Munca, decembrie 1970 (Anul 26, nr. 7166-7192)
1970-12-01 / nr. 7166
Proletari din toate țârile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 7166 • Marți 1 decembrie • 6 pagini 30 bani EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. . şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 Stimaţi tovarăşi,Comitetul Executiv şi guvernul au dezbătut principalele prevederi ale proiectului de plan cincinal privind dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1971— 1975 şi au stabilit măsurile necesare pentru realizarea acestor prevederi, pentru transpunerea în viaţă a programului partidului nostru stabilit de cel de-al X-lea Congres al P.G.R. Totodată a fost analizat proiectul planului şi al bugetului de stat pe anul 1971, indicîndu-se căile pentru înfăptuirea lor în bune condiţii. Doresc să subliniez că proiectul planului cincinal prevede o dezvoltare susţine şi a mai rămas o lună pînă la încheierea actualului cincinal, de pe acum un mare număr de întreprinderi, ramuri întregi de producţie, o serie de judeţe şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan. Nu voi face un bilanţ cuprinzător al realizărilor din perioada 1966—1970, deoarece vom avea prilejul de a reveni asupra lui la începutul anului viitor. Totuşi, trebuie arătat că, în ansamblul său, actualul cincinal se încheie cu succese importante care demonstrează în mod concludent justeţea liniei generale a politicii partidului îndreptate spre dezvoltarea rapidă a forţelor de producţie, perfecţionarea vieţii economice şi sociale, creşterea continuă a nivelului de trai al întregului popor, înflorirea multilaterală a României socialiste. Potrivit datelor preliminare, producţia industrială a crescut în aceşti ani într-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, superior ritmului de 10,6—11,6 la sută prevăzut în planul cincinal, ceea ce exprimă vigoarea şi dinamismul economiei româneşti. A crescut rolul industriei în economie, sporind participarea ei la crearea venitului naţional de la 49 la sută în 1965, la circa 60 la sută în 1970. S-au obţinut importante realizări şi în agricultură. Ca rezultat al eforturilor făcute de stat pentru modernizarea bazei tehnico-materiale a acestei ramuri, al folosirii mai eficiente a pămîntului şi al organizării producţiei şi a muncii în condiţii mai bune, agricultura — în pofida condiţiilor climatice nefavorabile din ultimii ani, îndeosebi a inundaţiilor din acest an — a înregistrat o creştere de 24 la sută a producţiei globale, faţă de cincinalul precedent, asigurînd nevoile de consum şi celelalte cerinţe ale economiei. însemnate progrese au fost obţinute în anii acestui cincinal şi în alte ramuri ale economiei naţionale — construcţii, transporturi, comerţ interior şi exterior, în domeniul prestărilor de servicii, precum şi în activitatea de cercetare ştiinţifică. Pe baza politicii consecvente a partidului nostru de întărire a potenţialului economic al ţării, s-a efectuat un volum de investiţii de peste 288 miliarde lei, cu peste 8 miliarde lei mai mult decit prevederile iniţiale. In ultimii cinci ani, au fost construite şi date în exploatare circa 1 500 capacităţi şi obiective industriale, au fost dezvoltate şi modernizate un mare număr din cele existente, s-a îmbunătăţit repartizarea forţelor de producţie pe teritoriul întregii ţări, printr-o amplasare mai judicioasă a noilor obiective construite. îndeplinirea şi depăşirea programului de investiţii au creat premise favorabile pentru dezvoltarea ripidă, în continuare, a economiei noastre naţionale. Potrivit hotărîrilor Congresului al IX- lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, s-au iniţiat o serie de măsuri pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei, dintre care multe se aplică cu succes. Am în vedere organizarea centralelor şi combinatelor, reducerea aparatului administrativ, îmbunătăţirea organizării întreprinderilor agricole de stat, creşterea rolului pîrghiilor financiare, dezvoltarea relaţiilor directe dintre întreprinderi pe bază de contracte economice, îmbunătăţirea reglementărilor privind planificarea şi execuţia investiţiilor. Partidul a situat — în toţi aceşti ani — în centrul preocupărilor sale, în domeniul economic, problema eficienţei activităţii economice, a concentrat atenţia ministerelor şi întreprinderilor în direcţia sporirii productivităţii muncii, reducerii consumurilor materiale, ridicării calităţii