Munca, martie 1970 (Anul 26, nr. 6934-6959)

1970-03-26 / nr. 6955

Joi 26 martie 1970 MUNKA Pagina a 3-a LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE . Cuvintul deputaților (Urmare din pag. 2-a) prevederile sale. Cu prilejul dezbaterii acestui proiect de lege cu muncitorii, inginerii, tehnicienii, cu toți salariaţii uzinei, a fost subliniat cu pregnanță faptul că prin aplicarea prevederilor acestei legi se creează cadrul necesar pen- tru prevenirea şi înlăturarea unor neajunsuri în organizarea muncii şi disciplinei în producţie, se asigură perfecţionarea continuă a activităţii şi creşterea eficienţei sale tehnicoeconomice. Organizarea şi disciplina muncii, în condiţiile proiectului de lege, presupun în acelaşi timp creşterea exigenţei faţă de orice manifestare de indisciplină în producţie. Şi la noi în uzină, în cursul anului trecut, s-au înregistrat 6 500 om-zile absenţe nemotivate de la serviciu şi s-au acordat aproape 2 000 om-zile învoiri fără plată, timp în care se puteau fabrica în plus numeroase produse. Analizînd cauzele întârzierilor, absenţelor sau nefolosirii întregului fond de timp de muncă, am constatat că acestea se datoresc în unele situaţii şi nepunerii de acord a programului unor întreprinderi, instituiţii care deservesc salariaţii uzinei, astfel incit salariaţii să-şi poată rezolva diverse problemie in afara orelor de serviciu. în ultimul timp, cu sprijinul organelor de partid şi de stat, au fost create condiţii pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi întărirea disciplinei în producţie. Un rol de seamă în asigurarea ordinei şi disciplinei in producţie, în realizarea ritmică a planului îl are aplicarea noului sistem de salarizare, care contribuie direct la sporirea răspunderii personale a tuturor angajaţilor în îndeplinirea sarcinilor. Efectele noii ■Salarizări asupra disciplinei în producţie se concretizează între altele, în uzina noastră, şi prin reducerea absenţelor de la programul de lucru cu 85 la sută în 2 luni din 1970, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. După ce a arătat că prevederile proiectului de lege vin să întărească şi mai mult rolul şi autoritatea maistrului, răspunderea sa pentru rezultatele muncii colectivului pe care îl conduce, vorbitorul a exprimat hotărîrea maiştrilor din uzină, alături de care îşi desfăşoară activitatea, de a îndeplini aceste obligaţii, de a-şi exercita atribuţiile cu şi mai înalt spirit de răspundere. In cuvîntul său, deputatul VASILE ARDELEANU, a spus : întregul conţinut al acestui proiect este pă-" truns ca de un fir roşu de ^■preţioasele indicaţii date ^de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, atît cu prilejul lucrărilor plenarei Comitetului Central al partidului din decembrie 1969, cît şi la recenta plenară, de a se pune capăt cu hotărire fluctuaţiei forţei de muncă, indisciplinei care se mai manifestă în unele sectoare de activitate, în cadrul amplei dezbateri publice care au avut loc, petroliştii schelei Boldeşti au primit cu deosebit interes prevederile proiectului. In mod deosebit, ei au apreciat prevederea referitoare la răspunderea pe care oamenii muncii o poartă în faţa societăţii, atît pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cît şi pentru contribuţia laîndeplinirea sarcinilor ce p revin unităţii în ansamblu, în cadrul planului general de dezvoltare economică şi social-culturală a ţării. Totodată, au socotit că este pe deplin întemeiată prevederea ca organele de conducere ale unităţilor socialiste de stat să răspundă în faţa statului şi colectivului de salariaţi de organizarea judicioasă a întregii activităţi, de integritatea avutului obştesc şi buna gospodărire a fondurilor materiale şi băneşti, de măsurile pentru îndeplinirea integrală şi la timp a sarcinilor de plan, de respectarea principiilor şi normelor disciplinei socialiste. A fost apreciată, de asemenea, ca bine venită, măsura de a se încheia contracte de muncă în formă scrisă, între unităţile socia- liste de stat şi salariatul angajat, îmbunătăţirile aduse pe baza aplicării noului sistem de salarizare, aflat în curs de experimentare şi generalizare, au creat deja în schela noastră condiţii noi de cointeresare a muncitorilor, a cadrelor tehnice şi, implicit, au dus la întărirea ordinii şi disciplinei. Aproape 50 la sută din totalul salariaţilor au vechime în muncă de peste 20 ani în aceeaşi unitate. Aceşti salariaţi au beneficiat, în perioada de la aplicarea noului sistem de salarizare şi pînă la sfîrşitul lunii februarie, de un spor pentru vechime neîntreruptă în unitatea noastră în valoare de peste 1,5 milioane lei, în vederea întăririi disciplinei în