Munca, august 1970 (Anul 26, nr. 7063-7087)

1970-08-08 / nr. 7069

Pagina a 2-a MUNCA VIAȚA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE Propagandei tehnice, un mai pronunțat caracter aplicativ Introducerea pe scară largă în economia țării cuceririlor științei și tehnicii­­ contemporane a pus sub un numitor comun necesitatea realizării integrale, intr-o concepție avansată, a actuale­lor sarcini de plan și în ace­lași timp, intensificarea acti­vității de cercetare proprie, fundamentală și aplicativă, care să asigure o tot mai strînsă legătură între știința și practica construcției so­cialiste, în secolul informației — cum este numit secolul nos­tru­ — valorificarea fluxu­lui de idei, a multitudinii de cunoștințe și metode noi, justified din plin investițiile de inteligență, oportunitatea aplicării progresului tehnic în toate domeniile vieții mo­derne. Documentele Congre­sului al X-lea al subliniază, în acest partidului sens, că „efortul pentru însușirea noilor cuceriri ale minții o­­meneștii pentru ridicarea nivelului de pregătire știin­țifică și de cultură genera­lă, este astăzi una din tră­săturile distincte ale omu­lui înaintat“. Continuind, în spiritul ce­rințelor etapei prezente, ac­țiunea de propagandă teh­nică „ȘTIINȚA, TEHNICA, l PRODUCȚIE“, declanșată încă de anul trecut, Consi­liul sindicatelor sectorului III din Capitală și-a asu­mat sarcina de a îndruma și sprijini efectiv, sub con­ducerea comitetului de par­tid, organizațiile sindicale din întreprinderi, în vede­rea îmbunătățirii permanen­te a formei și conținutului a­­cestei acțiuni de stimuleze energiile natura­lă creatoa­re și să contribuie la succe­sele forțelor productive. O analiză succintă asupra des­fășurării propagandei teh­nice în 1970, la nivelul uni­tăților industriale sau al fie­cărui loc de muncă, confir­mă aprecierea că prin te­matica bogată și diferențiată a planurilor comune, întoc­mite de comitetele sindica­telor — și care cuprind popu­larizarea unor realizări românești prestigioase — pre­cum și difuzarea de elemen­te noi ce se ivesc mereu în știința și tehnica mondială —■ au fost rezolvate multe din problemele esențiale legate de tehnologia modernă și de eficiența ei in producției curente. procesele Consfă­tuirea tehnică, organizată nu de mult de către sindicatelor, avînd ca consiliul temă reducerea consumului de metal în industria construc­țiilor de mașini, atît prin reproiectarea unor produse și modernizarea tehnologiilor de fabricație, cit și prin fo­losirea înlocuitorilor de me­tal. a scos în evidența­ me­todele prin care pot fi puse în valoare rezervele mate­riale existente azi în aceas­tă importantă industrie­­ de ramură, precum și sarcinile de mare răspundere ce re­­­­vin, în primul rînd, com­partimentelor de proiectare. în cercetare sectorul­ui nostru, uzinele „23 August“ vor putea realiza astfel, nu­mai din înlocuirea in fabri­cație a vechii locomotive de 120 C.P. cu locomotiva de 250 C.P. o economie de 354 tone de metal. Se prevede, de asemenea, o substanțială economisire a metalului, ca urmare a noi­lor concepții privind redi­­mensionarea pieselor, la „Electroaparataj", unde se asimilează în prezent o ga­mă largă de produse cu per­formanțe tehnice și con­structive superioare, care sunt de menționat, între ta­blourile din masă plastică, destinate să înlocuiască pe cele din tablă de oțel. In cadrul planului gene­ral de autoutilare a între­prinderilor, de modernizare