produselor şi creşterii rentabilităţii. Rezultatele obţinute în sfera producţiei materiale se reflectă sintetic în sporirea de aproape o dată şi jumătate a venitului naţional, corespunzînd unui ritm mediu anual de 7,7 la sută. Aceasta a permis adoptarea de noi măsuri pentru ridicată a economiei noastre naţionale, cuprinzînd — la indicatorii de bază — sarcini sporite faţă de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Aceasta a fost posibil datorită, In primul rînd, faptului că în țara noastră s-a creat o puternică bază a industriei socialiste — factor fundamental al consolidării și progresului continuu al întregii economii. Prevederile proiectului de plan pe perioada 1971—1975 se bazează pe succesele dobîndite de poporul român în opera de dezvoltare a economiei, ştiinţei şi culturii, pe realizările obţinute în actualul plan cincinal, carea nivelului de trai al celor ce muncesc. S-au majorat salariile tuturor categoriilor de salariaţi — cu deosebire salariile mici — în cadrul generalizării noului sistem de salarizare, care asigură o retribuţie mai stimulativă şi echitabilă, în raport cu contribuţia efectivă a fiecăruia la dezvoltarea societăţii. Numărul de salariaţi s-a mărit în actualul cincinal cu circa 800 000 de persoane, ceea ce a avut o înrâurire deosebit de pozitivă asupra bugetului familial. Pe baza acestor măsuri, veniturile din salarii sunt în 1970 cu circa 31 miliarde lei mai mari decît în anul 1965. Au fost sporite pensiile de asigurări sociale cu circa 39 la sută şi s-au mărit alocaţiile pentru copii. O expresie a puterii de cumpărare prescute, a standardului de viaţă mai ridicat, atît la oraşe, cît şi la sate, este volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist, care a sporit de 1,5 ori în anul 1970 faţă de 1965. Realizări însemnate au fost obţinute în construcţia de locuinţe, fiind date în folosinţă, în aceşti ani — din fondurile statului sau prin credite acordate de stat — 323 000 de apartamente; la acestea se adaugă şi cele 5 000 locuinţe construite de stat în cadrul ajutorului pentru sinistraţi. An de an au sporit cheltuielile bugetare pentru învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, sănătate şi alte acţiuni sociale, ajungînd în 1970 la suma de 36 miliarde lei faţă de 22 miliarde lei cît au reprezentat în 1965. Toate,aceste rezultate dovedesc că sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie al întregii societăţi. Paralel cu eforturile pentru creşterea producţiei, pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societăţii, partidul a desfăşurat o amplă activitate în direcţia perfecţionării continue a raporturilor sociale, a organizării întregii societăţi. A fost îmbunătăţită organizarea administrativ-teritorială a ţării, care a asigurat condiţii mai bune pentru conducerea vieţii social-economice pe teritoriu, pentru apropierea de mase a organelor centrale şi locale. S-a perfecţionat întregul sistem de învăţămînt. S-a îmbunătăţit organizarea activităţii de cercetare, au fost luate măsuri pentru legarea mai strînsă a ştiinţei de nevoile producţiei. In aceşti ani, partidul nostru a acţionat cu fermitate pentru întărirea legalităţii şi dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurînd un cadru prielnic în vederea participării efective a maselor la conducerea treburilor obşteşti. Partidul a promovat neabătut principiile echităţii şi eticii socialiste în repartiţie, în raporturile dintre membrii societăţii, în desfăşurarea întregii vieţi sociale. Marile înfăptuiri dobîndite în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate sunt rodul activităţii pline de abnegaţie a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor, fără deosebire de naţionalitate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — care, manifestînd încredere deplină în politica partidului, dau viaţă cu hotărîre programului stabilit de partid pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Pentru toate aceste realizări consider că merită să adresăm cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, întregului nostru popor. Aceste succese demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste promovate de Partidul Comunist Român, politică ce corespunde întrutotul intereselor vitale ale poporului, porneşte de la analiza aprofundată a condiţiilor şi posibilităţilor ţării noastre, asigură mersul hotărît înainte al României pe calea progresului şi