Munca, august 1970 (Anul 26, nr. 7063-7087)

1970-08-04 / nr. 7065

Proletari din toate țările, m­ifi­vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr 7065 • Marți 4 august 1970 • 6 pagini 30 bani VIE ȘI RODNICĂ ACTIVITATE pentru Îndeplinirea și depășirea ANGAJAMENTELOR IN MAREA ÎNTRECERE INIȚIATĂ DE PARTID In fabrici și uzine, pe șantierele de con­strucții, în transporturi și pe ogoare, la fiecare loc de muncă domnește o atmos­feră febrilă, devenită proprie zilelor ce preced marile sărbători ale oamenilor muncii, ale întregii națiuni. Se apropie ziua de „23 August", cea mai mare sărbătoare a poporului român, pe care o întîmpinăm de fiecare dată cu înfăptuiri de prestigiu — dovada unei înalte responsabilități față de cuvîntul dat partidului. Cinstim aniversarea a 26 de ani de la eliberare cu angajamentele acestei etape îndeplinite și depășite, spo­rind astfel avuția națională a patriei noastre. Un „motor“ al constructorilor de motoare, msn­MPm In amplul panoramic al e­­conomiei Capitalei — și nu numai al ei — uzina „Timpuri noi" este cunoscută prin pro­dusele ei in continuă înnoire, cu performante tehnice din ce in ce mai elevate. ■ Poate mai pregnant in a­­ceste zile premergătoare marii sărbători a lui 23 Au­gust, colectivul de metalur­­giști din Splaiul Unirii este dispus să acorde citeva mi­nute unei priviri retrospective asupra activității lui de pînă acum. O singură dată , în primele 6 luni ale acestui an, uzina a dat beneficii de peste 16 000 000 de lei, ceea ce reprezintă aproape de patru ori mai mult decât cele din 12 luni ale lui 1965. Cre­dem că cifrele sunt edifica­toare. Numai în primul semestru al lui 1970, activitatea teh­nică a uzinei a cuprins îmbu­nătățirea const­ructiv-funcțio­­nală a produselor fabricației de serie, precum motocom­presorului M.C.-5, intrarea în producție a unui nou motor, de o tehnicitate ridicată. Diesel-12. Să facem aici o mică precizare. Motorul D-12, în greutate de 280 de kilograme, dezvoltă aceeași putere ca și confratele său D-15, care are însă 600 de kilograme ! Desigur, memoria mai reți­ne și alte și alte noutăți teh­nice de la :,Timpuri noi". Dar cum astăzi tehnica merge mînă în mină cu economici­tatea, să ne deplăsăm aten­ția către rezultatele econo­mico-financiare ale uzinei. Și aici găsim lucruri noi. Cum altfel ar putea fi carac­terizate cele 3 755 000 lei realizate peste prevederi la producția marfă ? Sau de­pășirea cu 1,4 la sută a pla­nului producției globale din cele șapte luni care au trecut pînă acum din acest an ? Dar nu numai atît. Docu­mentele partidului nostru au scos pregnant în evidență necesitatea unei îngemănări mai accentuate a laturii can­titative a producției cu cea calitativă. Și aici, la „Timpuri noi", colectivul uzinei acor­dă problemei atenția cuve­nită. 11,7 la sută este crește­rea productivității muncii în primul semestru al­­ anului, comparativ cu perioada co­respunzătoare a lui 1969. Iar, după cum este normal la noi, și salariul mediu a sporit. Cu aproape nouă procente. ...Trecind ieri prin secții — turnătorie, prelucrări meca­nice, montaj — am reținut scene ale unei activități fe­brile. Colectivul de aici se pregătește așa cum se cuvi­ne să întîmpine ziua de 23 August, — marea noastră sărbătoare națională. Așa cum ne-am învățat, muncito­­rește, prin noi succese în muncă. Deci fiecare zi, fie­care ceas sunt prețioase. De pe acum încă harnicul colec­tiv de aici poate raporta cu mîndrie depășirea angaja­mentului aferent perioadei scurse de la începutul a­­nului: peste 3 milioane lei la producția globală și 600 000 lei la planul de export. Corespondentul fizic al acestor valori îl con­stituie cele 35 de motoare tip L-9, opt tip D-30, zece com­­presoare 1-E.C­-10 și alte 14 tip 2-E.C-10 ș.am.d... ...