a parcului de mașini-unelte, propaganda tehnică s-a axat pe formele cele mai adecva­te, antrenînd colectivele de salariați in direcția însuși­rii noului in producție, a folo­sirii utilajelor de înaltă tehnicitate, care mai bună pregătire implică o profe­sională. Numeroși munci­tori, acționind acum după metodele de lucru avansate, sugerează ei înșiși, prin pro­puneri concrete, temele mo­dernizării mijloacelor pro­ductive. Ținînd seama de faptul că în întreprinderile noas­tre tineretul reprezintă o pondere deosebită, proble­ma creșterii gradului de ca­lificare a acestuia a orien­tat în mod firesc preocupa­rea sindicatelor în promo­varea unor forme atractive, solicitate, de altfel, de ti­neri, cum sunt concursurile pe meserii „Cine știe mese­rie, cîștigă“ a fost, d­e pilda, tema egidă de succes sub a car­ei s-a desfășurat con­cursul tehnico-profesional al tinerilor lăcătuși de la uzi­nele „23 August"­, Uzinele de pompe, „Electroaparataj“, Me­canică­ fină, F.M.U.A.B., I. M.A., Metalurgica, și F.C.M.E. Un­ admirabil prilej de verificare a cunoștințelor­ a­­cumulate, a îndemînării practice, au oferit, în ace­eași măsură, Olimpiada strun­garilor, a filatoarelor etc. _ — concursuri la care s-au în­scris, frecvent, sute de ti­neri. Problemele complexe pe care le ridică înzestrarea economiei naționale cu echi­pament modern, îmbogățesc, mereu tematica acțiunii de­clanșată de consiliul sindi­catelor, care urmărește și sprijină direct, prin cons­fătuiri, simpozioane, schim­buri de experiență, activita­tea de cercetare și tare a lucrătorilor din proiec­tele patru institute din sectorul nostru. întărirea bazei de documentare tehnică a aces­tora va permite proiectarea și execuția rapidă, în vii­torul cincinal, a utilajelor și instalațiilor de concepție proprie, asigurîndu-se re­ducerea importului de li­cențe și, totodată, sporirea numărului de destinate piețelor documentații externe. Vom intensifica, deci, co­merțul de idei, exportînd in­teligența românească, pen­tru a răspunde astfel actu­alului imperativ valutar. Sub acest raport, recenta expo­ziție a creației industriale organizată la­ nivelul secto­rului ilustrează o impresio­nantă forță a gîndirii tehni­­ce. ÎNCERC a prezentat aci presa de pretensionare, in­venție distinsă cu medalia de argint la Tîrgul interna­țional de invenții de la Vie­­na, ISPH a expus aditivul plastifiant — „Disan“, a cărui întrebuințare aduce statului economii în valută de 600 000 lei, I­P­L- proiec­tul și execuția, estimînd o economie de 7 milioane lei, chesonul pentru laminorul de benzi la cald, realizat în premieră pe țară ; ICPMUA — instalația de ungere cen­tralizată, o contribuție va­loroasă la creșterea activită­ții economice a uzinelor. Elementele pe care le-am prezentat mai sus vin să a­­rate orientarea — de factu­ră recentă — spre caracterul aplicativ al propagandei teh­nice. Spunem aceasta, de­oarece au fost perioade cînd acestei activități îi impri­masem mai mult un ter­informativ Or, așa carac­cum cere practica industrială și economică, este mult mai în beneficiul producției să a­­siguri propagandei tehnice acea finalitate aplicativă, fără de care ea nu poate avea concretețea și eficien­ța dorite. Evident, vom mer­ge în continuare pe acest drum, întrucît, sprijinind di­rect în activitatea profesio­nală a salariaților — prin difuzarea noutăților tehnice, nu atît a aceleia de ordin ge­neral, ci în primul rînd, a celei care își găsește­ teren