prosperităţii. Tovarăşi, Proiectul planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1971—1975 este în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului. De asemenea, planul pe 1971 asigură un început bun pentru realizarea cincinalului. Faţă de nivelele stabilite în vară, cînd am examinat proiectul planului cincinal, au fost aduse o serie de corecturi şi îmbunătăţiri care, toate, converg în direcţia folosirii mai bune a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a îmbunătăţirii structurii şi calităţii producţiei, creşterii eficienţei întregii activităţi economice. Una din cele mai importante caracter, lumina sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului cu privire la înfăptuirea unui amplu program de investiţii, care să asigure creşterea în ritm susţinut şi perfecţionarea forţelor de producţie, repartizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al ţării, proiectul de plan prevede ca în viitorii cinci ani să se aloce, pe ansamblu, investiţii insumînd peste 540 miliarde lei, adică mai mult decît s-a cheltuit în ultimul deceniu. Este demn de remarcat că pe seama fondurilor centralizate ale statului se vor efectua investiţii de 450—470 miliarde lei. Aceasta face posibil să se traducă în viaţă hotărîrea Congresului al X-lea al partidului — unanim aprobată de poporul nostru de a se repartiza pentru acumulare circa 30 la sută din venitul naţional. Fără îndoială, tovarăşi, că este un efort considerabil pentru stat, pentru întregul popor, dar aceasta este singura cale pentru a asigura ridicarea României la nivelul statelor dezvoltate, creşterea forţei sale economice şi ridicarea bunăstării maselor. Fără aceasta — în condiţiile competiţiei actuale pe plan internaţional — ţara noastră ar fi sortită rămînerii în urmă, n-ar putea beneficia de avantajele civilizaţiei moderne. Efortul de acumulare se materializează în primul rînd în faptul că în perioada 1971—1975 industria se va dezvolta cu un ritm mediu anual de 10—11 la sută, față de 8,5—9,5 la sută, cît se stabilise în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. Doresc să subliniez faptul că în viitorul cincinal eforturile se vor îndrepta nu numai spre dezvoltarea cantitativă a industriei, el se va pune totodată un deosebit accent pe laturile calitative ale procesului de industrializare, pe modernizarea structurii producției, pe realizarea de produse cu un înalt grad de tehnicitate, care să înglobeze munca de complexitate superioară. In acest scop, în proiectul de plan se prevede concentrarea eforturilor spre ramurile care asigură valorificarea superioară a resurselor şi contribuie la promovarea progresului tehnic în întreaga economie — electronica şi electrotehnică, mecanica fină, maşinile-unele, petrochimia, metalurgia oţelurilor şi a laminatelor speciale. Se prevăd măsuri pentru asimilarea, reproiectarea şi îmbunătăţirea unor produse şi tehnologii, în aşa fel ca aproape 40 la sută din ristici ale viitorului cincinal este asigurarea în continuare a unui înalt ritm de creştere economică. Aceasta exprimă dinamismul puternic al economiei noastre socialiste, uriaşele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, înscriindu-se în exigenţele impuse de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Viitorul cincinal orientează economia spre o creştere mai rapidă a eficienţei în vederea realizării unui spor mai mare de venit naţional, ceea ce se va reflecta pozitiv în ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Iată cum se prezintă unii din indicatorii principali ai planului cincinal, în comparaţie cu cei cuprinşi în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. , producţia industrială a anului 1975 să fie constituită din produse noi şi modernizate. Una din problemele de bază ale cincinalului viitor o constituie intensificarea dezvoltării agriculturii, sporirea producţiei agricole în toate sectoarele. Pentru agricultură se prevăd investiţii de 80 miliarde lei, de peste 2 ori mai mult decît în actualul cincinal. Se vor asigura astfel mecanizarea completă a lucrărilor agricole, creşterea substanţială a gradului de chimizare a producţiei, realizarea programelor naţionale privind amenajările funciare şi dezvoltarea zootehniei. Aşa cum am arătat la recenta şedinţă de lucru de la Comitetul Central, în perioada următoare se vor aplica măsuri de îmbunătăţire a conducerii, organizării şi planificării agriculturii, de perfecţionare a