Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-13 / nr. 7201

Proletari din toate ţâri­le, uniţi-vâ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7201 . Miercuri 13 ianuarie 1971 ■ 6 pa­gini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NIC LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în între­prinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru in cadrul cărora au avut loc lar­gi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Si­naia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi U­­zina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică- Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai“ din Ploieşti. Întâlnire rodnică, plină de căldură, cu muncitorii din Sinaia Este un adevăr ce multora le-a rămas necunoscut: Si­naia, perla turismului mon­tan al ţării, se face cunos­cută nu numai prin vilele sale cochete, prin împreju­rimile cu un peisaj­ nease­muit de frumos, prin aerul ozonat, ci şi prin una din­tre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de me­canică fină, producătoare de pompe de injecţie. Este o zi însorită, încăr­cată de farmec şi genera­toare de optimism. Locuito­rii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpina­­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, în clo­cotul pe care-l întîlnim de-a lungul arterei princi­pale a oraşului Sinaia o prelungire a atmosferei în­sufleţite ce a domnit pe în­treg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire şi o încununare a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la A­­zuga, Buşteni, Poiana Ţapu­lui şi în care cetăţenii l-au salutat cu căldură şi entu­ziasm cu flori, cu steaguri, cu urări de bun venit. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-ad­­ministrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scan­da „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „P.C.R. — Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pan­cartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu !“ Primul secretar al Comite­tului judeţean­­ Prahova al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cu­­vînt de bun sosit. Sunt de faţă ministrul indus­triei construcţiilor de ma­şini, Ioan Avram, secretarul Comitetului orăşenesc-Si­­naia al P.C.R. şi primar al oraşului, Constantin Neagu, membrii Comitetului de conducere a întreprinde­rii. Directorul uzinei, in­ginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o ex­poziţie unde­­ sunt înfăţişa­te principalele produse ale întreprinderii , aproxi­mativ 30 de pompe de in­jecţie necesare echipării tuturor tipurilor de mo­toare Diesel fabricate în ţara noastră. Specialiştii uzinei informează despre performanţele tehnice ale produselor, despre­­activi­tatea­­ prezentă şi viitoare a acestei uzine. S-a arătat că aici se produc şi pom­pe de ulei şi distribuitoa­re hidraulice pentru insta­laţii de mecanizări şi au­tomatizări. Referindu-se la evoluţia uzinei, directo­rul a menţionat, printre altele, că, faţă de anul 1960, producţia globală a fost, în 1970, de 4,2 ori mai mare şi că în 1975 va fi de 6,5 ori mai mare. Se citează o­rierie de alte da­te importante. Productivi­tatea muncii a crescut în aceeaşi perioadă cu 256 la sută. Aici se uzinează cir­ca 2 milioane de piese pe lună. Sunt relevate inven­tivitatea, spiritul creator al colectivului. Astfel, o pompă de injecţie care cîntărea 73 kg, reproiectată succesiv, a ajuns să cîntă­­rească doar 13 kg. A fost în­făţişată pompa pentru lo­comotivele Diesel hidrau­lice de 1250 CP, de­­ con­cepţie originală, pompă ro­tativă cu performanţe supe­rioare. Uzina produce exclu­siv piese de mecanică fină. Prin reproiectare, la numai un singur reper, s-au reali­zat economii în valoare de 880 000 lei. Viitoarele au­tocamioane grele, după li­cenţă M.A.N., în curs de asimilare la „Steagul Ro­­şu"-Braşov, vor fi echipa­te cu pompe de injecţie produse la Sinaia. Se vizitează mai întîi hala de automate şi semi­fabricate pentru aparatura de precizie. Secretarul ge­neral al partidului se inte­resează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. Apoi, în hala prelucră­rilor mecanice, se urmăreş­te faza în care pompele de­­ injecţie dobîndesc profilul lor definitiv. Se