Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-13 / nr. 7201

Miercuri 13 ianuarie 1971 MUNKA Pagina a 3-a N­­ VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA­ ­Urmare din pag. 2-ar­ uica direct problemele muncii lor, de a-i raporta succesele. Dialogul viu, di­rect merge la inima fiecă­ruia. Maistrul Ion Ciolacu, care lucrează tocmai la acest sector, îi spune secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, aşa cum noi ne bi­zuim întotdeauna pe partid şi la bine şi la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori pro­ducţia de maşini-unel­­te. Vom discuta la a­­propiata adunare generală a salariaţilor şi vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noas­tră, deoarece dumneavoas­tră, în calitate dublă de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie aveţi cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaţilor trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Co­mitetul de direcţie şi-a fă­cut sau nu datoria. Aşa în­ţelegem noi democraţia so­cialistă, spune secretarul general. In discuţia avută cu ca­drele de conducere, cu mi­nistrul industriei construc­ţiilor de maşini, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, la măsurile care să conducă la sporirea eficien­ţei economice, a productivi­tăţii muncii şi­ exportului, în aşa fel încît pînă la sfîr­­şitul cincinalului uzina să realizeze un volum de pro­ducţie în valoare de un mi­liard şi jumătate, înainte de a se despărţi de colectivul uzinei din Plo­­peni, tovarăşul Ceauşescu adresează calde felicitări pentru rezultatele obţinute şi urări de noi succese, de sănătate şi fericire tutu­ror. Şoseaua străbate acum ogoare întinse cu brazdele acoperite de o zăpadă sub­ţire, prima zăpadă a acestei ierni. In comuna Păuleşti localnicii fac conducătorilor de partid şi de stat o căl­duroasă primire. In această atmosferă de puternic entuziasm, coloana de ma­şini opreşte pentru cîte­­va clipe. Un grup de ti­nere şi tineri, îmbrăcaţi în costume specifice locului, oferă oaspeţilor flori. Pri­marul comunei, Gheorghe Stoica, urează secretarului general al partidului bun sosit pe aceste meleaguri. — Aveţi o cooperativă bună? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulţumitoare şi ne-am străduit să pregătim cit mai bine recolta din vara ce vine, răspunde pri­marul. Pentru noi, "şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea activităţii in agricultură, mărirea retri­buţiilor şi a pensiilor au în­semnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează coopera­torilor succese, sănătate, fericire luindu-şi rămas bun de la cei prezenţi. ...Este ora prînzului. Din noul cartier Nord şi pînă în centrul oraşului mii şi mii de ploieşteni au venit în întîmpinarea conducă­torilor de partid şi de stat cu steaguri ale patriei şi partidului, cu ramuri de brad şi flori, cu pancarte pe care se poate citi: „P.C.R.­­Ceauşescu", „Ceauşescu şi poporul". In piaţa centrală a oraşului, conducătorilor de partid şi de stat li se oferă tradiţionala pîine şi sare. Un grup de pionieri îi îmbrăţişează, le dăruiesc cravate roşii şi flori. Se intonează Imnul de stat, după care tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de onoare, formată din ostaşi, mem­bri ai gărzilor patriotice şi tineri din detaşamentele de pregătire pentru apăra­rea patriei. In cuvinte calde, primul secretar al Comitetului judeţean de partid, tovară-Coloana de maşini se îndreaptă­­apoi spre cea mai importantă zonă in­dustrială a oraşului, cu­noscută prin întreprinde­rile sale constructoare de maşini. Prima vizită de lucru în municipiul Plo­ieşti are loc la­ Uzina de utilaj chimic. Fiind una din cele mai vechi între­prinderi ale oraşului, U­­zina s-a profilat pe pro­ducţia de utilaj chimic a­­biai în 1961, ca urmare a dezvoltării impetuoase a acestei ramuri industriale în patria noastră. Direc­tul ing. Ilie Cîşu, salută prezenţa t­o va­r­ă ş u l­u­i Nicolae Ceauşescu în jude­ţul Prahova, arătînd că vizita sa de lucru consti-' tuie un puternic imbold în înfăptuirea sarcinilor pla­nului cincinal care a înce­put. torul general al uzinei, ing. Eugen Tom­a, prezintă oaspeţilor cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici, prin­tre care compensatorul lenticular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valorînd cît două autoturisme. Uzina produ­ce acum anual 1 000 de compensatoare de acest gen. Cincinalul care a în­ceput va aduce o creştere substanţială a producţiei şi productivităţii muncii. In hala cazangeriei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îi sunt prezen­tate procedeele moderne cu care sunt realizate i­­mensele recipiente cilin­drice şi sferoidale. Contro­lul sudurilor se face aici cu ajutorul radioizotopilor. Secretarul general al par­tidului se opreşte în drep­tul unor schimbătoare de căldură. Aici, lucrează maistrul Paul Kaulis, mun­citorii Cornel Caranfil şi Ion Vîslan. Ei răspund la