de aplicare imediată — spri­jinim, implicit, munca ce se desfășoară pentru îndepli­nirea cu succes a sarcini­lor de plan. Un alt învățămînt, des­prins din activitatea noas­tră in acest domeniu, este și acela că pe viitor, la întoc­mirea planului consacrat ac­țiunii „Știință — Tehnică — Producție“, va trebui să ți­nem seama de posibilitățile reale, adică să punem în concordanță dorințele noas­tre cu ceea ce, practic, pu­tem realiza. Aceasta, pentru a evita superficialitatea și a imprima acțiunilor noastre profunzime, durabilitate și eficiență sporită. ing. EMILIAN DRAGNEA Președintele Consiliului sindicatelor, sectorul 3 — București Lacul „Ursu“ din frumoasa stațiune balneară Sovata atrage in aceste zile de caniculă numeroși vizitatori Foto : EM. SÎRZEA iSk­u­i/Vivi­­nisi. 3nt.lfe. NUTU STAN — Călă­rași, întrucît dețineți un adevărat record de ve­chime in muncă — 50 de ani — ne este foarte ușor să răspundem. Da, îndepliniți cu prisosință condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei integrale pentru limită de virstă — 25 de ani de muncă și vîrsta de 60 de ani. In ce pri­vește posibilitatea de a cumula pensia cu sala­riul aceasta numai după împlinirea vîrstei de 62 de ani. Privitor la cuantumul pensiei ce vi s-ar cuveni nu vă putem da un răs­­pu­ns precis întrucît nu dispunem de toa­te date­le necesare calculării lui. Fiți însă încredințat că Oficiul de pensii îl va stabili conform legii. UN GRUP DE MAIȘ­TRI INSTRUCTORI — București. Potrivit nor­melor stabilite de Minis­terul Invățămintului privind stabilirea sta­giului în învățămînt, timpul în care persona­lul didactic a efectuat serviciul militar în ter­men se consideră la sta­giu în învățămînt cu condiția ca salariatul să fi plecat în armată de la catedră și să se fi reîn­cadrat în învățămînt după efectuarea servi­ciului militar. Spitalul Colentina din Capitală este una din instituțiile cu cele mai strălucite tradiții. Zeci de generații de medici și-au făcut aici ucenicia. Eminente persona­lități ale vieții medicale românești, ca prof. dr. Marinescu, Ionescu Sisești, prof. Lupu, Ștefan Nicolau și alții au lucrat în clinicile spitalului Colentina, în ultimii ani spitalul a fost dotat cu aparatură medicală de tratament și investigație din cele mai moderne. în cele patru clinici, de chirurgie, dermatologie, boli profesionale și neurologie sunt spitalizați 839 de bolnavi, un clișeu. Laboratorul de izotopi ai spitalului tinde se realizează investigații de mare importanță în tratament și diagnostic. Chemate să dea o con­cluzie inatacabilă, înzestra­te cu tăria și atributele ce­lei mai înalte precizii și competențe, comisiile pen­tru expertiza și recuperarea capacității de muncă — du­pă cum arătam și într-un alt articol publicat recent în ziarul nostru — nu-și onorează întotdeauna me­nirea. Sînt cazuri — și nu singulare — cînd activita­tea acestor comisii stă sub semnul subiectivismului, iar verdictele suferă de „boala" relativității. — Asistînd la revizuirea unor dosare de pensionare în cadrul comisiei de exper­tiză de pe lîngă spitalul Va­sile. Roaită (expert dr. Gheorghe Ionescu), mare a fost mirarea mea — ne mărturisea deunăzi­tov. Ion Filip, membru în Biroul executiv al Consiliului mu­nicipal al sindicatelor Bucu­rești, cînd am auzit foarte des repetate aprecierile : „Diagnostic nesusținut“ sau „Concluzii puse cu ușurin­ță". Asemenea situații am în­­tîlnit și noi la București ca și la Sibiu, la Brașov Constanța. E vorba de desa­și­re din care lipseau conclu­ziile unei spitalizări de dată mai recentă, rezultatele u­­nor analize absolut indis­pensabile sau în care hotă­­rîrea a fost adoptată fără a se ține seama de toate împrejurările.