vizitează primele trei nivele, din cele cinci cite are această impunătoare construcţie in­ (Continuare in pag. a 2-a) In timpul vizitării Uzinei de utilaj chimic din Ploieşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost primit cu deosebită căldură de colectivul întreprinderii de reparat utilaje electrice din Cîmpina La nivelul exigenţelor noului cincinal CALITATEA şi productivitatea muncii in institutele de proiectări ... Institutul dle proiectări uzine şi instalaţii metalurgi­ce — IPROMET — din Capitală. Realizările dobîn­­dite pînă acum ne îndreptă­ţesc să afirmăm că aici s-a păşit cu dreptul in noul cincinal, că experienţa şi rezultatele practice — din fabricile şi uzinele proiecta­te de această instituţie de prestigiu — au constituit o solidă platformă, de pe care s-a pornit pe coordonatele superioare ale anului 1971. După cum este şi firesc, la baza acestor afirmaţii se află în primul rînd înfăptuirile din 1970. După cum ne in­formează tovarăşul ing. ION PRISECARU, directo­rul institutului, planul pro­ducţiei globale şi marfă a fost în ultimul an al cincina­lului realizat in proporţie de 105,2 la sută şi respectiv 106,5 la sută, beneficiarii pri­mind în avans 580 proiecte. Valoarea documentaţiei­ de execuţie elaborată şi livrată însumează o producţie mar­fă de 50 milioane lei, avînd o structură ce ilustrează concludent concentrarea e­­forturilor pe întocmirea şi predarea proiectelor desti­nate investiţiilor din 1971 şi care se circumscriu in jurul cifrei de 92 la sută. In domeniul depistării mo­dalităţilor menite să impul­sioneze eficienţa muncii şi să asigure succesul în în­deplinirea angajamentelor asumate în întrecerea socia­listă, proiectanţii — prin­­tr-un consum mai mare de in­teligenţă — au reuşit să de­termine economisirea a 12 000 tone şi, respectiv, 950 tone metal, faţă de angaja­mentele care prevedeau 9 000 tone la lucrările de construcţii montaj şi 800 tone la utilaje. Prin Între­buinţarea­ unor proiecte „re­­folosibile“ au fost economi­site 580 000 ore de proiecta­­re (angajament — 490 000 ore) iar valoarea investiţiilor a fost redusă cu 210 milioane la total şi cu 112 milioane la construcţii-m­ontaj. ..ceea ce depăşeşte cu 10 şi respec­tiv cu 2 milioane angaja­mentul asumat. De reţinut că, urmărind folosirea cit mai chibzuită a fiecărui leu investit, colectivul de aici, a­­cordind o mai mare atenţie utilizării cit mai raţionale a spaţiilor de producţie, a redus suprafeţele ce urmau să fie construite cu 3 200 mp, iar importul de utilaje şi instalaţii cu peste 29 mi­lioane loi. Referindu-se la dinamis­mul producţiei de oţel, care, în, 1975, va fi cu o dată şi jumătate mai mare decit în 1970, ing. I. Prisecaru, sus­ţinea că impetuozitatea rit­mului implică un vast pro­gram de investiţii la a cărui înfăptuire IPROMET este solicitat să-şi aducă din plin contribuţia. Valoarea investiţiilor cărora institutul are sarcina să Ie asigure do­cumentaţia tehnică şi de execuţie în actualul cincinal depăşeşte 20 miliarde lei,­­ponderea deţinind-o, in continuare, combinatele side­rurgice de la Galaţi şi Hu­nedoara, la care se aliniază o unitate nouă. Uzina de o­­ţeluri aliate — Tîrgovişte. Aşa după cum ni s-a rela­tat, in majoritatea sectoare­lor ş­i atelierelor institutu­lui, una dintre condiţiile in­dispensabile înfăptuirii vo­lumului sporit de lucrări în 1971 şi în perspectivă este tocmai creşterea productivi­tăţii muncii proiectanţilor, cu alte cuvinte, creşterea va­lorii investiţiei proiectate pe salariat. Tocmai în acest sens, ei solicită din partea comitetului de direcţie per­severenţă în finalizarea u­­nor măsuri a căror aplica­re a început şi al căror e­­fect se va reflecta fără în­doială în dobindirea de semnificative sporuri de producţie, intr-o înaltă pro­ductivitate a muncii la planşetă. Se cuvine să amin­tim citeva dintre aceste mă­suri : perfecţionarea activi­tăţii coordonatorilor gene­rali, a şefilor de proiectări complexe şi pe obiecte, cla­rificare» operativă a temei­lor de specialitate şi a pro­blemelor tehnice apărute in perioada de elaborare, ridi­carea la im nivel superior a conlucrării cu beneficiarii şi constructorii începînd din faza de proiectare şi pînă la atingerea