întrebările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se angajează în faţa secreta­rului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exem­plară a planului anual. Se vizitează apoi secţia de rulmenţi nestandardi­zaţi — prima­ fabrică de rulmenţi din ţară — a că­rei producţie e destinată instalaţiilor de foraj, la­­minoarelor etc. Diferite sortimente de rulmenţi sunt exportate în 14 ţări într-o cantitate ce repre­zintă aproximativ 50 la sută din capacitatea de producţie a secţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţia să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic şi rulmenţi speciali. — Avînd în vedere expe­rienţa pe care o aveţi, spu­ne secretarul general al partidului, vă­ propun să realizaţi în colaborare cu Fabrica de maşini-unelte şi agregate — Bucureşti o maşină de rectificat inele pentru rulmenţi. De ase­menea, este absolut necesar să asiguraţi aici, pe stan­duri de probă, funcţiona­rea utilajelor în condiţii similare cu cele din explo­atare pentru a se evita ori­ce deficienţe calitative. „ Avem unele dificul­tăţi în aprovizionarea rit­mică cu laminate şi oţel, spune directorul întreprin­­derii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută pe loc cu tovarăşul Maxim Ber­­ghianu, preşedintele Co­mitetului de Stat al Plani ■ ficării, cu ministrul indus­triei construcţiilor de maşi­ni, Ioan Avram, asupra mă­surilor operative necesare pentru rezolvarea acestei situaţii. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare, 40 de noi utila­je, secretarul general al partidului consideră că acesta e doar un început şi indică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea şi realizarea în întreprindere a unor ma­şini, pentru sporirea efi­cienţei acţiunii de autouti­­lare. La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu urează întregului colectiv al uzi­nei, noi succese în muncă, multă sănătate şi fericire. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii şi mii de ploieşteni, coloana de ma­şini se îndreaptă spre Uzi­na „1 Mai“, unde s-a năs­cut o bună parte din pă­durile de sonde ale ţării. De aici au pornit spre nu­meroase colţuri ale lumii zeci şi zeci de instalaţii de foraj, ducînd faima con­structorilor ploieşteni pe multe meridiane şi impu­­nînd firma „Upetrom“ pe locul II în producţia mon­dială. In medaliile de aur obţinute de produsele uzi­nei la mai multe tîrguri in­ternaţionale, strălucesc hărnicia şi talentul acestui vechi colectiv muncitoresc, care în ultimul sfert de secol a depus eforturi susţinute pentru moderni­zarea uzinei, pentru însu­şirea şi aplicarea celor mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale. La intrarea în uzină, conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de ing. Dumitru Nistor, direc­tor general al Centralei in­dustriale de utilaj petrolier, care prezintă ultimele ti­puri de sonde create aici. Ing. Alcibiade Mihăilescu, directorul Institutului de cercetări şi proiectări de utilaj petrolier, arată oas­peţilor un grafic de exploa­tare, din care reiese că ul­timele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calita­tiv se datorează intră­rii în funcţiune a u­­nei noi linii tehnologice. Se realizează acum sape cu lagăre etanşe şi cu maxi­­jer, precum şi pompe tri­plex cu parametri supe­riori. — Ce preocupări aveţi în domeniul forajului marin ? — întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalaţii pentru pla­tou continental şi avem ambiţia de a o realiza la nivelul exigenţelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul institutului. — Vă felicit pentru ceea ce aţi realizat pînă acum şi vă doresc succese pe mă­sura sarcinilor planului cincinal, urează secretarul general al partidului cerce­tătorilor şi proiectanţilor. Vizitînd halele între­prinderii, conducătorii de partid şi de stat constată rezultatele acţiunii de mo­dernizare a fabricaţiei. In secţia mecanică I se poa­te urmări „pe viu“ evolu­ţia pompelor de noroi, ca­re înregistrează, în ultimii ani, o­ reducere masivă a consumului de metal de la 24,7 kg pe 1 CP, la­ 12,9 kg. De asemenea, spiritul inovator, ingeniozitatea şi talentul tehnic al muncito­rilor şi specialiştilor de aici apar cu pregnanţă în­tr-o serie de maşini şi uti­laje proiectate şi realizate­­în uzină, efort materializat în reducerea cheltuielilor de valută, în sporirea pro­ductivităţii muncii. Ilus­trativă în acest sens este maşina pentru prelucrarea electrochimică a matriţe­lor, proiectată şi construită aici. Se vizitează secţia de tra­tament termic, locul unde oţelul sapelor e înnobilat, căpătînd o duritate com­parabilă cu a diamaintu­­lui. Secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilare la realizarea celei de a tre­ia linii de tratament ter­mic, sarcină ce concordă cu dezvoltarea și diversifi­carea acestui gen de pro­duse în actualul cincinal. Astfel, de la 47 tipuri de sape realizate în prezent, se va ajunge în 1975 la 114 