producţie, au fost elaborate şi repartizate atribuţii de serviciu pentru toţi salariaţii din schelă — pe meserii şi funcţii — avîndu-se în vedere specificul activităţii şi particularităţile locurilor de muncă. Conducerea schelei a luat măsuri ca, începînd de la director şi pînă la ultimul salariat, pentru fiecare, să se aplice cu mai multă perseverenţă şi discernămînt prevederile regulamentului de ordine interioară. Aceste măsuri au contribuit la îndeplinirea ritmică, lună de lună, a sarcinilor de plan cu un număr mult mai mic de salariaţi, productivitatea muncii a crescut cu 6,12 la sută faţă de plan, anul trecut obţinîndu-se beneficii suplimentare de peste 11 000 000 lei. Cele arătate mai sus ne întăresc convingerea că adoptarea şi aplicarea acestei legi vor contribui la folosirea superioară a potenţialului material şi uman al ţării, la mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea programului stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului, privind făurirea societăţii socialiste, multilateral dezvoltate. Dezbaterea în adunările oamenilor muncii a proiectului de lege, a spus deputatul UBORNYI MINAI, se înscrie ca o nouă şi grăitoare manifestare a democratismului profund al orînduirii noastre. Adunările care au avut loc în întreprinderi şi instituţii pentru dezbaterea proiectului de lege s-au caracterizat şi în judeţul Harghita printr-o înaltă responsabilitate faţă de organizarea şi disciplina muncii, probleme a căror reglementare fac obiectul noului act legislativ. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, funcţionarii, activiştii de partid, ai sindicatelor, ai organizaţiilor U.T.C., — oameni ai muncii români şi maghiari, de alte naţionalităţi, din judeţul nostru — au apreciat rolul pozitiv pe care-l va avea noua reglementare în întărirea ordinei şi disciplinei, în creşterea simţului de răspundere al tuturor salariaţilor, indiferent de funcţia pe care o ocupă în unitatea respectivă. Referindu-se la unele propuneri din întreprinderile judeţului, deputatul a arătat că în cursul anului trecut fondul de timp de lucru a fost utilizat în medie doar în proporţie de 94—95 la sută. Or, un singur procent în plus ar fi condus la o producţie suplimentară echivalentă cu circa 20 milioane lei. Peste 2,6 milioane amore au fost irosite datorită stagnărilor în producţie, absenţelor nemotivate şi învoirilor. Situaţia relevă, pe lingă carenţele în organizarea producţiei şi a muncii din partea unor salariaţi, necesitatea creării unei opinii de masă ferme, intransigente faţă de cei indisciplinaţi. In continuare aş dori — a spus vorbitorul — să mă opresc asupra cîtorva aspecte în legătură cu aplicarea noii legi. în primul rînd cred că ar trebui să se găsească soluţii pentru reglementarea ororiilor de lucru ale unor instituţii care lucrează cu publicul : organe judecătoreşti, notariate, birourile de evidenţă a populaţiei din organele de miliţie etc., care prin programul actual de lucru, pun numeroşi oameni ai muncii în situaţia de a se învoi din producţie pentru rezolvarea unor treburi personale. De ase,menea, mai ales în perioada campaniilor agricole, mi se pare oportun să se organizeze munca la consiliile populare astfel încît să stea la dispoziţia cetăţenilor sîmbăta după-amiază şi duminica dimineaţa, fapt care ar evita neparticiparea unora la lucrările agricole de urgenţă. Ţinînd seama de acuta necesitate de cadre cu pregătire superioară mai ales în noile judeţe, de faptul că încă mulţi absolvenţi nu se prezintă la posturile unde au fost repartizaţi, aş propune ca la admiterea în facultăţi să se extindă sistemul de contracte între unităţile economice şi viitorii specialişti. în acest fel ar exista mai multă garanţie că după absolvirea, facultăţii, tinerii specialişti se vor înapoia şi vor lucra în judeţele lor, în legătură cu obligaţiile conducerilor unităţilor privind perfecţionarea calificării muncitorilor, consider că tot prin unele acte normative în aplicarea noii legislaţii să se prevadă obligaţii clare referitoare la organizarea de cursuri de calificare, ridicarea calificării şi policalificării, deoarece în ultima vreme s-a constatat — în special din partea Ministerului Industriei Lemnului — o slabă preocupare în acest domeniu. Aceeaşi cerinţă se pune cu deosebită acuitate şi în ceea ce priveşte calificarea la locul de muncă pe şantierele de construcţii, sector care — cel puţin în judeţul nostru — nu are asigurat necesarul de zidari, fierari-betonişti, instalatori, cioplitori în piatră. Consider că o dată cu aplicarea noii legi este necesar să se acorde întreaga atenţie calificării unor mecanizatori din unităţile agricole în vederea folosirii