­­Recent, una dintre comisiile sectoriale din Capitală, analizînd do­sarul de pensionare al unei vînzătoare din comerț cu stomac rezecat, a ignorat pur și simplu un „amă­nunt“. Și anume , prezența unei hepatite cronice și a unor varice pronunțate, ino­­perabile, la ambele picioa­re !). De altfel, o confirma­re a realității acestor caren­țe ne-o furnizează însăși co­misia a Il-a de expertiză pe Capitală, care — jude­când în cursul a trei luni din anul curent 467 contes­tații pe marginea dosarelor ce au trecut prin comisiile de sector — a fost nevoită să infirme aproape jumă­tate din deciziile pronunța­te anterior în cazurile res­pective. Dacă dăm la o parte stra­tul de superficialitate și simț scăzut de răspundere care acoperă „rezolvarea" inițială a dosarelor de pen­sionare în discuție, rămîne uneori și un fapt de natură obiectivă. Anume, insufi­cienta tehnicizare și meto­­dizare a acestei activități. Comisiile, precum se știe, nu sunt organizate pe profil de boli. In fața lor se pre­zintă o patologie variată, și în fiecare caz in parte comisia de expertiză are o­­bligația de a aprecia res­tantul funcțional al bolna­vului (adică capacitatea de muncă păstrată). Este operație de mare răspunde­­­re, deoarece un dosar de pensionare nu reprezintă pur și de hîrtii simplu unn maldăr și analize, ci un om cu viața, și sănătatea lui, adesea un cap de fami­lie. E, totodată, o operație deosebit de complexă, care presupune o procedură de examinare și un inventar de investigații bine stabili­te, norme științifice de a­­preciere. Din păcate, litera­tura de specialitate existen­tă la noi vine prea puțin în ajutorul celor ce activează pe acest tărîm. Nu s-au în­tocmit norme metodologi­ce și criterii de orientare care să ghideze și să aducă la un numitor comun acti­vitatea de expertiză a capa­cității de muncă, pe grupe de afecțiuni. Suntem­ nevoiți să ne declarăm de acord cu dr. Dan Suciu, medic pri­mar, șeful secției boli inter­ne de la spitalul unificat Bucur din Capitală, care a­­firmă că această activitate stă, adesea, sub pecetea in­terpretării subiectiviste, ju­stețea rezultatelor ei fiind condiționată în mare măsu­ră individual, de experien­ța expertului și cazuistica cu­­ care a avut de-a face , înainte, de înclinațiile sale anterioare pentru o specia­­litate sau alta a medicinii. Ba, uneori, într-o activita­te ca aceasta, care ar tre­bui să se bazeze pe un pro­cent de obiectivare de sută la sută și o precizie mate­matică în concluzii, e nevo­ită să intervină și intuiția... Răsfoind propunerile și do­sarele surprins de pensionare, ești adesea de numă­rul mare al celor care in­dică drept afecțiune invali­­dantă psihonevrozele, nev­roza astenică. Iată un meniu în care comisia de­de expertiză a capacității de muncă e lăsată să pluteas­că — fără busolă — în lung și în lat în voia valurilor. Posibilități de obiectivare a simptomatologiei sunt foar­te mici. Investigațiile de laborator nu-s de prea ma­re ajutor. Și atunci, înainte chiar de a constată capaci­tatea sau incapacitatea de muncă, comisia e pusă în situația de a confirma sau infirma.... însuși diagnosti­cul. După opinia noastră (opi­nie împărtășită și de nume­roasele cadre medicale cu care