„Timpuri noi". O uzică din cele multe cărora socialismului le-au dat aici un suflu nou, puternic [UNK] Cel al dezvoltării impetuoase. Un colectiv, ca multe altele, care întîmpină aniversarea elibe­rării patriei cu noi succese în muncă. Căci 23 August este sărbătoarea poporului român și o cinstim cum se cuvine : cu fapta, cu gîndul, cu inima. S. SIMEDRIA BUCUREȘTI: Înfăptuiri semnificative Planul producției globale pe primele 7 luni ale anului a fost depășit de întreprinderile bucureștene cu 2 procente. Realizările din această perioadă re­prezintă 57,4 la sută din planul anual față de 56,1 la sută, cotă atinsă în aceeași perioadă a anului pre­cedent. Totodată, valoarea producției globale a cres­cut cu 12 la sută comparativ cu anul trecut. S-a calculat, de asemenea, că valoarea producției mar­fă vîndută și încasată a fost depășită cu 696 mili­oane lei. A crescut, de asemenea, productivitatea muncii. In comparație cu anul trecut indicatorul este mai mare cu 9,5 la sută, pe seama acestui fac­tor obținîndu-se 80,5 la sută din sporul producției globale. Au fost livrate suplimentar economiei na­ționale circa 1 500 tone de­­ aminate finite, 3 000 tone de țevi de oțel, 270 de semănători pentru tractoare, 40 de vagoane de marfă pentru linii magistrale (în unități echivalente), 9 700 mc de prefabricate din be­ton, peste 3 milioane de cărămizi și blocuri cerami­ce etc. IAȘI:700 apartamente predate înainte de termen In perioada ce a trecut de la începutul anului, colecti­vul Trustului de construcții­ Iași,a obținut­ importante succese în muncă, îndepli­­nindu-și exemplar angaja­mentele asumate în întrece­rea socialistă. Astfel, au fost construite, peste prevederi­le planului, 142 de aparta­mente și au fost predate beneficiarilor, cu mult îna­inte de termen, alte 700 a­­partamente. I. FILIP Prestigioasa unitate a siderurgiei noastre — „Oțelul roșu“ își sporește an de an capacitățile de producție. Folosind din plin utilajele din dotare, siderurgiștii de aici au livrat pînă acum peste plan 1 400 tone de oțel, 2 000 tone de laminate. Clișeul nostru vă prezintă pregătirea unui nou let de bare trase pentru a fi expediat beneficiarilor. T3T3 A «n­7 • JL-BJL. VA JVIW —- V Producție suplimentară in valoare de 359600000 lei Pe ansamblul industriei ju­dețului Brașov s-a realizat, peste sarcinile de plan pe 7 luni, o producție globală în valoare de 359 600 000 lei. Prin aplicarea unui com­plex de perfecționări tehnice și buna utilizare a agregate­lor și instalațiilor producti­vitatea muncii a înregistart o creștere de 1,6 la sută pes­te prevederile planului și de 8,8 la sută fața de aceeași pe­rioadă a anului trecut. S-a realizat, printre altele, peste plan : 23 tractoare, 57 automobile, 36 000 rul­menți, 2 800 tone de ciment, 4 846 m.c. prefabricate din beton, 108 000 m.p. țesături și mobilă în valoare de 5 475 000 lei­ I. PETRARU GALAȚI. Avans de o lună la laminorul de benzi la cald Constructorii și montorii de la I.C.M.S. Galați — șan­tierul 33 — au reușit, cu o lună mai devreme față de prevederi, să așeze pe fun­dații aproape 9 700 tone uti­laje din totalul de 13 000 to­ne prevăzute în proiectul noului laminor de benzi în cald. Pînă acum a fost în­cheiat montajul cahlelor de grosisoare, se află în sta­diu avansat de montare tre­nul finisor și se lucrează din plin la instalațiile de alimentare. Realizările ob­ținute în aceste zile creea­ză rea premize pentru începe­probelor tehnologice înainte de 1 octombrie, da­ta prevăzută In angajamen­tul inițial al constructorilor. MIRCEA CISMAN Hotelul „INTERCONTINENTAL“ ce se construiește în Capitală a ajuns la faza de finisaj. DIVERSIFICARE, AMPLIFICARE-sarcini ale industriei ușoare . Dinamica ascendentă, ca­racteristică întregii noastre economii naționale, a fost, și este prezentă și in industria ușoară. In mod pregnant, amplificarea producției in­dustriei ușoare s-a accentuat în ultimii ani, ca urmare creșterii potențialului econo­­­mic al țării, care se răsfrîn­­ge tot mai evident asupra sporirii cererilor de consum ale populației, lucru care reclamă existența în magazi­ne a unei game mai mari și variate de produse. In afară de aceasta, industria ușoară a trebuit să-și dezvolte pro­ducția pentru a satisface ce­rințele de articole tehnice ale celorlalte ramuri industriale, precum și pentru