din plin a maşinilor şi utilajelor. Prin sistemul actual, aceştia nu sunt pregătiţi şi pentru conducerea tractoarelor rutiere. Prevederile proiectului de lege, la elaborarea căruia a participat şi Uniunea Generală a Sindicatelor din România, a spus deputatul IOAN COTOŢ, pun bazele unei reglementări care permite aşezarea în drepturile fireşti a disciplinei, renudierii şi responsabilităţii în muncă. Este necesar acest lucru, deoarece în legislaţia noastră prevederile referitoare la disciplină şi responsabilitate în muncă sunt nesistematizate şi insuficient conturate. Dacă ne oprim numai asupra unui asemenea aspect cum este folosirea fondului de timp de lucru, constatăm că, în multe întreprinderi, pierderile datorită absenţelor nemotivate, întârzierilor, învoirilor nejustificate, reprezintă procente ridicate, care la nivelul economiei naţionale însumează milioane de ziledri anual. Spre a avea o imagine mai elocventă a acestora, consider suficient de ilustrativă valoarea scăzută a indicelui de utilizare a timpului de lucru al muncitorilor, care se realizează în industrie în jur de 94 la sută. La această frînă în calea sporirii productivităţii muncii sociale se adaugă frecventele deficienţe organizatorice, întreruperile în funcţionarea unor întreprinderi, avariile şi accidentele tehnice care se produc datorită neglijenţei unor salariaţi şi care nu sunt sancţionate corespunzător prejudiciilor aduse societăţii noastre. Dar acestea sunt numai unele din consecinţele ce se pot evidenţia direct în întreprinderi. Experienţa arată că cea mai mică dereglare în activitatea de producţie, în aprovizionarea tehnico-materială, în organizarea locurilor de muncă sau în luarea unei decizii de către factorii de conducere duce la risipă de timp, energie şi mijloace tehnice, innflueneează negativ producţia în sectorul respectiv, aceste deficienţe determinînd dereglări şi pierderi şi în alte întreprinderi sau sectoare ale economiei. Fără a relua fiecare prevedere în parte, aş vrea să subliniez, ca element important,concepţia care stă la baza proiectului : disciplina este tratată în întreg complexul ei, luîndu-se în considerare atît obligaţiile oamenilor muncii ca proprietari ai mijloacelor de producţie cît şi cele ce decurg din calitatea lor de salariaţi. Faptul că se vor elabora noi regulamente de ordine interioară, încheierea contractelor de muncă scrise, aplicarea principiului conform căruia întreruperea vechimii în muncă şi a vechimii în aceeaşi unitate atrage diminuarea sau, după caz, pierderea unor drepturi derivînd din contractul de muncă, obligaţia pentru angajatul trimis la o şcoală sau curs de specializare, pentru documentare sau specializare în străinătate, de a lucra în unitatea respectivă cel puţin cinci ani, precum şi alte prevederi, conferă legii un caracter concret şi o eficienţă corespunzătoare în aplicare. O trăsătură caracteristică a legii este aceea că îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan este stimulată, creîndu-se un echilibru judicios între drepturi şi îndatoriri, între recompense şi sancţiuni. Consecvent practicii sale de a lărgi democratismul pe toate treptele vieţii sociale, de a se sfătui cu oamenii muncii, partidul a pus şi acest proiect de lege în dezbaterea colectivelor din unităţile socialiste de stat. Participarea efectivă la dezbateri a tuturor celor interesaţi la aplicarea legii constituie astfel o garanţie sigură a transformării ei în realitate. Sindicatele, cărora le-a revenit misiunea de a organiza aceste dezbateri şi a crea cadrul propice participării cît mai largi şi efective a maselor la îmbunătăţirea prevederilor proiectului, s-au preocupat cu toată răspunderea de îndeplinirea ei în cele mai bune condiţii. Cele peste 11 000 de adunări ce s-au ţinut, la care au participat aproape un milion şi jumătate de salariaţi, au scos în evidenţă deplina adeziune a oamenilor muncii la prevederile proiectului, simţul de responsabilitate ce animă masele de oameni ai muncii în abordarea problemelor majore ale activităţii. Interesul cu care oameniii muncii au întîmpinat noua reglementare rezultă şi din cele aproape 12 000 de propuneri primite la Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, care au permis să se desprindă direcţiile principale spre care s-a îndreptat atenţia participanţilor, direcţii ce au fost, după o examinare atentă, luate în considerare cu ocazia lucrărilor de definitivare a proiectului. Participînd activ la aceste dezbateri, făcînd propuneri valoroase, clasa muncitoare din ţara noastră — care a adus şi aduce o contribuţie hotărîtoare la realizarea operei de construire a socialismului — se dovedeşte a fi la înălţimea