Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-23 / nr. 7003
Proletari din toate țerile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7003 | Sîmbătă 23 mai 1970 ■ 6 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU .N ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA ŞI GALAŢI în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări orbeneşti — sate şi oraşe —, asupra unor cîmpii din Transilvania, şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, __Tg Mureş, Dej, Alba- Mia,Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale, pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi, suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine fluviul apare în toată imensitatea—sau se văd—apele umflate, pline de mîl, lungind cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pină în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. .Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor şi case invadate sau înconjurate pină la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul aceste mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată: Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlciu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă in 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. Osuprafaţă de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1400 km. în insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor cu 13 staţii de pompare. In urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare. începînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obţinut in medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrate peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămini, încleştaţi intr-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează in insulă, la marginea satului Salcia.,, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întimpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescueste informat în amănunţime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, ajutaţi de 1 300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fascine şi alte materiale de construcţie — imense forţe umane şi materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie de care numai natura este in stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare şi de floarea-soarelui pe 6 000 hectare sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîţisă apere cu dîrzenie această mare avuţie, locuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunţime şi evacuarea populaţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter uşor de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amonte a incintei, între Salcia şi Măraşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai (Continuare în pag. a 2-a) Lucrări de consolidare a digului în portul Brăila Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia P.C. Irakian Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia P.C. Irakian formată din tovarăşii Aziz Mohammed, prim-secretar al C.C. al P.C. Irakian, şi Ara Khadatur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în ţara noastră. Au participat Sion Bujor, şef de secţie la C.C. al P.C.R. şi Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efectuat o informare reciprocă, asupra preocupărilor şi a activităţii celor două partide şi s-a realizat un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a exprimat, deopotrivă, dorinţa de a dezvolta şi amplifica in viitor colaborarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Irakian în interesul celor două partide şi popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste. Intilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, de prietenie şi înţelegere reciprocă. „ Colectivul de muncă al Combinatului de prefabricate „Progresul“ — Bucureşti va contribui direct la uriaşul efort de reconstrucţie a zonelor lovite de calamitate, dind peste plan chiar în această lună : 100 tone ciment, 2 000 kg. de fier-beton, 1000 bucăţi dale trotuare etc. Toate aceste materiale şi produse realizate pe seama rezervelor interne vor fi puse la dispoziţia organelor competente, pentru a le dirija acolo unde situația urgentă o cere. în judeţul Vaslui ACTIVITATE INTENSĂ PENTRU ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Deşi o mare suprafaţă este acoperită de ape de cîteva zile, timpul e frumos in multe părţi ale judeţului Vaslui, prielnic desfăşurării în bune condiţiuni a muncilor agricole. Folosind zilele şi orele bune, oamenii muncii din agricultura acestui judeţ îşi înzecesc eforturile in vederea executării în timp optim a tuturor lucrărilor pentru a contribui cit mai substanţial la înlăturarea pe cit posibil a pagubelor suferite de economia naţională în urma inundaţiilor ce s-au abătut asupra a numeroase oraşe şi sate ale ţării. Numeroase maşini şi utilaje din întreprinderile agricole de stat şi cele de mecanizare a agriculturii au fost scoase la cîmp lucrîndu-se continuu zi şi noapte. Astfel s-a reuşit ca pină in prezent însămînţările cu porumb pe cele 27 000 hectare planificate să se apropie de sfîrşit. De asemenea, la I.A.S. şi la C.A.P. din judeţ, mijloacele mecanizate şi forţa de muncă necesare sunt mobilizate şi lucrează de zor la întreţinerea culturilor prăşitoare. Cele 3 450 hectare cultivate cu floarea-soarelui, la I.A.S., au fost prăşite, iar din cele 11 500 hectare de porumb s-au prășit mai mult de 50 la sută, lucrări care se execută concomitent cu recoltarea plantelor culturilor perene. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La vestea că România are de suferit de pe urma inundaţiilor, îmi exprim, faţă de dumneavoastră şi populaţia din zonele devastate, profunda mea simpatie. Cred că poporul român se va reface cit se poate de repede de pe urma pagubelor şi că viaţa populaţiei din zonele care au avut de suferit va reveni la normal. KIM IR SEN secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, premierul Cabinetului de Miniștri al Republicii Populare Democrate Coreene „Repede, şi mai bine ca înainte" Titlul acestor rinduri îmi aduce in memorie, printr-o firească asociaţie de idei, numele unei piese de Pirandello. Şi totuşi nu e vorba decît de o inscripţie modestă, lipsită de orice caligrafie orgolioasă, de o lozincă inventată de o minte ageră, aşternută pe o scindură la răscrucea unor drumuri ducind spre o localitate lovită de recentele calamităţi: „Repede, şi mai bine ca înainte". Sloganul se referă la munca de o neîntrecută nobleţe dusă de zeci şi sute de mii de oameni, care, cu forţe regăsite, au păşit pretutindeni la o operă de reconstrucţie a bunurilor pierdute, cu o dirzenie fără margini, cu o tenacitatea fără pereche : „Repede, şi mai bine ca înainte“. Scrisă sau nu, afişată sau nu, găseşti pretutindeni chemarea, acolo unde apele au început să reintre in AUREL BARANGA matca lor şi viaţa in cursul ei normal. Zeci şi sute de mii de oameni, din care mulţi şi-au pierdut adăposturile, şi, unii dintre ei, fiinţe dragi, îşi încordează puterile ca să şteargă, cu o clipă mai devreme, urmările încercărilor la care au fost supuşi. Şi chiar dacă nu o spun cu voce tare, nu încordarea pătimaşă a puterilor lor de a încheia o traversă de cale ferată sau în răbdarea cu care adună din nămol piesele maşinilor lovite de şuvoaie, descifrezi aceeaşi decizie : „Repede, şi mai bine ca înainte !"_________ In colţuri ale ţării pină la care n-a ajuns, din fericire, decit ecoul — veştile — stihiilor oarbe, zeci şi sute de mii de oameni adună mijloace materiale, dar, mai ales, fac dovada unor inepuizabile tezaure de mijloace morale, puse, toate în serviciul reconstrucţiei. Şi citeşti în ochii tuturor aceeaşi hotărîre : „Repede, şi mai bine ca înainte !“ Şi, astfel, viaţa intră în cursul ei normal. E, fără îndoială, greu. Dar cel mai important examen a fost trecut: nici o încercare nu poate infringe voinţa omului, atunci cind ştie pentru ce luptă. La lumina acestei realităţi, lozinca modestă scrisă pe o scîndură, la răscrucea unor drumuri, capătă o semnificaţie, politică, socială şi etică, primordială. Urmările dezastrului vor fi îndepărtate, iar viaţa va înflori prin munca tuturo----la, mai frumos ca înainte, răsplătind, in acest chip, tenacitatea şi înţelepciunea unor oameni pentru care titlul de eroi nu este, poate, exagerat. TELEGRAME Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Profund mişcat de ştirile privind inundaţiile catastrofale care lovesc în aceste zile România prietenă, vă adresez, în numele popoarelor Iugoslaviei şi al meu personal, dumneavoastră, poporului român şi îndeosebi locuitorilor din regiunile cuprinse de inundaţii, expresia sincerei solidarităţi. Vă rog să transmiteţi familiilor celor care au avut de suferit profundele noastre condoleanţe. IOSIP BROZ TITO l Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele guvernului U.R.S.S. şi al meu personal, exprim guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român sinceră compasiune în legătură cu calamităţile — inundaţiile pe teritoriul Republicii Socialiste România, care au cauzat mari daune economiei naţionale a ţării. Guvernul sovietic a hotărît să acorde României ajutor constînd din materiale de construcţie, medicamente, alimente şi alte obiecte de primă necesitate. In afară de aceasta, Comitetul Executiv al Societăţii , Crucii Roşii şi Semilunii Roşii ale U.R.S.S. vor trimite, de asemenea, în România medicamente, aparatură medicală, alimente şi alte mărfuri. ALEXEI KOSÎGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Secretarului General al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, ION GHEORGHE MAURER In numele poporului şi Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud, al Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi al nostru personal, dorim să adresăm condoleanţe Excelenţelor Voastre, Partidului Comunist Român, guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român. Exprimăm în mod special profunda noastră simpatie populaţiei din zonele afectate de calamităţile naturale. NGUYEN HUY THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud HUYNH TAN PHAT Preşedintele Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud