Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)

1971-02-23 / nr. 7236

Proletari din toate țările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7236 Marti 23 februarie 1971 6 pagini 30 bani CONSFĂTUIREA DE LUCRU a conducătorilor centralelor industriale unităţi cu statut de centrală şi ai celorlalte Luni dimineaţa s-au des­chis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovară­şilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leon­­te R­utu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovic , Miron Constantinescu, Mi­hai Dalca, Mihai Gere, Va­sile Patilinei, Mihai Mari­nescu, Ion Păţan. La lucrări participă con­ducători ai centralelor in­dustriale şi ai celorlalte u­­nităţi cu statut de centra­lă, miniştri şi cadre de conducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme eco­nomice ai comitetelor ju­deţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprin­deri, specialişti din institu­tele de cercetări şi proiec­tări, cadre didactice din învăţămîntul superior, teh­nic şi economic. Consfătuirea a fost des­chisă de tovarăşul Manea Mănescu. în cursul zilei de luni, lu­crările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, ur­­mînd ca marţi să fie relua­te în şedinţă plenară. (Agerpres) Prestigioase înfăptuiri in dezvoltarea multilaterală A JUDEŢULUI ILFOV Mergind neabătut pe ca­lea indicată de partid, oa­menii muncii din judeţul Il­fov au transformat fiecare an al cincinalului 1966—1970 în trepte de largă anvergură pe drumul ascendent al dezvol­tării economice şi sociale spre progres şi bunăstare a acestei părţi a ţării. Pe fundalul acestei tradi­ţionale zone agricole apar tot mai clare contururile indus­triei socialiste, pentru a că­rei dezvoltare a fost alocată cea mai mare parte din vo­lumul total al investiţiilor ; în 1966—1970, fondurile de in­vestiţii puse la dispoziţia dez­voltării multilaterale a judeţului au însumat 8 100 000 000 Iei, cu 72,3 la su­tă mai mult decât în perioada 1960—1965. Din tabloul realizărilor ob­ţinute iese pregnant în evi­denţă dinamica transformă­rilor şi mutaţiilor calitative survenite pe plan economic în industria şi agricultura judeţului nostru. Procesul de GRIGORE MIHAESCU, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Ilfov industrializate s-a materia­lizat în obiective industriale moderne şi de mare capaci­tate, intrate în funcţiune în anii cincinalului — Filatura de fibre chimice şi de bum­bac din Olteniţa, Fabrica de ambalaje metalice Buftea, Fabrica de produse ceramice. De asemenea s-au dez­voltat capacităţile de pro­ducţie la şantierele na­vale din Olteniţa şi Giurgiu, fabricile de conserve Buftea şi Valea Roşie, întreprinde­rea de prefabricate din be­ton armat Giurgiu şi altele. Toate acestea au făcut ca volumul producţiei industria­le în 1970 să fie cu 67,6 la su­tă mai mare decit în anul 1965, iar producţia anului 1950 să fie realizată acum în mai puţin de 3 săptămîni. In anul 1970, producţia globală a crescut faţă de 1965 cu 193,7 la sută în ramura con­strucţii de maşini, cu 259,7 la sută in industria textilă şi cu 120,6 la sută in indus­tria materialelor de con­strucţii. In 1970, ponderea produc­ţiei industriale în economia judeţului s-a ridicat la pes­te 50 la sută. Ritmuri impetuoase de dezvoltare s-au înregistrat şi în agricultură. Acest sec­tor al judeţului nostru ocu­pă locul întîi pe ţară la su­prafaţa arabilă, la producţia globală, la producţia de lap­te etc. In anii cincinalului, baza materială a agriculturii s-a dezvoltat continuu. Au fost construite şi s-au dat în funcţiune noi şi impor­tante obiective, printre care complexele industriale de creştere şi ingrăşare a por­cinelor de la Ulmeni, Giur­giu, Periş şi Cocioc, comple­xele avicole de la Crevedia, Mihăileşti, fabricile de nutre­ţuri combinate de la Giurgiu şi Periş, o staţie de uscat şi condiţionat seminţe, o staţie pilot de cercetări pentru nu­treţuri combinate etc. De ase­menea, s-au extins supra­feţele irigate şi a crescut substanţial gradul de meca­nizare şi chimizare a lucră­rilor agricole şi de fertiliza­re a solului. Pe ogoarele ju­deţului nostru lucrează acum circa 8 099 de tractoare, 4 000 combine diverse, 3 300 semă­nători şi alte numeroase ma­şini agricole. Consiliul judeţean al sindi­catelor, organele şi organi­zaţiile sindicale din judeţ au desfăşurat o susţinută mun­că politică şi organizatorică în rîndul membrilor de sin­dicat in vederea mobilizării lor la îndeplinirea obiecti­velor întrecerii socialiste in­tre judeţe — organizată de partid — şi în întrecerea pe ramuri de producţie pentru a-i atrage la o participare activă în dezbaterea proble­melor legate de îndeplinirea planului de stat şi a anga­jamentelor asumate. Repre­zentanţii sindicatelor şi ai sa­lariaţilor au contribuit mai eficient la elaborarea deci­ziilor şi aplicarea hotărîrilor stabilite de organele de con­ducere colectivă pe linie de stat, organele şi organizaţii­le sindicale au iniţiat acţiuni mai multe şi mai diverse pentru generalizarea expe­rienţei înaintate. Numai în anul 1970 au fost organizate de către Consiliul judeţean al sindicatelor, Consiliul mu­nicipal Giurgiu şi celelalte consilii orăşeneşti şi comi­tete ale sindicatelor din judeţul Ilfov peste 300 schim­buri de experienţă, consfă­tuiri, simpozioane, comuni­cări tehnico-ştiinţifice etc. (Continuare in pag. 4-a) TOVARĂŞUL NICOLAI CIAIŞESCU) a primit pe ministrul comerţului al Algeriei comerţului exterior al Ro­mâniei. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, mi­nistrul algerian Layachi Yaker a transmis preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, un cordial mesaj de prietenie şi urări de sănătate şi progres din partea preşedintelui Consi­liului Revoluţiei, şef al gu­vernului Republicii Algerie­ne Democratice şi Populare, Houari Boumediene. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu a exprimat calde mulţumiri pentru acest mesaj şi l-a rugat, la rîndul său, pe mi­nistrul algerian să transmită preşedintelui Houari Boume­diene urările sale de să­nătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru po­porul algerian. în cursul convorbirilor a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-algeriene, în special în ce priveşte dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi tehnice. S-a constatat că exis­tă posibilităţi pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice, pentru adîncirea cooperării în diferite sectoare de acti­vitate, in interesul reciproc al celor două ţări. Pe parcursul convorbirii s-a făcut, totodată, un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale care interesează cele două ţări. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit luni, 22 februarie, pe Layachi Yaker, ministrul co­merţului, conducătorul de­legaţiei economice a Re­publicii Algeriene Democra­tice şi Populare, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Cornel Burtică, ministrul UZINA „RULMENTUL“ BRAŞOV. Vă prezentăm un aspect din noua hală de asamblat rulmenţi. Pagina a 5-a Județul ILFOV pe treptele marilor împliniri Fizionomia unei săptămîni AUREL BARANGA . Săptămina încheiată la 21 februarie a stat sub­­ semnul a trei evenimente deosebit de importante,­­ semnificînd preocupări fundamentale în domenii di­­­­ferite : cuvîntarea rostită de secretarul general al­­ partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, ex-­­ punerea ţinută la plenara Consiliului oamenilor­­ muncii de naţionalitate germană şi vizita de lu­­­cru făcută în cîteva întreprinderi ale industriei agro-f alimentare din Bucureşti.­­ Cuvîntarea pronunţată în înaltul forum al tinereţii­­ din patria noastră, în faţa celor două mii de de­­­legaţi reprezentînd două milioane şi jumătate de­­ tineri comunişti, purtători de cuvînt şi de idealuri ai­­ întregului nostru tineret, s-a constituit într-un docu-­ ment de amplă analiză tematică, de covîrşitoare in­­­­semnătate practică, în­­măsura în care făcînd o te­­ meinică prospecţie a raporturilor dintre generaţii a­u stabilit profilul celei mai semnificative cuceriri pe­­ care a realizat-o poporul nostru în anii regimului so-J cialist : perfecta unitate de năzuinţi ce însufleţesc­­ astăzi pe cetăţenii statului român, indiferent de­­ vîrstă, de naţionalitatea căreia îi aparţin, sau de l­a îndeletnicirile lor. Grija permanentă a statului pentru ș­­ fiii săi, concretizată în fapte ce se numesc : re­­­gimul exemplar de învăţătură şi pregătire profe­­­sională, siguranţa locului de muncă după absolvi­i­rea facultăţii — cu o consecinţă esenţială : ţara­­ noastră nu cunoaşte plaga „şomajului intelectual"­­ — asigurarea unui climat şi a unor condiţii pentru­­ ca orice om — indiferent de naţionalitatea sa —­­ să-şi poată desăvîrşi personalitatea, toţi aceşti fac­^ (Continuare în pag. 4-a) SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarâşului NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei ani­versări a semicentenarului partidului, eveniment cu adînci rezonanţe în destinul şi istoria noastră contem­porană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamen­tului profund al tineretului faţă de politica mar­­xist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi în­china întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa în­făptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei so­cialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adînc res­pect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Par­tidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecven­ţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialis­te, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în în­treaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adre­sat Congresului, tinerilor din industrie şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei gene­raţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în con­sens cu procesul de neîntrerupt avînd pe care îl stră­bate azi întreaga viaţă social-politică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajînd energiile şi aptitu­dinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi di­recţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pen­tru a aplica şi promova neabătut normele şi princi­piile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiec­tive ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a ca­pacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noas­tre, mărturia fidelă a spiritului în care sîntem cres­cuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promo­tori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comu­niste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica ex­ternă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd con­secvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării fră­ţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a con­solidării frontului antiimperialist, organizaţia