sarcinii ce ii revine în înfăptuirea neabătută a politicii partidului de dezvoltare rapidă şi mulltilaterală a economiei naţionale, de ridicare continuă a bunăstării poporului. Proiectul de lege privitor la organizarea şi disciplina muncii, a spus deputata VERONICA ARDELEAN, se înscrie ca un tot unitar în ansamblul de acte legislative, elaborate în ţara noastră în ultimul timp şi pe baza cărora întreprinderile, instituţiile precum şi angajaţii acestora îşi vor desfăşura activitatea în procesul muncii. Asigurarea disciplinei şi ordinii în producţie, apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste, apar în acest context ca înalte responsabilităţi sociale ale oamenilor muncii. In ultimă instanţă de aceasta depinde realizarea planurilor de dezvoltare economică, creşterea continuă a venitului naţional, baza ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Specificul deosebit al unităţii în care lucrez — Fabrica de antibiotice din Iaşi — acela de a realiza mijloace terapeutice pentru asigurarea sănătăţii publice, implică o înaltă răspundere profesională şi morală faţă de produse. Datorită acestui specific ce impune măsuri organizatorice corespunzătoare, noi am avut în vedere folosirea mai bună a cadrelor cu pregătire superioară, repartizarea judicioasă a acestora pe schimburi de producţie şi locuri de muncă, precum şi creşterea continuă a calificării cadrelor de operatori, laboranţi, personal auxiliar, tehnicieni, etc. pentru a asigura conducerea proceselor tehnologice în condiţii de mare eficienţă. Paralel cu selecţia şi pregătirea cadrelor, un loc important în preocuparea colectivului fabricii îl ocupă dotarea cu aparate de măsură şi control moderne, mecanizarea unor operaţiuni grele şi automatizarea unor importante faze de lucru, îmbinarea armonioasă a acestor importanţi factori în procesul muncii, a făcut ca aspectul aparent simplu al disciplinei muncii să se transforme intr-un aspect complex de participare cu răspundere bazat pe autodisciplină, integrată într-un proces modernizat de muncă, pentru asigurarea folosirii complete a timpului de muncă şi obţinerea unor rezultate superioare. Conjulgată cu o înaltă grijă pentru asigurarea unei calităţi cît mai ridicate a produselor, această acţiune a asigurat ca totalitatea sortimentelor produse să corespundă celor mai exigente norme şi farmacopei internaţionale. Rezultatul direct îl constituie competitivitatea sub toate raporturile calitative a medicamentelor noastre cu produsele similare din lume. Un aspect deosebit al activităţii întreprinderii noastre îl constituie şi durata de utilizare a medicamentelor, care nu este, în general, mai mare de 1—10 ani, ele fiind înlocuite cu forme superioare. Aceasta impune luarea unor măsuri de organizare a cercetării, in scopul unei permanente reînnoiri a sortimentelor medicamentoase. în realizarea acestei sarcini, care necesită elaborarea de procese de fabricaţie pentru noi produse, într-un timp scurt, se impune o înaltă disciplină in procesul muncii ştiinţifice şi o utilizare corectă a timpului de cercetare şi dezvoltare. Privită în acest context, disciplina muncii în producţie şi cercetare ştiinţifică, are o deosebită însemnătate pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse, cît şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice. Referindu-se la semnificaţia proiectului de lege, deputatul MARIN TUDORAN a subliniat că întărirea ordinei şi disciplinei în producţie şi în muncă condiţionează în măsură hotărîtoare valorificarea întregului potenţial material şi uman din fiecare unitate economică, înseamnă o participare activă a tuturor salariaţilor, pe măsura capacităţii lor profesionale, la realizarea sarcinilor din planul de stat, la ridicarea eficienţei producţiei. Lucrînd în una dintre marile întreprinderi agricole de stat din ţara noastră — Medgidia — sunt conştient de sarcinile deosebite ce-mi revin prin aplicarea prevederilor acestei legi. Rezultatele bune obţinute de noi în cei trei ani care au trecut de la organizarea pe ferme a întreprinderilor agricole de stat, vor putea fi amplificate aplicînd cu răspundere prevederile noii legi. Apreciez ca avind o deosebită importanță prevederea din proiectul de lege privind receptivitatea pe care trebuie să o manifeste conducătorii de unități la examinarea și luarea în considerare a tuturor sugestiilor și propunerilor de măsuri, observaţiilor critice formulate de salariaţii unităţii în cadrul adunărilor generale sau în alte împrejurări. Pornind de la stilul de muncă nou, promovat cu consecvenţă în ultimii ani de conducerea de partid şi de stat, ca măsurile pentru soluţionarea problemelor economice