parametri­lor proiectaţi. După cum au opinat în discuţia purta­tă cu dinşii inginerul Pascu Cristea, şeful sectorului construcţii, şi economistul Virgil Durbaca, şeful ser­­­­viciului organizarea mun­cii, o problemă arzătoare care se cere grabnic solu­ţionată este îmbunătăţirea structurii personalului de proiectare, în sensul asigu­rării unui raport mai raţio­nal , între cadrele cu studii superioare şi cele cu studii medii, a­cum de altfel pre­văd şi recentele reglemen­tări. Personalul cu pre­gătire medie ,ce urmează să fie angajat să aibă calificarea corespunzătoare, nu numai studiile liceale. P. IANCULESCU (Continuare în pag. 5­ a) Termocentrala Prima de la Craiova lucrează decadă la parametrii proiectaţi din 1971 . Termocentrala de la Craiova, cea mai mare cen­trală electrică aflată în funcţiune în ţara noastră, a livrat consumatorilor, în prima decadă din acest an, 175 000 000 kWh energie electrică, depăşindu-şi sarcini­le de plan pentru acest interval. Toate grupurile au funcţionat ireproşabil, energeticienii craioveni răs­­punzînd cu promptitudine comenzilor Dispeceratului central al Sistemului energetic naţional. Simultan, de aici au fost livrate Combinatului chimic şi întreprin­derii sere Craiova 60 000 Giga­calorii energie termică. Potrivit informaţiilor furnizate de inginerul Gheor­ghe Chiorean, directorul întreprinderii centrale electrice Craiova, această unitate, care dispune de o putere insta­lată de 1 050 MW, lucrează în prezent cu întreaga ca­pacitate, toate grupurile atingîndu-şi parametrii pre­văzuţi în proiecte. Zilnic, în funcţie de cerinţe, se produc aici între 20 000 000 şi 22 000 000 kWh energie electrică, precum şi însemnate cantităţi de energie termică. Peste plan produse chimice de 3600 000 lei Chimiştii craioveni au raportat depăşirea pla­nului producţiei din pri­ma decadă a lunii ia­nuarie cu peste 3 600 000 lei. După cum ne-a in­format inginerul Iustin Rogoz, directorul gene- CĂRBUNE de cea mai bună calitate De la începutul anului minerii Sălajului au ex­tras adîncurilor cantita­tea de 34 732 tone cărbu­ne — net, îndeplinind şi depăşind substanţial prevederile de plan, co­respunzătoare pentru prima decadă a lunii ia­nuarie. Pe locurile frun­taşe pe judeţ se situează, după prima decadă, mi­nerii Exploatării Sărmă­­şag, care au extras 17800 tone cărbune — net, şi minerii de la Surduc, care au îndeplinit sarci­nile de plan extrăgînd de la începutul anului cantitatea de 9 500 tone cărbune — net peste pre­vederi. C. SERAC ral al Combinatului chi­mic Craiova, toate uni­tăţile produc la acest în­ceput de cincinal con­form graficelor stabilite. Fabricile de amoniac de pe vechea şi noua platformă chimică au produs în plus de la în­ceputul anului 2 500 tone amoniac. Această reali­zare se reflectă pozitiv în producţia de îngrăşă­minte unde­­s-au înregis­trat sporiri faţă de pre­vederile planului de 3400 tone uree şi 1500 tone a­­zotat de amoniu. Colectivul Uzinei „Ar­mătura" din Cluj, care a­­nul acesta are de reali­zat o producţie fizică cu 18 la sută mai mare de­cit în 1970, a înregistrat în primele 10 zile de ac­tivitate productivă ale lunii ianuarie o depă­ un prim bilanţ rodnic După cum ne infor­mează tovarăşul Ale­xandru Mileşchin, direc­torul adjunct al Direc­ţiei judeţene de statis­tică Galaţi, rezultatele din prima decadă confir­mă eficienţa măsurilor pregătitoare luate de conducerea fiecărei în­treprinderi în vederea u­­nui demaraj bun la înce­put de an. In cadrul pri­mei decade a lunii ia­nuarie planul producţiei globale, al celei marfă vîndută şi încasată şi cel al livrărilor la export a fost îndeplinit — pe an­samblul industriei jude­ţului — în proporţiei de 100,8 la sută, 103,1 la sută şi respectiv 101,1 la sută. Producţia supli­mentară realizată în pe­rioada amintită se con­cretizează în : 1422 tone fontă, 999 tone oţel, 182 tone laminate finite, 54 tone sîrmă, 90 tone pre­fabricate beton şi alte numeroase produse, sire a planului cu 22 la sută. Astfel, au fost fa­bricate în plus peste pre­vederi, 16 600 kg armă­turi din fontă şi 3 400 kg armături din alamă pen­tru instalaţii interioare. MARIN OPREA - ELENA ŢUICU MIRCEA CIŞMAN Producţie suplimentară de armături pentru instalaţii

Next