tipuri de sape, unele din a­­cestea fiind capabile să a­­tingă o adîncime de 8 000 metri. Competiţia spre a­­dîncime echivalează aici cu un impetuos salt spre culmile tehnicii moderne. Conducătorii de partid şi de stat vizitează apoi noua platformă a uzinei, cu o suprafaţă de 12 000 mp, spaţiu pe care se extinde procesul de fabricaţie da­torită investiţiilor din actu­alul cincinal. Sub vastele hale în construcţie, tovară­şul Nicolae Ceauşescu pro­pune ca acoperişul să fie făcut din­ plăci de sticlă pentru ca muncitorii să be­neficieze de lumină natu­rală. In ce priveşte per­spectivele uzinei,­ secreta­rul general al partidului cere să se accentueze pro­filarea pe utilajul petrolier şi metalurgic, să stea in centrul preocupărilor pro­blemele sporirii producţi­ei, a productivităţii muncii şi ridicarea tehnicităţii. De asemenea, a indicat să se elaboreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanţei eco­nomice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul şi să crească pon­derea exportului. Oaspeţii sunt invitaţi să asiste la o demonstraţie practică de ridicare a turlei unei instalaţii de foraj, ope­raţie ce se desfăşoară în nu­mai patru minute. — E bine că vă mîndriţi cu locul fruntaş în produc­­­ţia mondială de utilaj pe­trolier, dar acest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioa­ră, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu-se ca­drelor de conducere. ★ In încheierea vizitei de­­ lucru în întreprinderi in­dustriale din judeţul Praho­va, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut o discuţie cu membrii secretariatului Comitetului judeţean de partid, în timpul căreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a vastei experienţe a colec­tivelor în realizarea de ma­şini şi utilaje de înalt ran­dament, competitive pe piaţa mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor româ­neşti. în felul acesta, se va reduce importul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susţinut a economiei naţio­nale. Pentru realizarea a­­cestei sarcini de deosebită însemnătate, se impune ex­tinderea cooperării, atît în­tre uzinele constructoare de maşini din cadrul judeţului, precum şi între acestea şi cele din judeţele vecine. Actualul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creştere a industri­ei constructoare de maşini, prin nivelul calitativ supe­rior al producţiei, solicită din partea cadrelor de spe­cialişti din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în­­sta­bilirea tipurilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerinţele e­­conomiei naţionale şi ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la pro­ducerea de instalaţii de ma­re capacitate şi complexita­te tehnică. Secretarul general al par­tidului a insistat asupra ne­cesităţii unei informări per­manente a specialiştilor cu tot ce este nou în domeniul construcţiilor de maşini, a organizării unui schimb de experienţă pentru extinde­rea celor mai bune metode folosite în autodotarea în­treprinderilor. La plecarea din munici­piul Ploieşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au oprit din nou în centrul oraşului. Secreta­rul general al partidului a mulţumit cetăţenilor pentru primirea ce i s-a făcut, adre­­sîndu-le urarea de noi suc­cese în muncă. Vizita de lucru a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în unităţi industriale din Sinaia, Cîm­­pina, Plopeni şi Ploieşti, discuţiile purtate cu nume­roşi muncitori, tehnicieni, ingineri, cu­ reprezentanţi ai ministerelor şi organelor locale de partid şi de stat privind sarcinile actuale şi de perspectivă, au scos în evidenţă realismul obiecti­velor planului pe 1971 şi ale cincinalului, hotărirea oa­menilor muncii de a le în­deplini, ridicînd pe o treap­tă calitativ superioară nive­lul întregii activităţi. Secretarul general al par­tidului s-a interesat îndea­proape de condiţiile de muncă şi viaţă ale oameni­lor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor, concrete ale producţiei. Indicaţiile date şi cu acest prilej ilus­trează grija statornică a conducătorului partidu­lui şi statului nostru pen­tru ca sarcinle însufle­­ţitoare stabilite de partid să fie transpuse în viaţă spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU N. POPESCU­­BOGDANEŞTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU Fotografii de :­­ ANGHEL PASATI şi RADU CRISTESCU Cincinalul ritmurilor înalte in construcţia de maşini La Uzina „Neptun" din Cîmpin« Aspect din timpul vizitei la I.R.U.E.-Cîmpina In vizită la Uzina „1 Mai din Ploieşti, uriaşul laborator al pădurilor de sonde ce au împinzit ţara, produse româneşti cu un bun renume pe piaţa mondială. Succesele utila­jului petrolifer produs aici, apreciat atît la tirgurile internaţionale şi cu un bun randa­ment practic, demonstrează capacitatea creatoare a unui popor pornit vertiginos pe dru­mul industrializării, al progresului şi civilizaţiei.

Next