de bază ale întreprinderilor să fie rodul gîndirii colective, consiliul de administraţie din întreprinderea noastră a antrenat la elaborarea măsurilor economice şi organizatorice pe toţi specialiştii, precum şi un mare număr demuncitori cu experienţă, pentru găsirea căilor corespunzătoare condiţiilor din întreprinderea noastră. Vorbitorul a propus ca, în reglementările ce vor fi elaborate pentru aplicarea prevederilor legii, să se precizeze mai clar cazurile în care, în perioada de vîrf a campaniilor agricole, cînd fiecare oră de întîriiere înseamnă pierdere de producţie şi implicit scăderea veniturilor salariaţilor, se stabileşte program de lucru special, inclusiv în zile de duminici şi sărbători legale. Cuprinderea pe larg a tuturor problemelor din sfera organizării şi disciplinei muncii, amploarea pe care a luat-o dezbaterea publică a proiectului de lege, ne îndreptăţesc să credem că prin traducerea lui în viaţă se vor crea un climat şi mai bun de ordine şi disciplină în toate unităţile, posibilităţi reale de ridicare a activităţii economice la nivelul eforturilor pe care le fac partidul şi statul nostru pentru creşterea continuă a nivelului de trai al poporului nostru. Consultarea largă a oamenilor muncii din uzine, fabrici şi şantiere, din toate unităţile socialiste de stat asupra proiectului de lege cu privire la organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat, dezbaterea lui publică în presă, a spus în cuvîntul său deputatul MARIN ENACHE, ilustrează cît de profund este ancorată în viaţa socială şi politică metoda folosită de partidul nostru de consultare a maselor asupra tuturor problemelor care privesc dezvoltarea economică, socială şi politică a ţării. Constructorii de maşini de la uzinele „23 August“ din Capitală şi-au spus părerea asupra proiectului de lege pus în discuţie , în cadrul adunărilor care au avut loc în toate secţiile de producţie şi în celelalte compartimente ale întreprinderii. Ideea dominantă a acestor dezbateri a constituit-o înţelegerea profundă a conţinutului acestei legi menite să asigure în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă o desăvîrşită ordine şi disciplină, utilizarea eficientă a timpului şi a forţei de muncă, a capacităţii utilajelor şi instalaţiilor, apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste. Vă rog să-mi permiteţi să mă opresc asupra cîtorva aspecte care privesc obligaţiile conducerilor de unităţi şi ale salariaţilor. Răspunderile conducerilor de unităţi, sintetizate în proiectul de lege, sunt aşezate în mare parte pe un ansamblu de reglementări legale izvorîte din sarcinile stabilite de conducerea partidului pentru perfecţionarea întregii activităţi economice. Am în vedere legile privitoare la contracte economice, investiţii, proiectul de lege cu privire la calitatea produselor care se află pe ordinea de zi a actualei sesiuni. Toate aceste reglementări conţin elemente calitativ superioare faţă de reglementările vechi şi aplicarea lor în practică reprezintă o adevărată cotitură nu numai la scara economiei naţionale, ci şi pentru fiecare întreprindere în parte. La uzinele „23 August“, comitetul de direcţie se preocupă stăruitor de ridicarea nivelului activităţii economice a întreprinderii, de perfecţionarea stilului şi metodelor sale de muncă, în cursul anului trecut el a acordat o atenţie deosebită fundamentării sarcinilor de plan pe 1970. în vederea îndeplinirii exemplare a planului, au fost întreprinse ample acţiuni pentru economisirea metalului, îmbunătăţirea utilizării fondului de timp, ridicarea indicilor de utilizare a maşinilor, asigurarea aprovizionării tehnico-materiale, ridicarea calificării profesionale a muncitorilor. Ca urmare, în ultimele luni ale anului trecut şi în mod deosebit în trimestrul în curs, planul de producţie s-a realizat mai ritmic, reuşinduse ca în fiecare decadă să se înfăptuiască circa o treime din planul lunar. Faptul că produsele fabricate se livrează la termenele contractuale, că a scăzut substanţial numărul reclamaţiilor de calitate dovedesc că atunci cînd existăo bună organizare a producţiei şi a muncii, ordine şi disciplină pe toate treptele procesului de producţie, sarcinile se îndeplinesc în cele mai bune condiţii de către toţi salariaţii. Proiectul de lege pe care-l dezbatem, a spus deputatul CONSTANTIN PITARU, seintegrează în mod organic în ansamblul de măsuri elaborate în ultimul timp pe linia perfecţionării, organi- zării şi conducerii economiei. Asigurarea ordinii şi disciplinei în producţie, apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste condiţionează realizarea planurilor de dezvoltare economică, creşterea continuă a