dezvolta­rea exportului în vederea a­­coperirii și depășirii valorii importurilor pe care le ne­cesită, în mod deosebit la a­­cele materii prime care nu se asigură din țară. Pentru aceasta, ramurei noastre i s-au acordat impor­tante fonduri de investiții, care în actualul cincinal în­sumează aproape 12 miliar­de lei. Acest lucru a permis dezvoltarea, reutilarea și modernizarea capacităților de producție existente, cât și construirea unui important număr de obiective noi. In prezent s-a ajuns ca între­prinderile și unitățile indus­triei ușoare, în care lucrează peste 350 mii salariați, să producă circa 14 la sută din valoarea producției globale industriale a economiei na­ționale, 10 la sută din volu­mul exportului, și peste 11 la sută din totalul acumulări­lor realizate pe econo­mie. In perioada 1970 industria ușoară 19­36 — reali­zează față de prevederile pla­nului cincinal o producție globală suplimentară de cir­ca 13,5 miliarde lei,, numă­rul sortimentelor crescînd de la circa 9 000 în anul 1950 la peste 80 000 în acest an. Pornind de la potențialul atins în actualul cincinal, Di­rectivele Congresului al X- lea al Partidului Comunist ing. DABROMIR LAELICI adjunct al ministrului industriei ușoare Român prevăd dezvoltarea în continuare într-un ritm sus­ținut a industriei ușoare. Astfel producția globală va crește în perioada 1971—1975 cu 40—45 la sută urmînd să atingă în 1975 un nivel de 840—880 milioane m.p. țesă­turi, 180—190 milioane bucăți tricotaje și 75—80 milioane per. încălțăminte. Realizării acestui volum sporit de țesă­turi, tricotaje, încălțăminte și alte produse va trebui să-i corespundă o gamă largă de sortimente, de calitate supe­­rioară, conform exigențelor consumatorilor. Paralel cu creșterile canti­tative, viitorul plan cincinal pune în fața industriei ușoa­­re și importante sarcini cali­tative, menite să asigure ri­dicarea pe o treaptă superi­oară a eficientei noastre activități. In întregii acest context se înscrie sarcina de creștere a productivității muncii cu circa 37 la sută în­ anul 1975 față de 1970, pe această cale urmînd să­­ se re­alizeze peste 73 la sută din­ întregul spor de producție. Nivelul cheltuielilor de pro­ducție, precum și cel al chel­tuielilor materiale vor cu­noaște, de asemenea , o dina­mică descendentă viguroasă. Astfel, în perioada 1971—1975 cheltuielile de producție pentru fiecare 1 000 lei pro­ducție marfă sunt prevăzute să scadă cu 103 lei, iar ni­velul cheltuielilor materiale să se reducă cu 86 lei. Evi­dent că aceste sarcini cer abordarea cu maximă răi­ (Continuore in pag. a 5-a) în județul Arad trebuie intensificate eforturile pentru însamințarea culturilor duble Ținindu-se seama de con­dițiile specifice din această vară, cînd solul are o umi­ditate ridicată, organele a­­gricole din județul Arad au stabilit împreună cu condu­cerile unităților ca după re­coltarea păioaselor să fie însămînțate culturi duble pe suprafețe cît mai mari. în acest scop, s-au întocmit din timp planuri și grafice, prevăzîndu-se pentru fieca­re C.A.P. ce suprafață va însămînța. Pe întregul județ s-a sta­bilit pe această bază însă­­mînțarea unei suprafețe de 38 000 ha, din care cu po­rumb pentru boabe 6 000 ha și 3 350 ha cu legume succe­sive, restul suprafeței fiind destinat plantelor furajere. După cum ne-a relatat ing. Petru Mateescu, direc­tor adjunct al Direcției a­­gricole județene, această lu­crare trebuia încheiată pînă la începutul lunii august. Care este însă situația la a­­ceastă dată în județul Arad ? Pînă ieri, după cum am a­­flat la Direcția agricolă ju­dețeană, au fost însămînțate doar 18 200 ha, ceea ce în­seamnă mai puțin de jumă­tate din totalul suprafeței planificate. Doar la porumb boabe (în culturi duble) sarcinile stabilite Inițial au fost depășite, în multe locuri plantele au crescut a­­vînd acum o înălțime de 10—15 cm. La celelalte cul­turi duble — legume și fu­rajere — situația este cu to­tul nesatisfăcătoare. Cu le­gume succesive au fost însă­mînțate doar 1­750 ha, iar cu diferite plante furajere 10 400 ha. Că în județul Arad s-ar fi putut cultiva mai mult o dovedesc chiar rezultatele bune ale unităților care au acordat atenția cuvenită a­­cestor lucrări. Astfel, la C.A.P.