ne-am consultat), se impune de urgență elabora­rea — cu ajutorul Institutu­lui de expertiză și recupe­rare a capacității de mun­că, al Institutului de Fizio­logie și al altor institute de cercetări medicale a unui variat material științi­­­fic în această privință. Avem în vedere atît studii aprofundate pe marginea aprecierii restantului func­țional în diferite afecțiuni, raportat la profesii, condiții și locuri de muncă, a rela­ției dintre maladia invali­­dantă și bolile asociate, cit și scrisori metodologice cu caracter normativ — prinzînd procedura de co­­in­vestigații și criteriul de a­­preciere (iar acolo unde cazul, și cele de diagnosti­­ care) — pe principalele gru­pe nosologice ale dominan­tei morbidității: afecțiunile cardio-vasculare și, în spe­cial, boala hipertensivă, a­­fecțiunile coronariene, psi­honevrozele, neoplaziile. Mai cu seamă că, fiecare dintre aceste grupe de afec­țiuni ridică „semnele sale de întrebare“ în fața comi­siei de expertiză. Cînd e vorba de neoplazii operate, se pune cu ascuțime proble­ma posibilității și a mo­mentului reintrării în mun­că. In cazul afecțiunilor car­dio-vasculare, o chestiune controversată — în care și-au făcut loc din plin su­biectivismul și arbitrariul — este cea a duratei com­patibilității unei activități profesionale sau alteia cu maladia respectivă. Și e­­xemple de acest fel am pu­tea da destule... La articolul de față, avem de tras o singură concluzie, sintetică : expertiza, prin însăși denumirea ei, în­seamnă precizie, siguranță, competență. Pentru ca aces­te atribute să nu rămînă vorbe goale, trebuie pus la indemîna comisiilor de ex­pertiză și recuperare a ca­pacității de muncă instru­mentul metodologic nece­sar­­ ALEXANDRU CONU ín expertizarea opacității de muncă Rigoare științifică - nu aproximații Sîmbata 8 august 1970 NOROC BUN, HARNICI MINERI! (Urmare din pag. 1­ a) industriei cu­ mai multe pro­duse miniere. Datorită spiritului orga­nizatoric, priceperii și hăr­niciei de care dau dovadă, se bucură de prețuire, giu și autoritate, in presu­­rîndul oamenilor în mijlocul cărora muncesc, brigadierii Ion Puiu, de la Comănești, Gheorghe Grigore, de la Șo­­tînga, Petru Anastase, de la Murfatlar, Mihai Andraș, de la Bălan, Emil Copan, de la Lupeni, Gheorghe I. Pop, de la Șuncuiuș, șefii de echipe Ion Munteanu, de la Barza, Lib­inez Ladislau, de pe șan­tierul cariere Rovinari, ingi­nerii Gheorghe Giuglea din Centrala cărbunelui Petro­șani, Cornel Cosăuan, de la Combinatul minier Bălan, maiștrii Voivozi, Iacob Rezse, de la Constantin Călin, de la preparația Somona, și mulți alți mineri și ajutori de mineri, preparatori, bri­gadieri, maiștri, ingineri, geologi, șoferi, mecanici, lă­cătuși, electricieni, sondori. în această perioadă s-au desfășurat adunările salaria­ților la toate nivelele în care s-a analizat modul de înde­plinire a sarcinilor, pe pri­mele 6 luni din acest an și au fost perfectate și îmbună­tățite măsurile care să asi­gure realizarea la timp și în condițiuni optime a sarci­nilor de plan pe acest an. Organele și organizațiile sin­dicale au ajutat conducerile tehnico- administrative în vederea descoperirii de noi rezerve interne de care dis­pun întreprinderile în vede­rea asigurării îndeplinirii sarcinilor ce le revin în anul viitor. Sindicatele, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, vor mobiliza per­manent întreaga masă de sa­lariați din industria minieră pentru ridicarea permanentă