organizării şi retribuirii muncii în unităţile agricole. Toate acestea vor asigura creşterea producţiei agricole globale într-un ritm mediu anual de 6—7 la sută faţă de media anilor 1966—1970, ceea ce va crea condiţii mai bune pentru aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime agricole. Un important element caracteristic al viitorului plan cincinal, care reflectă procesul de modernizare a activităţii noastre economice, este trecerea la dotarea economiei naţionale cu tehnica modernă de calcul şi dezvoltarea progresivă a sistemului naţional de prelucrare a datelor. Va fi astfel posibil că pînă în anul 1975 să se realizeze structura de bază a sistemului naţional de prelucrare a datelor, în economie urmînd să funcţioneze peste 20 de centre de calcul de importanţă republicană, precum şi o serie de centre teritoriale, dotate cu calculatoare din producţia internă, precum şi din import, la care se adaugă un număr însemnat de calculatoare cu care vor fi înzestrate unităţile economice. Realizarea programului de dotare a economiei cu tehnica de calcul va asigura posibilitatea unei conduceri moderne, bazate pe cuceririle informaticii — condiţie esenţială pentru planificarea cu adevărat ştiinţifică şi pentru organizarea eficientă a procesului de producţie şi desfacere. (Continuare In pag. 2-a) Actualul cincinal se încheie cu succes Noul plan cincinal — o etapă importantă pe drumul progresului şi prosperităţii României socialiste (în procente) Prevederi Prevederi Directive plan cincinal Ritm Ritm mediu mediu anual anual Producţia globală industrială 8,5—9,5 10—11 Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 5,0—5,5 6— 7 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 6,5—7,0 6,7—7,5 Reducerea cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă în industria de stat în 1975 faţă de 1970 în t/o 6—10—13 Volumul comerţului exterior 7,0—7,7 9,2—10,5 Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mld. lei 420—435 450—470 Venitul naţional 7,7—8,5 10—11 Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională (mii persoane) 400—500 700 Fondul de salarii 5,4—6,2 6,5—7,5 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 5,4—6,2 5,5—6,5 Volumul serviciilor prestate populaţiei 7,0—7,7 8,5—9,5 Salariul real 3,0—3,7 3,5—3,7 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă, pe o persoană activă 2,9—3,7 4,0 I iI ■" ............... ..................................I—■—■—I "■■■———■■ LUCRĂTORII DIN AGRICULTURA SÍNT HOTÂRÎJI SA DEA VIATĂ IDEILOR CUPRINSE IN EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂȚIREA ORGANIZĂRII, PLANIFICĂRII ȘI CONDUCERII AGRICULTURII Măsuri care vor amplifica răspunderea întreprinderilor de mecanizare Am citit cu mult interes expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Ca specialist care muncesc de mulţi ani în această importantă ramură a economiei naţionale, ca director al unei întreprinderi de mecanizare a agriculturii, apreciez că măsurile preconizate de conducerea de partid vor duce la înlăturarea grabnică a unor neajunsuri manifestate pînă acum, vor crea condiţiile necesare pentru un nou şi puternic avînt al agriculturii noastre socialiste. In expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un loc important îl ocupă problemele privind reorganizarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. Se arată, pe bună dreptate, că „întreprinderile de mecanizare în forma lor actuală de organizare nu participă în măsura necesară la rezolvarea problemelor esenţiale ale cooperativelor, la efortul pentru creşterea producţiei, că ele acţionează ca simple unităţi prestatoare de servicii". Pentru creşterea răspunderii întreprinderilor de mecanizare în întreaga desfăşurare a activităţii de producţie din cooperativele agricole, crearea unui număr mai mare de întreprinderi de mecanizare a agriculturii, care să aibă în raza de activitate ■ un număr redus de cooperative şi o suprafaţă de 10 000—15 000 ha la şes şi 5 000—10 000 ha în zonele de deal are o deosebită eficienţă. Sunt convins că o asemenea întreprindere de mecanizare va putea să fie mai bine şi în mod direct legată de cooperativele agricole, va avea posibilitatea să răspundă direct de producţia pe care acestea o obţin. Din proprie experienţă am constatat că datorită for-Ing. ŞTEFAN MICU directorul întreprinderii de mecanizare a agriculturii Oraviţa, judeţul Caraş- Severin (Continuare in pag. 5 a) Mecanizarea pe o nouă treaptă a sporirii producţiei agricole Măsurile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă de la C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii au fost studiate cu un viu interes atît de cadrele din conducere ale Direcţiei agricole judeţene Galaţi, cît şi de mecanizatorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile de mecanizare a agriculturii amplasate pe mănoasa cîmpie a Covurluiului. Pornind de la aprecierile critice făcute de secretarul general al partidului aş vrea să arăt, că şi în cadrul Direcţiei agricole judeţene Galaţi au existat suficiente lipsuri în ceea ce priveşte repartizarea tractoarelor şi utilajelor pe unităţi de producţie, repartizare care în multe cazuri era neconcordată cu realităţile de pe teren. De asemenea, s-a manifestat o insuficientă grijă pentru extinderea mecanizării lucrărilor în legumicultură, a dotării mai judicioase cu utilajele adecvate și, în raport cu sarcinile stabilite, mecanizării lucrărilor în zootehnie. Ca urmare a acestui fapt și a sistemului actual de organizare a I.M.A., sistem care din punct de vedere a retribuirii muncii nu-i leagă pe mecanizatori de rezultatele obţinute de cooperativele agricole de producţie deservite, contribuţia I.M.A. la Ing. MUREŞEL TOMA director adjunct al Direcţiei agricole judeţene Galaţi (Continuare in pag. 5-a) ÎNSOŢIND PRIN PIEŢE ECHIPELE DE CONTROL OBŞTESC Pentru a stîrpi specula sînt necesare pedepse mai aspre! PITEŞTI. La sfîrşitul săptămînii trecute numeroase echipe de control obştesc, împreună cu lucrători de miliţie, procurori, inspectori de la Inspecţia comercială de stat au efectuat un control prin pieţele oraşului. Ei au depistat frecvente abateri în ce priveşte respectarea preţurilor afişate în mercurial. Iată cîteva exemple: în timp ce kilogramul de pasăre vie la magazinul Uniunii judeţene a cooperativelor de consum din Piaţa Bucureşti se vindea conform mercurialului cu 15 lei şi, respectiv, 20 de lei kilogramul, la Magazinul de prezentare al Uniunii judeţene a cooperaţiei de consum se încasa în mod uniform 20 de lei pe kg. Cerîndu-i-se explicaţii şefului unităţii, Marin Butoianu, acesta a motivat că aşa are aprobare de la superiorii săi. Aşa să fie, tovarăşi de la U.J.C.C. Argeş ? Cu prilejul raidului au fost depistaţi numeroşi speculanţi care profitînd de lipsa unor produse în magazinele I.L.F. vindeau cu suprapreţ. Gheorghe Velcea din Ştefăneşti vindea în Piaţa Gării spanac cu preţul de 5 lei kilogramul în loc de 2,50 lei cît prevedea mercurialul. Ion Ancuţă din comuna Goleşti, Dolj, vindea usturoi cu 40 de lei kg în loc de 12 lei, iar Aurel Stoica din Stroieşti, Curtea de Argeş, vindea fasolea albă cu 10 lei kg în loc de 6 lei cît era stabilit. Tuturora, organele de control le-a încheiat procese verbale şi le-a aplicat pe loc amenzi (cite 50 de lei), cam mici după părerea noastră, faţă de gravitatea delictului de vînzare la preţ de speculă. Cu asemenea sancţiuni blinde nu se stîrpeşte afacerismul practicat prin pieţe. DUMITRU BURCEA ★ ORADEA — Luni, zi de tîrg în cea mai mare piaţă de legume şi fructe a municipiului. Sunt prezenţi aici producători din judeţul Bihor, iar alţii veniţi tocmai de la Siria, Pîncota şi Sîntana-Arad. (Continuare in pag. 5-a) Industrializarea lucrărilor de construcţie a pereţilor interiori Cercetătorul Gheorghe Damian, de la I.N.C.E.R.C.—Bucureşti, în colaborare cu inginerii Aurel Ruset şi Lică Avram, de la Trustul de construcţii din Bacău, a elaborat şi aplicat pe şantiere o metodă originală de construcţie. Metoda, deosebit de eficientă sub aspectul productivităţii muncii şi ritmului de execuţie, se bazează pe industrializarea lucrărilor de construcţie a pereţilor interiori. Centurile exterioare ale planşeelor, grinzile şi planurile drepte sunt prefabricate după un ingenios sistem de îmbinări verticale și orizontale. Excelenţei Sale General JEAN BEDEL BOKAS SA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Cu prilejul celei de-a XlI-a aniversări a Republicii Africa Centrală, adresez cu deosebită plăcere Excelenţei Voastre, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres poporului centrafrican prieten. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că bunele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul reciproc al celor două popoare, al păcii şi colaborării internaţionale. Cu cea mai înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România