venitului naţional, baza ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. De aceea, fiecare om al muncii poartă răspunderea faţă de societate, atît pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cît şi pentru contribuţia la realizarea sarcinilor ce revin unităţii în care munceşte. Ca pretutindeni în ţară, proiectul de lege a fost larg dezbătut şi de salariaţii de la Uzina constructoare de maşini „înfrăţirea“ din Oradea. Unul din aspectele cele mai subliniate în cadrul dezbaterilor a fost cel referitor la buna aprovizionare a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale. Deoarece uneori această cerinţă nu a fost respectată, s-a ajuns la folosirea neraţională a fondului de timp, la nerealizarea unor sarcini de plan şi a salariilor planificate. Mă declar satisfăcut de faptul că proiectul de lege stabileşte, ca una dintre principalele obligaţii ale cadrelor de conducere din unităţi, îndatorirea de a asigura la timp şi în bune condiţiuni aprovizionarea tehnico-materială a tuturor compartimentelor de muncă. în legătură cuaceasta, consider că în mod just se menţionează în proiect faptul că, încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor de muncă se sancţionează, indiferent de funcţia pe care o ocupă salariatul pe scara ierarhică. Un alt domeniu la care aş vrea să mă refer în continuare este cel care priveşte stabilirea vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. Prin stimulentele pe care le prevede pentru salariaţii care realizează o mare continuitate în aceeaşi unitate, prin diminuarea sau pierderea lor pentru cei care o întrerup, legea stimulează pe salariaţi să continue neîntrerupt activitatea în aceeaşi întreprindere şi instituţie, ii mobilizează la continua ridicare a calificării profesionale, la îndeplinirea în tot mai bune condiţiuni a sarcinilor de plan. Desigur, toate acestea au efect pozitiv în sporirea veniturilor fiecărui salariat. Proiectul de lege prevede că salariatul care nu-şi respectă îndatorirea de a lucra cel puţin 5 ani de la terminarea instruirii pe care i-a asigurat-o unitatea va fi obligat să plătească o despăgubire, reprezentînd toate cheltuielile făcute de unitate pentru pregătirea lui profesională. Consider că această prevedere corespunde unei nevoi adine resimţite în întreprinderile noastre. Ea va determina pe salariaţi să rămînă în unităţile în care s-au format profesional, să se permanentizeze la locurile de muncă pentru care s-au angajat şi instruit, iar pe de altă parte va stimula întreprinderile spre a organiza şi îmbunătăţi sistemul de pregătire profesională a cadrelor. O dată cu aprobarea acestei legi, va trebui să desfăşurăm în continuare o activitate vie, pentru înfăptuirea şi respectarea prevederilor ei de către toţi salariaţii, indiferent de funcţiile pe care le ocupă, îmi exprim convingerea că aplicarea acestei legi va constitui un stimulent mobilizator in perfecţionarea organizării activităţii unităţilor socialiste, va contribui la folosirea mai judicioasă a potenţialului economic al ţării. Legile statului nostru, a spus în cuvîntul său deputatul MARCEL DOBRA, asigură fiecărui cetăţean dreptul şi posibilitatea de a contribui la edificarea socialistă a ţării, potrivit pregătirii şi capacităţii sale, a cerinţelor societăţii. Făcînd parte din organele de conducere colectivă a unităţilor, reprezentanţii oamenilor muncii contribuie la dezbaterea şi rezolvarea problemelor majore ale întreprinderilor, la elaborarea măsurilor privind îmbunătăţirea activităţii şi modul de rezolvare a sarcinilor, în acest context general, asigurarea ordinii şi disciplinei în producţie, organizarea muncii, apărarea şi întărirea proprietăţii socialiste apar ca una din cele mai înalte responsabilităţi sociale a oamenilor muncii. Deşi proiectul de lege pee care îl discutăm se referă la organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat, eu consider că principiile pe care le consfinţeşte, spiritul acestei legi, au o valabilitate mult mai largă, vizînd, printre altele şi activitatea ce se desfăşoară în cooperativele agricole de producţie, ţinînduse, bineînţeles, seama de specificul organizării muncii şi al procesului de producţie în aceste unităţi. Am în vedere mai ales faptul că se află în plină desfăşurare procesul de modernizare a producţiei agricole, prin introducerea pe scară largă şi într-un ritm rapid a tehnologiilor avansate, atît în sectorul vegetal, cît şi în zootehnie, creşte continuu gradul de mecanizare şi chimizare al lucrărilor agricole, iar începînd din acest an — după cum se ştie — am trecut la organizarea fermelor specializate. In continuare, deputatul a spus că toate aceste fenomene