a întregii activități la nive­lul cerințelor actuale și vii­toare, ținînd seama de faptul că în viitor acestei impor­tante ramuri a economiei naționale ii revin sarcini de­osebite privind valorificarea intensă și eficientă a resur­selor naturale de care dis­punem, pentru asigurarea programului energetic pre­văzut în documentele celui de al X-lea Congres al P.C.R. In următorul cincinal, pro­ducția industriei miniere ur­mează să crească cu peste 34 la sută, adică în ritmuri me­dii anuale de peste 6 la sută, ceea ce înseamnă că în anul 1975 producția globală in­dustrială a acestei ramuri se va dubla față de 1965. Ex­tracția de cărbune va crește de la 23 milioane tone, în 1970, la circa 38 milioane tone în 1975. In decurs de nu­mai cinci ani, extracția de cărbune va trebui să crească deci cu circa 15 milioane­, tone, spor egal cu întreaga producție a anului Toate aceste prevederi 1967, realizabile, ținând seama sunt că în țara noastră există un po­tențial relativ ridicat de re­zerve la o serie de substan­țe minerale, existența unor capacități importante de pro­ducție cu posibilități de am­plificare, dispunem de­­ un fond însemnat de cadre cu o bogată experiență acumulată în extracție și prepararea substanțelor minerale. Comitetele sindicatelor din unitățile miniere și geologice, Comitetul Uniunii și biroul său executiv privesc cu toată răspunderea sarcinile de plan care urmează să se realizeze pe acest an și în,,a­nii viitori. Sindicatele din ramura mi­nieră, sprijinite de Comitetul Uniunii, de biroul său exe­cutiv, sub permanenta con­ducere a organelor și orga­nizațiilor de partid, se preo­cupă permanent de realiza­rea sarcinilor trasate de ple­nara Consiliului Central al U.G.S.S­. și sînt hotârîte ca la finele acestui an să obți­nem pe întreaga ramură eco­nomii post-calculate, ca ur­mare a inovațiilor aplicate, în valoare de cel puțin 60 filioane lei, și prin întărirea continuă a disciplinei în muncă, să obținem o creștere de utilizare a fondului de timp de cel puțin 0,5 la sută față de Cel realizat în­ anul 1969. De asemenea, organizații­lor Sindicale le revine sar­cina de a sprijini în mod ho­­tărît masurile luate privind red­ UCet £ a, consumurilor ■ spe­cifice prin:­ extinderea folo­sirii unor înlocuitori, gospo­dărirea măi­judicioasă a ma­terialelor etc., astfel incit pe acest an consumul de lemn de mină să scadă cu 1,5 mc la 1 000 tone cărbune și 1,2 mc la 1 000 tone minereuri neferoase față de 1969,­ obți­­nând în total o economie de 110 000 mc lemn, față de pre­vederile­ planului cincinal pentru acest an. Sindicatele din industria minieră și­ din geologie, rea­­­lizînd în întregime sarcinile Ce le­­ revin, vor­­ reuși să ridiceș;..nivelul întregii noas­tre activități la nivelul sar­cinilor trasate de cel de-al X-lea­ Congres al P.C.R. Cu prilejul „Zilei mineru­lui“, felicităm muncitorii, maiștrii, tehnicienii, ingine­rii, economiștii și funcționa­rii din industria minieră din geologie pentru rezulta­­i­tele obținute pînă în pre­zent, Ie urăm noi succese în activitatea viitoare și transmitem tradiționalul sa­le lut „NOROC BUN !