondial— grupa B. IN PAG. IA IU-A AGENDĂ COTIDIANĂ • „Ergoterapie" A Șoselele Dobrogei • Ciclu de expuneri pe teme de protecția muncii • „Ce am văzut..." A Policlinică modernă la Cîmpu­­lung Moldovenesc A Noutăți în fabricarea mo­bilei A, „Șura dacilor“ și împrejurimile In pag. A iii-A Proletari "din toate țările, unifi-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6930 * 4 pagini 30 bani Mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor— pîrghie importantă a progresului tehnic îndrumată și stimulată de stat, mișcarea inovatorilor și raționalizatorilor și-a sporit an de an aportul la perfec­­ționarea mașinilor, utilaje­lor, instalațiilor și procese­lor tehnologice, la realizarea de importante economii de materii prime, materiale, combustibil, energie și în­deosebi de metal, a contri­buit la realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate in întrecerea socia­listă, la îmbunătățirea con­dițiilor de muncă ale sala­riaților. Pentru impulsionarea creației tehnice de masă orientarea ei spre probleme­și­le majore ale producției, specifice fiecărei etape pe care o străbatem, sindicate­le, sub îndrumarea și condu­cerea organelor și organiza­țiilor de partid, au desfășu­rat în rîndul colectivelor de muncitori, ingineri și tehni­cieni o multilaterală activi­tate organizatorică și cultu­­ral-educativă. Tot­­ mai mulți oameni ai muncii își folo­sesc inteligența și capacita­tea lor creatoare în acțiunea de promovare a progresului tehnic, de descoperire și pu­nere în valoare a rezervelor existente în întreprinderi. Metalurgiștii și construc­torii de mașini dețin o pon­dere însemnată în ansam­blul mișcării inovatorilor și raționalizatorilor. In indus­tria metalurgică au fost înre­gistrate în anul trecut 1976 propuneri, fiind acceptate pentru aplicare 1003 dintre acestea, iar în construcția de mașini au fost înregistrate 9707 propuneri și acceptate pentru aplicare 3912. Deși numărul invențiilor, inova­țiilor și raționalizărilor a­­plicate în anul trecut este relativ mic față de numărul propunerilor, trebuie apre­­ciat faptul că economiile post­­calculate și efectul econo­mic mediu pentru fiecare propunere aplicată au fost cu mult mai mari decât în anul anterior. Astfel, în anul 1969, economiile post-calcu­­late rezultate în urma pro­punerilor aplicate se cifrea­ză la 99.072.322 lei, î­n­ indus­tria metalurgică, și la 251.101.195 lei, în industria construcțiilor de mașini (fa­ță de 78.790.560 lei și respectiv 107.419.465 lei înregistrate în 1968). O dată cu creșterea efectu­lui economic al propunerilor aplicate, inventatorii, inova­torii și raționalizatorii din metalurgie și construcția de­­ mașini, au rezolvat și unele probleme tehnice complexe ridicate de procesele de pro­ducție, de condițiile de mun­că din întreprinderi, au con­tribuit la promovarea pro­gresului tehnic. De pildă, la Institutul de proiectări me­talurgice a fost concepută invenția intitulată „Instala­ția pentru fabricarea briche­­ților de cocs metalurgic din cărbune neaglutinat", aplica­tă la uzina „Victoria“ — Că­­lan cu o economie de inves­tiții în valoare de 10.761.000 lei, iar la uzina .,23 August" — București a fost conce­pută și aplicată invenția „Procedeu de turnare a lin­­gourilor", cu o eficiență eco­nomică anuală de un milion lei. Merită să fie amintite și unele inovații importante r­om sunt, de exemplu : „Cap de lance pentru oțelăria L.D.“, concepută și aplicată la Combinatul siderurgic­­ Galați, cu o eficientă econo­mică anuală de 6.073.596 lei . „Pod rulant bigrindă cu e­­lectropalan construcție u­­șoară", concepută la Institu­tul de proiectări laminoare (Continuare In pag. a 2-a) Ing. NICOLAE VASU, vicepreședintele Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice și construcțiilor de mașini „ARCOM“ De la înființarea antre­prizei române de con­­strucții-montaj „Arcom" au trecut mai puțin de cinci luni. Totuși, in a­­cest scurt interval de timp, întreprinderea a în­cheiat contracte pentru e­­xecutarea unui mare nu­măr de lucrări peste ho­tare. Astfel, in cadrul con­tractelor perfectate de în­treprinderi de comerț ex­terior din țara noastră cu firme din Turcia, specia­liștii „Arcom“-ului ur­mează să acorde asistență tehnică la montajul utila­jelor a două obiective in­dustriale — o uzină pentru fabricarea acidului sulfu­ric la Samsou­ și alta de superfosfați, care se va construi la El Azig. Utila­jele și instalațiile de bază ale acestor fabrici vor fi livrate de țara noastră. Tot cu concursul specialiștilor noștri va fi construită in Iran o uzină de so­dă. A fost, de asemenea, con­tractată extinderea rafină­riei de la Caraci-Pakistan, lucrare ce va fi executată de „Arcom“, in colaborare cu Ministerele Industriei Construcțiilor de Mașini, Petrolului și Industriei Chimice. Cea mai mare parte a utilajelor va fi rea­lizată de specialitate întreprinderile din România. In prezent, „Arcom“ du­ce tratative pentru perfec­tarea unor noi lucrări in diverse țări din Europa, Africa și Asia. Comuna Luica este situată în zona geografică a Cîmpiei Dunării de Jos, pe un sol cernoziom levigat. Aici s-a dezvoltat în anii socialismului Coope­rativa agricolă de producție „Drumul lui Lenin“. Avînd o suprafață arabi­lă de 3 240 ha din care peste 180 ha irigate pentru legume și furaje, uni­tatea dispune de un fond de bază de 18 milioane lei. Comuna are peste 2­000 locuitori care participă la dez­voltarea cooperativei și a bunăstării lor. In aceste zile, in cadrul unității au loc cursuri agrozootehnice pentru îmbunătățirea cunoștințelor teoreti­ce. Paralel se desfășoară pregătirile pentru acțiunea însămînțărilor de primăvară, discutarea planului de amplasare a culturilor, a planului de irigații etc. în clișeu . Colectivul de conducere al C.A.P. discută planul de irigații și amplasare al culturilor pe 1970. Foto : AGERPRES IN BAZINUL CARBONIFER MOTRU Un nou abataj frontal La Ploștina, în bazinul carbonifer Motru, a fost dat in exploatare un nou abataj frontal — primul din acest an și al 6-lea aflat în producție. Ca și celelalte, noul abataj este dotat cu un complex cu ajutorul că­ruia se execută mecanizat tăierea cărbunelui, susți­nerea stratului și transportul. El asigură sporirea ca­pacității zilnice de producție a minei Ploștina cu 500 t lignit. (Agerpres) Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe ambasadorul Republicii Populare Polone la București Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit marți 24 februarie, pe am­basadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Polone la Bucu­rești, Jaromir Owieduszlo, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a des­fășurat într-o atmosferă cor­dială, tovărășească. Uzina de mecanică find Sinaia DEBUT­MATURIZARE— CONSACRARE Mai întîi, aici, la poar­ta de intrare a orașului Sinaia, unde se înalță azi halele uzinei producătoa­re de aparataj de injec­ție românesc, a apărut, în urmă cu mai­­ bine de 90 de ani, un... cuptor de ars var. Cine ar fi putut bănui pe atunci, și chiar peste ani, cind „peisajul industrial" s-a îmbogățit cu un circular pentru de­bitarea buștenilor, cu o fabrică de piulițe și șuru­buri, sau chiar cu una de cuie, că se va produce o asemenea metamorfoză ? Calea de la cuie, la pompele de injecție pen­tru tractoarele Brașovu­lui, pentru locomotivele Diesel ale Reșiței și pen­­tru o largă gamă de mo­toare n-a fost străbătută pe o șosea asfaltată. Startul a fost luat acum vreo 17 ani cînd, pe te­meiul unor cerințe dicta­te de procesul de indus­trializare a țării, oamenii uzinei au fabricat prima pompă de injecție. Să derulăm cîteva sec­vențe ale traiectului de­but — maturizare: în 1956, cînd uzina a­­junsese să producă a­­proape 10 000 pompe a­­nual, într-o colectivul a intrat nouă „sesiune de examene" : trebuia reali­zat un nou tip de pompă de injecție, destinată mo­toarelor Diesel cu perfor­manțe superioare. Și l-a produs: „Reamintindu-ne astăzi, când cunoștințele noastre sunt infinit mai bogate și când dispunem de o tehnică de înalt ni­vel, de anii când am fa­bricat pentru prima dată pompe și injectorul 5 F. S., parcă nu ne vine să credem că am putut ob­ține rezultate atât de bune chiar de la început“ — ni se destăinuie ingi­nerul Matei Iliescu, unul din „veteranii“ uzinei. Suis necontenit. Cum e și firesc, fabricația de a­­paratură