şi forme de organizare care apropie tot mai mult sectorul cooperatist al agriculturii de nivelul şi tehnologia întreprinderilor agricole de stat vor cunoaşte în viitor o dezvoltare şi mai mare, aşa cum este prevăzut de altfel în programele naţionale adoptate de recenta plenară a Comitetului Central al partidului cu privire la extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi la dezvoltarea creşterii animalelor. Iată de ce, cred eu, că şi în cooperativele agricole de producţie se simte nevoia unei reglementări mai stricte a problemelor privind organizarea şi disciplina muncii. Propun să se studieze posibilitatea şi modalităţile de reglementare a activităţii în cooperativele agricole de producţie, în sensul elaborării unor norme mai precise privind corelaţia ce trebuie să existe între drepturile şi îndatoririle membrilor cooperatori, atribuţiile consiliului de conducere şi ale cadrelor cu muncă de răspundere, principiile de organizare a muncii, toate acestea corespunzător noilor condiţii în care se desfăşoară activitatea în unităţile noastre. Am în vedere şi sublinierea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie dinianuarie anul trecut, că executarea lucrărilor agricole este o necesitate, şi deci o obligaţie pentru toţi cei ce lucrează în acest domeniu, pămîntul fiind un bun al întregii naţiuni, el trebuind să asigure hrana tuturor oamenilor muncii, a întregii ţări. în acest sens, propun să se urgenteze legiferarea obligaţiilor legate de lucrarea pământului, prevăzîndu-se îndatorirea tuturor lucrătorilor din agricultură de a participa la muncă nu după bunul lor plac, ci corespunzător nevoilor unităţilor socialiste în care activează. La elaborarea unor noi reglementări trebuie să fie consultaţi un mare număr de reprezentanţi ai unor cooperative agricole cu un grad diferit de dezvoltare şi cu profile de producţie diferite. In cuvîntul său, deputatul IOAN AVRAM a spus : La nivelul actual de dotare tehnică şi de modernizare a procedeelor tehnologice, este clar că o bună organizare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinei şi disciplinei, constituie pînghii importante pentru desfăşurarea unei activităţi economice eficiente. Este de relevat faptul că se precizează obligaţiile conducătorilor la toate nivelele ierarhice de a stabili atribuţii şi răspunderi precise colectivelor pe care le conduc sau le coordonează şi de a asigura acestora condiţii tehnico-materiale pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. De asemenea, prin prevederile legii se asigură creşterea răspunderii tuturor factorilor în valorificarea maximă şi eficientă a potenţialului economic, în scopul accelerării progresului multilateral al ţării. De o mare însemnătate sunt şi prevederile proiectului de lege cu privire la răspunderea ce o poartă organele de conducere din Unităţi pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii în toate compartimentele, aplicarea în procesul de producţie a tehnologiilor avansate, folosirea raţională şi eficientă a forţei de muncă, ridicarea continuă a calităţii produselor. în continuare, vorbitorul s-a referit la importanţa atribuită apărării şi bunei gospodăriri a bunurilor proprietate socialistă de către fiecare salariat, comportării corecte la locul de muncă în spiritul atitudinii comuniste faţă de muncă şi societate. Relevînd efortul pe care îl fac partidul şi statul nostru pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare economiei naţionale, vorbitorul a arătat că numai în ramura construcţiilor de maşini, în anul 1969 au fost pregătite în diverse forme de învăţămînt 21 000 cadre, dintre care peste 300 la forme post-universitare statul cheltuind în acest scop importante fonduri băneşti. In vederea perfecţionării şi specializării au fost trimise în străinătate în anul 1969 un număr de 936 cadre de înaltă calificare, iar în anul acesta urmează a fi trimişi în diferite acţiuni de specializare peste 700 cadre medii şi superioare. Consider bine venită prevederea din proiectul de lege privind încheierea contractului de muncă în formă scrisă în care se vor stabili drepturile şi obligaţiile administraţiei cît şi ale salariatului, ceea ce va duce la definirea concretă a conţinutului muncii fiecărui salariat şi implicit, la întărirea răspunderii personale. Apreciez, de asemenea, însemnătatea prevederilor proiectului de lege care reglementează vechimea neîntreruptă în aceiaşi unitate, dînd dreptul salariaţilor de a beneficia de cote procentuale din salariul tarifar pentru această vechime. Pentru unităţile din ramura construcţiilor de maşini această prevedere prezintă o deosebită importanţă, întrucît din numărul total