Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)
1971-02-23 / nr. 7236
Proletari din toate țările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7236 Marti 23 februarie 1971 6 pagini 30 bani CONSFĂTUIREA DE LUCRU a conducătorilor centralelor industriale unităţi cu statut de centrală şi ai celorlalte Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Rutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovic , Miron Constantinescu, Mihai Dalca, Mihai Gere, Vasile Patilinei, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmînd ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară. (Agerpres) Prestigioase înfăptuiri in dezvoltarea multilaterală A JUDEŢULUI ILFOV Mergind neabătut pe calea indicată de partid, oamenii muncii din judeţul Ilfov au transformat fiecare an al cincinalului 1966—1970 în trepte de largă anvergură pe drumul ascendent al dezvoltării economice şi sociale spre progres şi bunăstare a acestei părţi a ţării. Pe fundalul acestei tradiţionale zone agricole apar tot mai clare contururile industriei socialiste, pentru a cărei dezvoltare a fost alocată cea mai mare parte din volumul total al investiţiilor ; în 1966—1970, fondurile de investiţii puse la dispoziţia dezvoltării multilaterale a judeţului au însumat 8 100 000 000 Iei, cu 72,3 la sută mai mult decât în perioada 1960—1965. Din tabloul realizărilor obţinute iese pregnant în evidenţă dinamica transformărilor şi mutaţiilor calitative survenite pe plan economic în industria şi agricultura judeţului nostru. Procesul de GRIGORE MIHAESCU, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Ilfov industrializate s-a materializat în obiective industriale moderne şi de mare capacitate, intrate în funcţiune în anii cincinalului — Filatura de fibre chimice şi de bumbac din Olteniţa, Fabrica de ambalaje metalice Buftea, Fabrica de produse ceramice. De asemenea s-au dezvoltat capacităţile de producţie la şantierele navale din Olteniţa şi Giurgiu, fabricile de conserve Buftea şi Valea Roşie, întreprinderea de prefabricate din beton armat Giurgiu şi altele. Toate acestea au făcut ca volumul producţiei industriale în 1970 să fie cu 67,6 la sută mai mare decit în anul 1965, iar producţia anului 1950 să fie realizată acum în mai puţin de 3 săptămîni. In anul 1970, producţia globală a crescut faţă de 1965 cu 193,7 la sută în ramura construcţii de maşini, cu 259,7 la sută in industria textilă şi cu 120,6 la sută in industria materialelor de construcţii. In 1970, ponderea producţiei industriale în economia judeţului s-a ridicat la peste 50 la sută. Ritmuri impetuoase de dezvoltare s-au înregistrat şi în agricultură. Acest sector al judeţului nostru ocupă locul întîi pe ţară la suprafaţa arabilă, la producţia globală, la producţia de lapte etc. In anii cincinalului, baza materială a agriculturii s-a dezvoltat continuu. Au fost construite şi s-au dat în funcţiune noi şi importante obiective, printre care complexele industriale de creştere şi ingrăşare a porcinelor de la Ulmeni, Giurgiu, Periş şi Cocioc, complexele avicole de la Crevedia, Mihăileşti, fabricile de nutreţuri combinate de la Giurgiu şi Periş, o staţie de uscat şi condiţionat seminţe, o staţie pilot de cercetări pentru nutreţuri combinate etc. De asemenea, s-au extins suprafeţele irigate şi a crescut substanţial gradul de mecanizare şi chimizare a lucrărilor agricole şi de fertilizare a solului. Pe ogoarele judeţului nostru lucrează acum circa 8 099 de tractoare, 4 000 combine diverse, 3 300 semănători şi alte numeroase maşini agricole. Consiliul judeţean al sindicatelor, organele şi organizaţiile sindicale din judeţ au desfăşurat o susţinută muncă politică şi organizatorică în rîndul membrilor de sindicat in vederea mobilizării lor la îndeplinirea obiectivelor întrecerii socialiste intre judeţe — organizată de partid — şi în întrecerea pe ramuri de producţie pentru a-i atrage la o participare activă în dezbaterea problemelor legate de îndeplinirea planului de stat şi a angajamentelor asumate. Reprezentanţii sindicatelor şi ai salariaţilor au contribuit mai eficient la elaborarea deciziilor şi aplicarea hotărîrilor stabilite de organele de conducere colectivă pe linie de stat, organele şi organizaţiile sindicale au iniţiat acţiuni mai multe şi mai diverse pentru generalizarea experienţei înaintate. Numai în anul 1970 au fost organizate de către Consiliul judeţean al sindicatelor, Consiliul municipal Giurgiu şi celelalte consilii orăşeneşti şi comitete ale sindicatelor din judeţul Ilfov peste 300 schimburi de experienţă, consfătuiri, simpozioane, comunicări tehnico-ştiinţifice etc. (Continuare in pag. 4-a) TOVARĂŞUL NICOLAI CIAIŞESCU) a primit pe ministrul comerţului al Algeriei comerţului exterior al României. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, ministrul algerian Layachi Yaker a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, un cordial mesaj de prietenie şi urări de sănătate şi progres din partea preşedintelui Consiliului Revoluţiei, şef al guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Houari Boumediene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat calde mulţumiri pentru acest mesaj şi l-a rugat, la rîndul său, pe ministrul algerian să transmită preşedintelui Houari Boumediene urările sale de sănătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru poporul algerian. în cursul convorbirilor a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-algeriene, în special în ce priveşte dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi tehnice. S-a constatat că există posibilităţi pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice, pentru adîncirea cooperării în diferite sectoare de activitate, in interesul reciproc al celor două ţări. Pe parcursul convorbirii s-a făcut, totodată, un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale care interesează cele două ţări. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit luni, 22 februarie, pe Layachi Yaker, ministrul comerţului, conducătorul delegaţiei economice a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Cornel Burtică, ministrul UZINA „RULMENTUL“ BRAŞOV. Vă prezentăm un aspect din noua hală de asamblat rulmenţi. Pagina a 5-a Județul ILFOV pe treptele marilor împliniri Fizionomia unei săptămîni AUREL BARANGA . Săptămina încheiată la 21 februarie a stat sub semnul a trei evenimente deosebit de importante, semnificînd preocupări fundamentale în domenii diferite : cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, ex- punerea ţinută la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană şi vizita de lucru făcută în cîteva întreprinderi ale industriei agro-f alimentare din Bucureşti. Cuvîntarea pronunţată în înaltul forum al tinereţii din patria noastră, în faţa celor două mii de delegaţi reprezentînd două milioane şi jumătate de tineri comunişti, purtători de cuvînt şi de idealuri ai întregului nostru tineret, s-a constituit într-un docu- ment de amplă analiză tematică, de covîrşitoare insemnătate practică, înmăsura în care făcînd o te meinică prospecţie a raporturilor dintre generaţii au stabilit profilul celei mai semnificative cuceriri pe care a realizat-o poporul nostru în anii regimului so-J cialist : perfecta unitate de năzuinţi ce însufleţesc astăzi pe cetăţenii statului român, indiferent de vîrstă, de naţionalitatea căreia îi aparţin, sau de la îndeletnicirile lor. Grija permanentă a statului pentru ș fiii săi, concretizată în fapte ce se numesc : regimul exemplar de învăţătură şi pregătire profesională, siguranţa locului de muncă după absolviirea facultăţii — cu o consecinţă esenţială : ţara noastră nu cunoaşte plaga „şomajului intelectual" — asigurarea unui climat şi a unor condiţii pentru ca orice om — indiferent de naţionalitatea sa — să-şi poată desăvîrşi personalitatea, toţi aceşti fac^ (Continuare în pag. 4-a) SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarâşului NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adînci rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adînc respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînd pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajînd energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului în care sîntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi. Partidului Comunist Român , care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. .. ii........................................ ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI U. T. C. Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii, care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C, în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate Raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tinereului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX- lea al U.T.C. , Congresului i-au fost supuse în continuare textele unor moţiuni privind probleme ale vieţii internaţionale. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind situaţia din Indochina; referitoare la Orientul Apropiat ; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională privind securitatea europeană , cu privire la dezarmare , cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Ultimul punct al ordinei de zi l-a constituit alegerea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Prin vot secret Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi, şi Comisia Centrală de Cenzori, alcătuită din 35 membri. h După-amiază, a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.G. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de tineret de aceste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că, în prima sa şedinţă plenară, Comitetul (Continuare în pag. 4-a) Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii: Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, Iosif Walter. 'Y'yV'VVVVVVVVTVTVV WWW WW VW W 'TVVVVVV^ CITIŢI IN PAGINA A III-A: Dezbaterea publică: SINDICATELE pot fi şi trebuie să devină participante de prestigiu la viaţa noastră economică şi socială 0nare uzina de utilaje in construcţie la Bistriţa In zona unde se profilează platforma industrială a oraşului Bistriţa, se construieşte una dintre cele mai mari unităţi economice prevăzute în actualul cincinal în judeţul Bistriţa-Năsăud . Uzina de utilaje pentru industria materialelor de construcţie şi refractare. Numai hala de uzinaj mecanic va ocupa o suprafaţă de 30 000 mp. Marea majoritate a tipurilor de utilaje ce se vor fabrica aici se vor produce pentru prima dată în ţară. . In final întreprinderea va avea o capacitate de 16 000 tone de utilaje pe an şi va număra peste 3 000 de salariaţi. Primele cantităţi de produse — circa 5 000 tone — urmează să fie livrate în trimestrul IV al anului 1972. MARIN OPREA .