noas­tră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democra­tice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate con­tinentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi spiritul internaţionalist profund, şti­inţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu­­ toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa partidul co­muniştilor, secretarul general al partidului, vor con­stitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apar­tenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi co­munismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem pri­nosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi. Par­tidului Comunist Român , care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce mun­cesc — poporului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestă­vilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. .. ii........................................ ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI U. T. C. Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm ti­neresc, au luat sfîrșit lu­crările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist. Timp de cinci zile, foru­mul larg democratic al tu­turor categoriilor­ de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşu­rate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat o­­biectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, în­văţăturii şi pregătirii cultu­rale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătă­ţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adînci­­rea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., cores­punzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din co­misii, care au adoptat reco­mandări privind activitatea de viitor a U.T.C­, în do­meniul respectiv. Congre­sul a hotărît ca aceste re­comandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concreti­zeze în activitatea practi­că propunerile şi observa­ţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tu­turor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de acti­vitate. Congresul a fost infor­mat despre desfăşurarea lu­crărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţi­ilor Studenţeşti din Ro­mânia şi despre hotărîrile adoptate. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tine­retului au aprobat în una­nimitate Raportul şi acti­vitatea Comitetului Central al Uniunii Tinereului Co­munist, precum şi Rapor­tul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele pro­puse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul U­­niunii Tineretului Comu­nist. S-a adoptat apoi, în for­mulare îmbunătăţită, Re­zoluţia Congresului al IX- lea al U.T.C. , Congresului i-au fost su­puse în continuare textele unor moţiuni privind pro­bleme ale vieţii internaţio­nale. Cu puternice aplau­ze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind situa­ţia din Indochina; referi­toare la Orientul Apropi­at ; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcă­rile de eliberare naţională­­ privind securitatea euro­peană , cu privire la dezar­mare , cu privire la miş­carea internaţională de tine­ret şi studenţi. Ultimul punct al ordinei de zi l-a constituit ale­gerea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Co­munist, a membrilor su­pleanţi ai C.C. al U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Prin vot secret Congre­sul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tinere­tului Comunist alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi, şi Co­misia Centrală de Cenzori, alcătuită din 35 membri. h­ După-amiază, a avut loc şedinţa de închidere a ce­lui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, la care au luat parte tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumi­tru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedin­ţe a conducătorilor de par­tid şi de stat a fost întîm­­pinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.G. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obş­teşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de par­tid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ti­neri din toate sectoarele de activitate, ziarişti ro­mâni şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de tineret de aceste hotare, care au parti­cipat la lucrările Congre­sului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Con­gresului că, în prima sa şe­dinţă plenară, Comitetul (Continuare în pag. 4-a) Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii: Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, Iosif Walter. 'Y'yV'VVVVVVVVT­VTVV WWW WW VW W 'TVVVVVV^ CITIŢI IN PAGINA A III-A: Dezbaterea publică: SINDICATELE­­ pot fi şi trebuie să devină­­ participante de prestigiu la viaţa noastră economică şi socială 0­nare uzina de utilaje in construcţie la Bistriţa In zona unde se profilează platforma indus­trială a oraşului Bistriţa, se construieşte una dintre cele mai mari unităţi economice prevă­zute în actualul cincinal în judeţul Bistriţa-Nă­­săud . Uzina de utilaje pentru industria ma­terialelor de construcţie şi refractare. Numai hala de uzinaj mecanic va ocupa o suprafaţă de 30 000 mp. Marea majoritate a tipurilor de uti­­­­laje ce se vor fabrica aici se vor produce pentru prima dată în ţară. . In final întreprinderea va avea o capacitate­­ de 16 000 tone de utilaje pe an şi va număra­­ peste 3 000 de salariaţi. Primele cantităţi de­­ produse — circa 5 000 tone — urmează să fie­­ livrate în trimestrul IV al anului 1972.­­ MARIN OPREA .

Next