de muncitori 49,5 la sută au o vechime sub 5 ani în producţie. Fluctuaţiile mari de personal au influenţat adeseori îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Numai în anul 1969, s-au înregistrat 101 000 intrări şi 84 000 ieşiri de salariaţi, situaţie care evident a creat dificultăţi în buna desfăşurare a programelor de producţie. De aceea, consider că măsurile preconizate privind ridicarea calificării profesionale, cunoaşterea temeinică a proceselor de producţie specifice ramurii, ce necesită o continuitate în muncă, paralel cu asigurarea de către fiecare întreprindere a unor condiţii optime de lucru, vor conduce în mod necondiţionat la creşerea stabilităţii cadrulor şi a ponderii muncitorilor cu vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, cu efectele pozitive ce derivă din aceasta. Măsurile luate şi eforturile depuse până în prezent, de a îmbunătăţi indicii de utilizare a fondului de timp şi de a înlătura actele de indisciplină în muncă, nu au condus întotdeauna la eliminarea deficienţelor existente. Prevederile privind asigurarea unor condiţii optime de lucru la fiecare loc de muncă, acordarea de recompense salariaţilor în cazul îndeplinirii la timp şi în bune condiţiuni a sarcinilor, precum şi pentru conduită ireproşabilă, iar în cazul încălcării cu vioovăţie a obligaţiilor de muncă aplicarea de sancţiuni disciplinare, vor conduce la obţinerea unui indice de utilizare a fondului de timp superior celui realizat în anul 1969 şi, implicit, la mărirea gradului de folosire a utilajului. Apreciez că această nouă reglementare legislativă, expresie a unor înalte imperative economice şi social-politice, va oferi cadrul necesar de perfecţionare a organizării muncii, de întărire a disciplinei, simţului de răspundere al tuturor categoriilor de salariaţi. Am studiatcu multă atenţie proiectul de lege privind organizarea şi disciplina muncii a spus deputatul NICOLAE ROVINARU, şi am deosebita satisfacţie de a constata şi cu acest prilej modul realist, profund democratic, în care a fost concepută. Principiile şi normele înscrise în proiectul de lege sunt în concordanţă cu cerinţele obiective ale dezvoltării economice şi sociale a patriei, norme ce au fost subliniate de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al X-lea al P.C.R. prin cuvintele : „edificarea socialismului şi comunismului cere muncă, ordine, disciplină şi răspundere“. Am participat la multe adunări, discuţii cu colective de salariaţi — vîrstnici şi tineri — din judeţul Teleorman, din circumscripţia electorală pe care o reprezint. Cu acest prilej, am constatat adeziunea deplină, ecoul puternic pe care îl au prevederile noilor reglementări în relaţiile de muncă ale tuturor salariaţilor din unităţile socialiste, în perfecţionarea continuă a acestora. Pornind de la sarcinile deosebite puse de partid în faţa întregului tineret pentru perioada viitoare de dezvoltare a ţării, de la rolul sporit pe care acesta îl are în viaţa socială a patriei, organizaţiile U.T.C. desfăşoară o activitate susţinută pentru ridicarea conştiinţei socialiste, sprijină prin forme utile, eficiente, specifice tineretului, conducerile unităţilor în asigurarea ordinei şi disciplinei în muncă, folosirea raţională a timpului de lucru, utilizarea cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor. Iniţiativele „Fiecare minut folosit cu eficienţă maximă pentru producţie“, „Cu microfonul printre întîrziaţi“, „Proces rebuturilor“ şi altele se bucură de un larg ecou în rîndul tineretului şi constituie, în acelaşi timp, forme utile de influenţare a atitudinii tinerilor faţă de muncă. Este cunoscut că deşi în întreprinderile industriale, pe şantierele de construcţii şi în unităţile de transport s-au obţinut rezultate bune în folosirea efectivă a timpului de lucru, a arătat în continuare vorbitorul, totuşi, în activitatea unor colective se manifestă încă neajunsuri incompatibile cu cerinţele producţiei moderne. La apariţia unor asemenea neajunsuri au contribuit şi unii tineri, faţă de care organizaţiile U.T.C. nu au luat atitudine hotărîtă. Anul trecut, în unităţile economice din judeţul Teleorman, din cele peste 60 000 am are absenţe nemotivate o treime a revenit tineretului. Organizaţiile U.T.C., colaborînd îndeaproape cu conducerile tehnico-administrative şi cu sindicatele, în spiritul noilor reglementări privind organizarea şi disciplina muncii vor intensifica eforturile pentru generalizarea şi permanentizarea formelor şi metodelor de educare prin muncă şi pentru muncă a tineretului care şi-au dovedit eficacitatea practică, influenţează pozitiv comportarea tinerilor în procesul de creare a bunurilor materiale.