-urile „Ogorul" din comuna Pecica, și „7 No­iembrie" din Semlac, unde secțiile de mecanizare și-au organizat bine munca, în­­sămînțarea culturilor duble pe cele 420 și respectiv 360 ha s-a încheiat. De aseme­nea, la C.A.P. din satul Tur­­nu, din raza de activitate a I.M.A. Pecica, porumbul în culturi duble pe cele 200 ha a răsărit de mult, mecaniza­torii fiind gata de a începe lucrările de întreținere a lui. Dacă în raza I.M.A. Pecica, Curtici și Sîntana, situația însămînțării cultu­rilor duble e satisfăcătoare, la unitățile deservite de către I.M.A. Felnac, Chiși­­neu-Criș, Neudorf, și Sebiș suprafețele Cernei însă­mînțate sînt foarte mici, la unele C.A.P.-uri reprezen­­tînd doar 10-15 la sută din plan. Pentru însămînțarea grabnică a culturilor duble pe toată suprafața prevă­zută este nevoie ca mecani­zatorii să lucreze și noaptea la efectuarea arăturilor, iar ziua să folosească din plin semănătorile. Acum că re­coltatul griului în județ se apropie de sfîrșit, există su­ficiente forțe pentru grăbi­rea acestei lucrări. IOAN NIȚU coresp. ziarului „Munca* „Apatia“ edililor la temelia unor blocuri de locuințe Fondul locativ e o compo­nentă a avuției naționale, un bun în care s-au investit banii poporului. Construit pentru a servi mai multor generații, el trebuie să se bucure de o atentă gospodă­rire din partea fiecărui cetă­țean, a asociațiilor de locatari și a organizațiilor specializa­te în acest domeniu. Cum este folosită această avuție ? Există peste tot grijă pentru întreținerea corespunzătoare și repararea la timp a aces­­­­tui prețios fond pentru care statul cheltuiește anual sume­­ considerabile ? întreprinderea de gospodă­rie orășenească Slatina ad­ministrează la ora actuală 2 509 apartamente cu o su­prafață de 68 000 mp (din care 8 000 mp clădiri vechi), urmînd ca în 1970 numărul apartamentelor să crească cu încă 1 060. „In ultimii ani cheltuielile pentru reparații curente și capitale, ne infor­mează tovarășul FLORIAN VOICESCU, șeful biroului de gospodărire comunală și lo­­cativă din cadrul consiliului popular orășenesc — au cres­cut considerabil“. La prima vedere ar părea o evoluție firească, deoarece o dată cu creșterea fondului nou con­struit, cu treptata lui „îmbă­­trînire“, ar trebui să crească și ponderea sumelor alocate pentru reparații. Numai că, paradoxal, o mare parte a a­­cestor fonduri de reparații este afectată noilor construc­ții, pentru a remedia, — la puțin timp de la darea lor în folosință — defecțiunile de construcție. Cauza rezidă in mare măsură și in superficia­litatea edililor, care nu au luat măsuri energice pentru a transforma activitatea nu­mită „recepția blocurilor“ în­­tr-o treabă serioasă. Așa se face că în dese rînduri con­structorii au zis „bine că am scăpat și de aceste blocuri cu defecte“ rămas păgubit iar I.G.O.-ul a „Țapul ispășitor“ preluîndu-le, a rămas însă asociația de locatari, care a fost pur și simplu asaltată de cereri pentru a interveni în rezolvarea unor defecțiuni. Apelind la con­structori, aceștia îi trimit la I.G.O... și viceversa. Ba­că recepția nu s-a făcut defini­tiv, ba­că e în perioada de garanție, ba că... „v-ați mu­tat in el, fiți sănătoși“. Și uite așa zilele se scurg, apa macină pereții și cuplul in­­vestiție-exploatare se justi­fică ! Blocul Al din cartierul „Progresul II“ se află încă în­ perioada de garanție. „Am făcut scurtă la mînă tot scriind că din cauza montării greșite a sifonului de pardo­seală deasupra apartamentu­lui în care locuiesc, apa se infiltrează prin tavan, dar ni­meni nu ia nici o măsură“, — ne spune locatarul Ilie Căi­­naru de la scara A, aparta­mentul B. Din discuție cu alți locatari aflăm că tot la a­­ceastă clădire n-a fost ra­cordată la timp nici rețeaua electrică. Principala grijă a benefi­ciarilor fondului locativ al DUMITRU B­URCE­A coresp. ziarului „Munca“ (Continuare în pag. a 2-a]

Next