Munca, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7011-7035)

1970-06-30 / nr. 7035

VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Este duminică, şapte şi jumătate dimineaţa, ora cinci gospodinele, harnicele gospodine ale Bucureştiu­­lui, îşi fac tîrguielile. Este ora cînd, cu sacoşa sau cu plasa în mînă, femeia, a­­ceea care se preocupă de gospodărie, de aprovizio­narea familiei cu cele ne­cesare, se îndreaptă spre piaţă, spre acele centre de desfacere a mărfurilor, ce în limbaj curent se chea­mă „Obor“, „Traian“, „Pan­­telimon“, „Naţiunii“, „Ra­­hovei“ etc., loc de vînzare şi cumpărare a produselor de sezon, a mărfurilor de consum curent alimentar. Este, aşadar, duminică dimineaţa la ora şapte şi jumătate... Mesele şi tarabele sunt, încă din zori de ziuă, pli­ne, şi camioane încărcate la Bragadiru, la Mogoşoaia sau în alte zone de produc­ţie legumicolă din centura de aprovizionare a Capita­lei aşteaptă să le vină rîn­­dul la descărcat. Halele de carne sînt pli­ne de tot ceea ce doreşte­­ parul într-o zi de odihnă şi oricare altă zi d­in cîr­­ligele­ măcelăriilor.- atirna , porci despicaţi în lung, pulpe de vacă sîngerii, muşchi de mînzat, batali, păsări frumos pregătite. La şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantropiei“, printre vîn­­zători şi cumpărători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Du­mitru Popa. Este o nouă vi­zită, o investigaţie inopina­tă pe care secretarul ge­neral al partidului, pre­şedintele Consiliului de Stat, o întreprinde în a­­ceste sectoare de mare in­teres pentru populaţia Ca­pitalei, pentru Bucureşti, care sunt pieţele. Iar piaţa, cum se spune în limbaj cu­rent, geme de produse. Me­sele, gheretele sunt pline pînă la refuz de tot ceea ce doreşte cumpărătorul să obţină. Cartofi, varză de sezon, fasole verde şi alte legume se răsfaţă în gră­mezi, oferindu-se la preţuri convenabile cumpărătoru­lui. Vestea că secretarul ge­neral al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în întimpi­­nare­, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a a­­vea în mijlocul ei, la a­­ceastă oră matinală, pe conducătorul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odihnă pen­tru a fi neîncetat în mij­locul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde N. POPESCU­­BOGDANEŞTI Piaţa Obor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, discutind cu cumpărătorii. (Continuare în pag. a 5-a) CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cu prilejul „Zilei învăţă­torului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la a­­miază, solemnitatea decer­nării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. Înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­­rirt­ general al Partidului­­Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Nicu­lescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Ma­nea Mănescu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Mi­ron Constantinescu, pre­cum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Re­publicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. In semn de preţuire a personalului didactic pen­tru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi edu­cării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţămîntului şi culturii din patria noas­tră, au fost distinşi cu ti­tlul de „Om de ştiinţă e­i merit al Republicii Socia­liste România“, tovarăşii . Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoas­tră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socia­liste România, cele mai cal­de felicitări din partea Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a gu­vernului patriei noastre. (Vii aplauze).De asemenea, doresc ca, în numele condu­cerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prile­jul Zilei învăţătorului, tu­turor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze pu­ternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi în fie­care an şi să facem, cu a­­cest prilej, bilanţul activi­tăţii desfăşurate, să scru­tăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei ge­neraţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de par­tid, faţă de cauza socialis­mului şi comunismului. Pu­tem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bu­ne in toate sectoarele învă­­ţămintului , de altfel sun­tem­ la încheierea anului şcolar şi se cunosc în linii generale rezultatele, care — aşa cum am spus — sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice ; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exi­genţei tineretului nostru faţă de el însuşi, a străda­niilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi în­suşi cit mai temeinic como­rile ştiinţei şi culturii îna­intate. Am putut să consta­tăm această atitudine înain­tată şi în împrejurările gre­le din luna mai cinci, dato­rită indundaţiilor catastro­fale, în multe judeţe a tre­buit să facem faţă unor se­rioase greutăţi. In aceste condiţii cadrele didactice, tineretul, au fost alături de toţi oamenii muncii, înţele­­gind că mai presus de orice era, în acele momente, da­toria faţă de patrie, dato­ria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţi­lor. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns che­mării partidului şi au ac­ţionat in aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoa­re a rezultatelor activităţii educative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să adresez în această zi mulţumiri tuturor acelor care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc datoria faţă de ţară, faţă de popor, faţă de (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate tarile, initi vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7035 ■ Marți 30 iunie 1970 ■ 6 pagini 30 bani (Continuare în pag. a 3-a) dîmboviţa La sfîrşitul schimbului­­ PLAN SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Pentru constructorii de utilaj petrolier şi chimic, pentru petrolişti, textilişti, mineri, pentru toţi oamenii muncii din întreprinderile dîmboviţene duminica ce a trecut a fost din nou o zi obişnuită de lucru. La uzi­nele din Tîrgovişte, Moreni şi Găeşti, la fabricile de becuri şi ciment din Fieni, la întreprinderea textilă din Pucioasa şi altele s-a muncit cu abnegaţie, cu simţul îndeplinirii unui an­gajament de onoare, al unei înalte îndatoriri pa­triotice.­­ O dată cu producţia realizată la sfîrşitul acestei duminici — ne spunea to­varăşul ION NEDELCU, preşedintele Consiliului ju­deţean al sindicatelor — colectivele de muncă din unităţile economice ale ju­deţului Dîmboviţa au ra­portat îndeplinirea cu două zile mai devreme a sarcinilor de plan pe se­mestrul întîi. In perioada­ ­ GALAŢI 0 producţie de Deşi oamenii muncii din întreprinderile industriale ale judeţului GALAŢI au raportat îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan scursă din acest an s-au obţinut în plus mărfuri în valoare de 26 milioane lei, ceea ce reprezintă mai bine de 50 la sută din an­gajamentul reinnoit asumat de dîmboviţeni în întrece­rea socialistă pe anul 1970. Printre produsele livrate în plus în cele 6 luni se nu­mără 11 000 tone ciment, 27 automacarale de 5 tone, 2 700 tone cărbune, 100 000 mp ţesături din bumbac şi alte materiale. L. BĂRBIERI coresp. ziarului „Munca“ 17789000 lei pe primul semestru cu trei zile mai devreme și aceas­tă duminică — a cincea la (Continuare în pag. 5-a) Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, oaspete al litoralului românesc Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, împără­teasa Farah, precum şi cele­lalte personalităţi iraniene ce-i însoţesc, au fost dumi­nică oaspeţii litoralului ro­mânesc, înalţii oaspeţi au fost primiţi, pretutindeni pe litoral cu multă simpatie şi stimă de către populaţie şi de către zecile de mii de tu­rişti români şi străini ce-şi petrec vacanţa în splendi­dele staţiuni de pe ţărmul însorit al Mării Negre. Maiestăţile lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi îm­părăteasa Farah, aflaţi pe litoral, şi-au petrecut dimi­neaţa de luni în largul Mă­rii Negre la bordul vasului­­şcoală Mircea. La sosirea în portul Man­galia, solii poporului ira­nian, împreună cu vicepre­şedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi ce­lelalte persoane oficiale iraniene şi române au fost salutaţi de viceamiralul Grigore Marteş, comandan­tul Marinei Militare. In larg, silueta sveltă bine cunoscută a vasului se leagănă uşor. Ofiţerii şi marinarii elevi sunt aliniaţi pe puntea navei, înalţii oaspeţi urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului şi Republicii Socialiste România. Pe ca­targ se înalţă, alături de pavilionul românesc cel al Iranului. Comandantul şco­lii de ofiţeri de marină, căpitanul de rangul întîi Ilie Ştefan, şi comandantul navei, căpitanul de rangul întîi, Alexandru Hirjan, prezintă raportul : „Nava este gata de drum“. Sunt momente de un anumit ce­remonial care fac parte din atmosfera specifică a vieţii marinăreşti. Suveranul Iranului şi îm­părăteasa Farah, ascultă cu atenţie prezentarea istori­cului navei, a activităţii şcolii de ofiţeri. Vasul Mir­cea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai moderne nave-şcoală cu vele din lume, asigurînd în cele mai bune condiţii instruirea pentru navigaţia pe mare a elevilor şcolii de ofiţeri pentru marina militară şi comercială. Se porneşte in larg. După ce vasul par­curge cîteva mile cu ajuto­rul motorului, asistăm la o demonstraţie de iscusinţă marinărească. La comenzile scurte, elevii urcă agili pînă în virful celor trei catarge şi întind pinzele — vela mare, gabierul şi contra­­gabierul, zburătorii şi vela cea mai de sus — rîndu­­nica. Vasul alunecă acum uşor, fără zgomot. Suntem­ pe puntea unei corăbii cu pin­­ze. înalţii oaspeţi admiră priceperea marinarilor noş­tri. O formaţie artistică a marinarilor prezintă apoi un scurt program. La amiază, vasul acostea­ză din nou la Mangalia. Şahinşahul Iranului, luîn­­du-şi rămas bun de la gaz­de, a mulţumit cu căldură pentru momentele petrecu­te la bordul navei-şcoală Mircea şi le-a urat succese în desăvîrşirea pregătirii marinăreşti. După-amiază Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi îm­părăteasa Farah, împreună cu vicepreşedintele Consi­liului de Stat, Emil Bodna­raş, şi celelalte persoane oficiale s-au înapoiat cu un avion special in Capitală. (Ager­pres) Dineu oficial în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a so­ţiei sale, Elena Ceauşescu, şahinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi A­­ryamehr şi împărăteasa Fa­­rah au oferit luni un dineu oficial. Au participat: Ion Gheor­­ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, I.conte Hăutu, Vasile Vilcu, Iosif Banc, Ion Io­­niţă, cu soţiile, vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai Consi­liului de Stat şi ai guvernu­lui, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Arde­­shir Zahedi şi celelalte per­sonalităţi care însoţesc pe Majestăţile lor Imperiale in vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timpul dineului, mul­ţumind pentru amabila in­vitaţie de a vizita Româ­nia, şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a toastat în sănătatea preşe­dintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a so­ţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru fericirea şi prosperi­tatea poporului român, pen­tru prietenia tot mai înflori­toare dintre popoarele Ira­nului şi României. Exprimînd satisfacţia pentru relaţiile bune care există între România şi I­­ran şi pentru perspectivele lor de dezvoltare în viitor, evidenţiate în cursul aces­tei vizite şi a convorbirilor care au avut loc, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a toas­tat în sănătatea şahinşahu­­lui Mohammad Reza Pah­lavi Aryamehr şi a împără­tesei Farah, pentru dezvol­tarea în continuare a rela­ţiilor de prietenie dintre popoarele şi ţările noastre. Dineul s-a desfășurat în­tr-o atmosferă de cordiali­tate. o • • e • Şi in această duminică REALIZĂRI REMARCABILE Şi duminica aceasta — ultima din primul semestru al anului — a fost consacrată, de colectivele a numeroase fabrici, uzine sau şantiere de con­strucţii din întreaga ţară, muncii pentru realizarea unor cantităţi sporite de bunuri materiale necesare refacerii economiei naţionale şi recuperării tu­turor pierderilor provocate de inundaţii. In întreprinderile unde planul se­mestrial a fost deja îndeplinit s-au adăugat pe graficele întrecerii noi şi re­marcabile realizări. In alte unităţi, sfîrşitul acestei zile de duminică a mar­cat raportarea înainte de vreme a atingerii cifrelor de plan ale primei jumă­tăţi a anului, iar în altele — îndeosebi dintre cele, lovite de furia apelor — s-au adăugat noi certitudini pe frontul RECONSTRUCŢIEI, REFACERII ŞI normalizării activităţii. A Incepîna din această săptămînă Citiţi in fiecare simbătă numărul special, in 8 pagini, al ziarului Proletárt din t*nt* Urli*, viril l-rit ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA In afară de reportajele, informa­ţiile şi comentariile cotidiene, în acest număr al ziarului „Munca" veţi găsi: pagini speciale consacrate tradiţiilor muncitoreşti; selecţiuni din creaţia cercurilor literare şi ar­tistice ale sindicatelor ; noutăţi teh­nice şi ştiinţifice ; pagina femeii; sport; umor, jocuri distractive, anec­dote, caricaturi , însemnări de călă­torie în care sunt prezentate mari muzee şi o­raşe ale lumii. ZIARUL „MUNCA“ DE SÎMBĂTĂ să nu lipsească din nici o familie Fiecare muncitor sau intelectual, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie, va găsi în ziarul „Munca“ articole şi comentarii, reportaje şi informaţii, rubrici speciale care să-i aducă un plus de noutate. Pentru a primi zilnic ziarul, pen­tru a fi întotdeauna bine informaţi, reînnoiţi-vă din timp abonamentele la ziarul „MUNCA". TELEGRAMĂ ' t«MaMnneM>aHaMBBHsnMBegiMesHnaaisaMMMHKB Excelentei Sale Domnului general-locotenent Joseph Desire Mobutu Preşedintele Republicii Democratice Congo şi al guvernului KINSHASA —Am deosebita plăcere—să adresez Excelenţei voastre, în numele poporului român, al Consiliului de Stat şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări de progres poporului Republicii Democratice Congo cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a sărbătorii naţionale, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare între Republica Socialistă România şi Repu­blica Democratică Congo vor cunoaşte o dezvoltare con­tinuă in interesul popoarelor noastre, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next