de injecție tre­buia să țină pasul cu dezvoltarea producției in­digene de motoare cu a­­prindere prin compresie. Răspunsul la acest impe­rativ a venit cu prompti­tudine. In 1959 se reali­zează un regulator cu gabarit redus, care aduce o simțitoare simplificare a aparaturii de injecții și creează posibilitatea în­zestrării motoarelor de tractor cu demaror elec­tric. Urmează apoi asi­milarea unei noi game de pompe destinate motoa­relor de mare putere, fa­bricate de uzina „23 Au­gust" din București. Tot în acești ani, de aici, de la constructorii de mașini din Sinaia, au pornit să facă înconjurul țării pre­țioase inițiative apărute în focul întrecerii socia­liste. Să ne amintim nu­mai de două din ele: „Cu mașinile noastre pu­tem produce mai mult", și „Fiecare reper la un preț de cost cu­ mai scă­zut“. și Procesul de maturizare începutul consacrării pe plan internațional al făuritorilor de aparataj c­e injecție coincide însă, după părerea specialiști­lor, cu „ieșirea în lume", în 1961, a tractorului ro­mânesc U 650. La aceas­tă realizare de prestigiu a industriei noastre, biju­tierii oțelului din Sinaia au înscris o contribuție notabilă prin înaltele per­formanțe ale pompei de injecție și ale aparaturii hidraulice. In fine, pe scurt, două ultime sec­vențe : asimilarea apara­turii de Injecție pentru tractorul S 1300 și a echi­pamentelor de Injecție pentru motoarele Diesel­­electrice, care marchează PAUL MARGINEANU (Continuare In pag. 3-a) Pompa de injecție, produsul de bază al uzinei, este supusă unui sever control DE TEAMA RISCULUI COMERCIAL SE MERGE PE CĂI BĂTĂTORITE Dacă intri într-un magazin ca vizitator, cantitatea măr­furilor expuse te copleșește, dar dacă vrei să cumperi, lucrurile se complică , nu întotdeauna găsești ceea ce cauți. Un sondaj cu partici­parea cîtorva sute de cum­părători aflați în magazinele de confecții, textile și în­călțăminte din orașele Tg. Mureș, Cluj, Ploiești a e­­vidențiat următoarele : a­proape jumătate n-au cum­părat nimic. Explicația ? 30 la sută n-au găsit marfa do­rită, 15 la sută n-au găsit mărimea sau culoarea. Insistînd asupra cauzelor acestor neajunsuri, majorita­tea lucrătorilor din comerț cu care am discutat se si­tuau proveniența la nivelul industriei , nerespectarea contractelor, lipsa de grijă pentru formarea sortimentu­lui comercial. Intr-adevăr, o parte din cererile nesatisfă­cute ale cumpărătorilor se datoresc unei vechi și rezis­tențe facile în relațiile între industrie și comerț — neîn­­deplinirea riguroasă a con­tractelor. Pe lista restanțelor către I.C.R.T.S.-urile din o­­rașele amintite, am regăsit multe din articolele pe care magazinele nu le pot oferi : cămăși pentru bărbați și femei, tricotaje din bumbac și fire sintetice, stofe groase, tricotaje plușate etc. Se vă­dește din nou slaba preocu­pare pentru o asemenea or­ganizare a muncii în unele întreprinderi care să asigure îndeplinirea ritmică a planu­lui ca și persistența acelei mentalități potrivit căreia mărfurile pot fi livrate a­­tunci cînd le convine pro­ducătorilor, făcîndu-se ab­stracție de nevoile pieței. Felul cum se realizează în acest sezon livrările către comerț constituie un nou pri­lej de a semnala (pentru a cîta oară ?) acea detașare de neînțeles a unor întreprin­deri de soarta mărfurilor lor, de modul și promptitu­dinea cu care răspund ce­rințelor reale. Cum să mai oferi cumpărătorilor, în ra­port cu cerințele, taioare pen­tru femei cu guler din bla­nă sau haine reten, dacă în loc de aceste articole „Mon­diala“ Satu-Mare, „Vidra“­­Orăștie, Fabrica de blănuri București, oferă în schimb I.C.R.T.I.-ului Tg. Mureș căciuli bărbătești și gulere nutried, pentru ca hainele de blană n-au încă prețul stabilit! La contractările pen­tru trimestrul I a.c., la grupa de tricotaje, din 10 modele alese, aceleiași întreprinderi comerciale nu i s-a livrat pînă în prezent decit un sin­gur model și acesta cu totul altceva decit s-a contractat... Nu e greu de înțeles ce con­secințe au aceste neajunsuri asupra aprovizionării ma­gazinelor. Toate cantitățile restante, a căror lipsă este una din cauzele dezaportării magazinelor, se vor aglomera în depozite spre sfîrșitul a­­nului, cînd cererea la sorti­mentele respective începe să intre în declin și se tran­sformă astfel în mărfuri lent vandabile. Aplicarea unor acte normative în care să se prevadă aspre sancțiuni ma­teriale pentru nerespectarea obligațiilor asumate față de comerț și, implicit, față de pu­blicul cumpărător, turul final al întregii destina­pro­ducții a acestui sector va fi, credem, de natură să-i de­termine pe furnizori să nu mai livreze justificări și a­­sigurări, ci loturi reale de marfă la termenele stabilite în contracte. Sortimentul incomplet de mărfuri din unele magazine este așadar o cauză princi­pală a prelungirii artificiale a căutărilor cumpărătorilor. Deși se cunoaște mai bine modul în care evoluează ce­rerea pentru mărfuri, ca ur­mare a creșterii continue a veniturilor populației, este posibil ca in structura nevoi­lor de marfă să apară anu­mite fenomene cu caracter temporar sau de durată, cînd cererea pentru anumite măr­furi să fie mai redusă. în aceste situații, comerțul în colaborare cu industria au sarcina de a reglementa si­tuația. In practică însă acest lucru se rezolvă destul de greu. Industria motivează că are deja utilaje, materie pri­mă și forța de muncă anga­jată. Se ajunge la situații di­ficile de felul celei cu bo­cancii cu talpă de cauciuc, la care față de o desfacere de circa 700 mii perechi a­ VASILE ANDREI (Continuare în pag. 2-a) ACTIVITATEA CULTURAL-EDUCATIVĂ DE MASĂ Ce găsim în unele cluburi sucevene ? • Un club în căutarea unui stăpîn, iar altul „salvat" de la Inundații de vecini • Actualități de... anul trecut • Nu activul salariat, ci inițiativa și preocuparea sin­dicatelor constituie „cheia" succeselor... • O concepție ce trebuie dezrădăcinată • Pe cînd „dezghețul" ? Intrăm la clubul forestie­rilor din Vatra Dornei. Am fi vrut să zicem „o dată cu alți oameni ai muncii din localitate, veniți aici să pe­treacă o oră-două din timpul liber, în mod plăcut și folo­sitor“. Cine știe însă de cînd forestierii dorneni n-au mai fost la o manifestare deose­bită în clubul lor . Cert e doar faptul că de la intrare, așezămîntul acesta, impună­tor din exterior, care dispu­ne de o bibliotecă, o sală de spectacole cu peste 400 de locuri, o altă sală mai mică pentru conferințe și alte în­căperi pentru diverse activi­tăți, îți lasă o impresie de casă părăsită. In hol, ne atrage atenția o vitrină cu reviste prăfuite, alături de care se află un panou pentru afișarea presei. Urmînd îndemnul, lăudabil prin intențiile lui, „Citiți zil­nic presa !“ inserat pe un colț al panoului, ne oprim o clipă, și vedem că de faptul se oferă un ziar din octom­brie 1969. Ne continuăm cercetarea prin încăperi. Nu întîlnim ți­penie de om. In sala de con­ferințe, observăm o pianină dezacordată, chipurile încu­­iată, dar cu belciugele pentru lacăt puse de mîntuială, semn că au fost de nenumă­rate ori smulse din locul lor. Alte materiale de practică culturală stau aruncate vrai­ște prin colțuri. Pentru că n-am găsit pe nimeni care să ne spună ce-i și cum cu anonimatul în care se află clubul forestierilor dorneni, am revenit mai că­tre seară. Poate, poate... Lu­mina, pe care o zărim în sala de conferințe, ne dă spe­ranțe. Ne-am înșelat însă. Avea loc doar o instruire a unor cadre de la U.E.I.S. Ia­­cobeni. Il găsim însă acolo și pe Nicolae Pentelescu, MIHAI ȚÎNȚAR corespondentul ziarului „Munca" (Continuare în pag. 2-a) TELEGRAME ,Alteței Sale ȘEIC SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului KUWEIT Cu prilejul zilei naționale a Kuweitului, am plăcerea de a adresa, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român și al meu perso­nal, calde felicitări și cele mai bune urări de fericire Alteței Voastre, de progres pentru poporul kuweitian. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Alteței Sale ȘEIC JABER AL AHMED AL JABER Prinț moștenitor și prim-ministru al statului Kuweit KUWEIT Adresei Alteței Voastre, în numele guvernului român și al meu personal, cu ocazia zilei naționale a Kuweitu­lui, felicitări cordiale și poporului kuweitian urări de prosperitate. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next