“ importante de minereu peste plan Desfășurînd larg întrece­rea socialistă pentru a in­timpina cu noi succese cea de a 26 aniversare a elibe­rării patriei, precum și ,Zi­ua minerului", minerii de la Bocșa scot din adîncurile pămîntului importante can­tități de minereu­­ peste sar­cinile de plan. La rezultatele bune înre­gistrate de I.M. Bocșa pe primele șase luni ale anu­lui, cînd planul producției globale și marfă a fost în­deplinit in proporție de 103 și respectiv 103,6 la sută, minerii adaugă în aceste zile altele și mai bune. Astfel, în primele cinci zile ale lunii au­gust ei au­ extras și trimis la suprafață peste sarcinile de plan ale acestei jumătăți de decadă, importante can­tități de minereu com­plex și 290 tone mine­reu­ de fier sortul I. De la începutul anului și pînă ieri harnicii mineri de la I.M. Bocșa au dat în plus peste sarcinile de plan la zi 14 640 tone minereu de fier, 1 700 t>ne magnetită și mari can­­tități de alte minereuri. Însămînțarea culturilor duble (Urmare din pag. l­a] însămînțări a culturilor du­ble, situîndu-se ca și la ce­lelalte lucrări pe ultimul loc din județ. Cauzele acestei situații trebuiesc căutate în modul defectuos de folosire a trac­toarelor. în zilele de 4, 5 și 6 august din cele peste 200 de tractoare ale I.M.A. Ora­­vița, 30 nu au lucrat din ca­uza defecțiunilor. Datorită unei slabe organizări muncii la secțiile de mec­­a­nizare multe alte tractoare realizează doar jumătate din capacitatea de lucru prevăzută. Inginerul Ștefan Micu, directorul întreprin­derii de Mecanizare în loc să se ocupe de înfăptuirea unor grabnice măsuri orga­nizatorice în vederea înlă­turării lipsurilor existente își irosește timpul căutînd tot felul de „justificări" ale rămînerilor în urmă. Efectuarea arăturilor și­ semănatului culturilor du­ble se desfășoară în ritm nesatisfăcător și în raza de activitate a I.M.A. Berzo­­via, Bozovici și Zăgujeni, unde deși există mari su­prafețe eliberate de paie a­­cestea nu sînt grabnic ara­te și însămînțate. In cadrul acestor întreprinderi de me­canizare capacitatea de lu­cru a tractoarelor nu este folosită din plin. Schimbul de noapte nu este organi­zat decit la citeva zeci de tractoare, iar organizarea unor schimburi prelungite a fost făcută la I.M.A. Ora­­vița și Zăgujeni doar pe ... hîrtie. Situația nesatisfăcătoare a însămînțării culturilor duble în județul Caraș-Se­­verin pune în fața specia­liștilor de la Direcția Agri­colă și din unități, precum și în fața conducerilor I.M.A. sarcina de a lua mă­suri operative pentru ca în următoarele câteva zile să se termine aceste lucrări pe toate suprafețele prevăzute. Succese ale minerilor din Prahova Minerii prahoveni obțin zilnic noi succese în înde­plinirea planului și angaja­mentelor asumate în între­cerea socialistă. Minerii de la Filipeștii de Pădure au extras în plus, de la înce­putul anului pînă azi, 3 700 tone de lignit. La rîndul său, colectivul de la exploa­tarea din Ceptura în timpi­­nă „Ziua minerului“ ,cu o depășire a sarcinilor de plan de 2 880 tone cărbune. De la salina din Slănic Prahova, una dintre cele mai mari u­­nități de acest fel din țară, aflăm că planul pe 7 luni a fost realizat în proporție de 103,8 la sută, la produc­ția globală, în timp ce pro­ductivitatea muncii a spo­rit cu 14 la sută față de ci­fra planificată. LUCIAN BĂRBIERI corespondent al ziarului „MUNCA“ Sute de participanți cîștigă autoturisme la loz în plic jucînd la loz în plic puteți cîștigă autoturisme Dacia 1100 ; Moskvici 408 ; Skoda 1000 MB, Fiat 850 ; și Trabant 601 precum și premii în bani de 20.000 ; 10.000 ; 5.000 ; 2.000 lei ș.a. Unul dintre recenții cîștigători de autoturisme : PARFENE NICOLAIE — comuna BUCHIN, județul CARAȘ­­SEVERIN, „Dacia 1100“. Oriunde vă aflați, jucați la loz în plic !

Next