Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)
1971-02-25 / nr. 7238
Proletari din toate țârile, unifi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIM ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7238 ■ Joi 25 februarie 1971 , 4 pagini 30 bani Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a adresa tuturor participanţilor la această consfătuire de lucru, un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite) La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene şi alţi activişti de partid, de sindicat şi de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activităţii economice din ţara noastrăîn discuţiile care au avut loc la ministere cît şi în plenul consfătuirii s-a relevat justeţea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului privind îmbunătăţirea organizării şi conducerii activităţii economice. Deşi centralele industriale îşi desfăşoară activitatea doar de un an şi jumătate, putem spune că ele şi-au dovedit pe deplin eficienţa. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive şl, In acelaşi timp, s-au adus unele critici îndreptăţite, atît cu privire la organizarea centralelor cit şl In legătură cu metodele şi stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce priveşte problemele de finanţare. Nu însă în aceeaşi măsură tovarăşii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficienţe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acţionat pentru a spori eficienţa activităţii unităţilor noastre economice. Din acest punct de vedere, aş putea spune că, dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici şi propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuţiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfăşurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creşterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competenţa profesională şi înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activităţi economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ţinîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire în continuare a organizării, planificării şi conducerii activităţii economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966— 1970 şi trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoaşteţi cu toţii, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producţia Industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan; s-au construit şi dat în funcţiune numeroase obiective în industrie, agricultură şi în celelalte ramuri, s-au obţinut noi progrese însemnate în repartizarea raţională, armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. România a făcut în această perioadă noi paşi înainte pe drumul creşterii forţei sale economice, al valorificării tot mai intense a potenţialului material şi uman. Ca urmare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea producţiei, în mai buna gospodărire a resurselor ţării, venitul naţional a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creşterea nivelului de trai al populaţiei , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii şi îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile şi alocaţiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcţii de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegaţie desfăşurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică şi socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfăşurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii şi le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obţinute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru ţara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătăţire a organizării şi conducerii economiei, a întregii vieţi sociale. S-au creat condiţii pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producţiei şi vieţii social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, se numără şi crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecţionării conducerii şi planificării activităţii economice. O deosebită importanţă a avut crearea consiliilor de administraţie şi a comitetelor de direcţie, instituţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea producţiei, la adîncirea democratismului socialist în economie şi în întreaga viaţă socială, îmbunătăţirea muncii de planificare, dezvoltarea relaţiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activităţii de investiţii, perfecţionarea comerţului exterior şi a sistemului financiar şi de credit, îmbunătăţirea cadrului legislativ al activităţii economice şi alte măsuri luate în această perioadă au creat condiţii ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viaţa economică a ţării, în înfăptuirea politicii partidului şi statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăţi. Tovarăşi. Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea şi funcţionarea centralelor şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfăşurată de aceste unităţi în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producţiei pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ţinînd seama de cerinţele pe care le ridică desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare şi diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producţiei în unităţi mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activităţii economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producţiei materiale, perfecţionarea proceselor de muncă şi, în general, dezvoltarea forţelor de producţie ale societăţii noastre socialiste menţinîndu-se un număr mare de unităţi dispersate; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă , cît şi dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obţinute de centralele industriale, contribuţia pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naţionale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, aşa cum s-a arătat aici, aceste unităţi au obţinut şi cele mai bune rezultate. După cum se ştie, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unităţi de producţie şi nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producţiei în unităţi mari şi nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producţie să se desfăşoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — şi nici chiar toate ministerele — au înţeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcţionează mai mult ca organisme de coordonare şi care, în mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice, dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unităţi economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — şi în această privinţă sunt de acord să lăsăm o libertate desăvîrşită ministerelor, centralelor şi organizaţiilor economice cu statut de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unităţi economice integrate care răspund de conducerea întregii activităţi de producţie, cu tot ce implică aceasta pentru unităţile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector şi fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unităţi în mini ministere — aşa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lîngă faptul că au o organizare şi atribuţiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcţii generale, şi-au creat şi un aparat numeros, unele depăşind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuţie şi de conducere a producţiei ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aş putea să nu menţionez, de asemenea, faptul că în organizarea unităţilor economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt hotărîrile de partid şi de stat privind trimiterea spre producţie a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în aşa fel încît, pînă la urmă, toţi oamenii, cu mici excepţii, să rămînă în Bucureşti. Din toate aşazisele reduceri de personal care s-au realizat în ce priveşte aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unităţile de producţie în provincie, deşi ştim cu toţii că astăzi aproape 85 la sută din producţia ţării se realizează acolo, nu în Bucureşti. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităţilor productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulţi tovarăşi că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităţilor pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Sîntem la început şi, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate , dar se pare că a existat şi o oarecare reţinere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cît mai operativ atribuţiunile ce li s-au încredinţat şi a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reţinere este legată, desigur, şi de faptul că noua formă de organizare implică o creştere serioasă a răspunderilor cadrelor respective ; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăşi aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuşi, prea multe atribuţiuni şi sarcini de la ministere. Au existat reţineri şi la ministere — fireşte, din alte motive. In parte asemenea reţineri s-au născut dintr-o oarecare neîncredere în posibilităţile noilor organisme economice de a soluţiona corespunzător problemele conducerii şi organizării producţiei ; ele au pornit însă şi dintr-o anumită teamă a aparatului central, că dacă se vor trece prea multe atribuţiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menţinerea unui personal atît de numeros la ministere şi că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sus în jos, a cadrelor şi a forţelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producţie, acolo unde se hotărăşte pînă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situaţia de a depăşi aceste reţineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privinţă şi va trebui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cît mai scurt şi în condiţii cît mai bune, a sarcinilor puse de conducerea de partid şi de stat în acest domeniu. Aş dori să mă opresc, de asemenea, pe scurt, asupra unor probleme mai importante care trebuie să stea în faţa unităţilor economice cu statut de centrală, înainte de toate doresc să subliniez necesitatea ca aceste întreprinderi cu statut de centrală să asigure o integrare completă economico-financiară a unităţilor care s-au reunit în cadrul lor, să devină în mod real organisme de conducere a activităţii de producţie, de bună gospodărire a mijloacelor materiale şi financiare. In acest sens înseşi legea şi proiectul de statut pun în centrul preocupărilor această latură a activităţii centralelor industriale. Pornind de aici este necesar să acţionăm cu mai multă fermitate pentru profilarea şi specializarea producţiei. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate unităţile noastre economice, ţinînd seama de specificul şi caracterul fiecărei activităţi. Doresc însă să mă refer îndeosebi la sectorul construcţiilor de maşini, unde această problemă este de o necesitate imediată. Pentru a realiza importantul program pe care acest sector îl are de îndeplinit în cadrul planului cincinal actual, şi pentru a face ca ramura construcţiilor de maşini să realizeze produse de înaltă tehnicitate atît pentru înzestrarea economiei naţionale cu maşini şi utilaje cu parametri de ii (Continuare în pag. a 3-a] ÎNTILNIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL SANTIAGO CAMEO Miercuri, 24 februarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut o întâlnire cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, care face o vizită în ţara noastră. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, cei doi conducători de partid s-au informat reciproc asupra activităţii Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania, au făcut un schimb de păreri privind probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie caldă, tovărăşească. LUCRĂRILE PRIMEI CONSFĂTUIRI PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT In Capitală au început miercuri dimineaţa lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului şi statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în legătură cu activitatea desfăşurată şi căile prin care pot fi puse în valoare cit mai chibzuit şi deplin, rezervele de creştere a producţiei şi a eficienţei economice. La lucrările Consfătuirii participă aproape 2 600 de delegaţi — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat — precum şi numeroşi invitaţi , activişti de partid, reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă din institutele de cercetări şi din învăţămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secţii de specialitate — culturi de cîmp , legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură ; vaci pentru lapte; taurine pentru carne ; ovine; porcine ; păsări şi animale mici. De asemenea, s-au purtat discuţii pe marginea celor mai moderne tehnologii şi forme de organizare a producţiei şi a muncii care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naţionale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfăşura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate şi a se stabili măsuri pentru perfecţionarea activităţii viitoare, in spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres). Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România Dragă tovarăşe Ceauşescu Bucureşti Vă mulţumesc pentru felicitările cordiale pe care mi le-aţi adresat în numele dumneavoastră şi al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România, cu prilejul alegerii mele în funcţia de preşedinte al Comitetului Central al Frontului Naţional din Republica Socialistă Cehoslovacă. Sînt convins că prietenia şi colaborarea multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, dintre Frontul Naţional al Republicii Socialiste Cehoslovace şi Frontul Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România se vor dezvolta spre folosul popoarelor ţărilor noastre în interesul cauzei socialismului şi păcii în lume. GUSTAV HUSAK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Cehoslovac Preşedintele Comitetului Central al Frontului Naţional din Republica Socialistă Cehoslovacă Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit, miercuri 24 februarie a.c., pe Spas Gospodov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, la cererea acestuia. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească. Alteţei Sale, ŞEIC SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului Kuweit Cu prilejul Zilei naţionale a statului Kuweit, am plăcerea să adresez Alteţei Voastre, în numele poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de progres poporului Kuweitului. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Alteţei Sale, JABER AL AHMED AL JABER Prinţ moştenitor şi prim-ministru al statului Kuweit Kuweit Cu ocazia Zilei naţionale a statului Kuweit, transmit Alteţei Voastre sincere felicitări, iar poporului Kuweitului calde urări de pace şi progres. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Japoniei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri la amiază în vizită protocolară de prezentare pe Yoshito Shimoda, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Japoniei la Bucureşti. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe. DEZVOLTAREA FABRICII „TEBA“-ARAD La fabrica ,,Teba“, una dintre cele mai importante unităţi ale Combinatului textil din Arad, se desfăşoară ample lucrări de dezvoltare a capacităţii de producţie. Acum cîteva zile aici a fost pusă în funcţiune secţia filatură, modernizată şi înzestrată cu maşini şi utilaje noi, care au sporit producţia de fire de bumbac de la 245 tone la 750 tone pe an. Sunt într-un stadiu avansat şi lucrările de construcţie a noii ţesături, prevăzută cu 250 de războaie moderne de mare capacitate. Prin intrarea în funcţiune a noii unităţi, producţia de ţesături a fabricii „Teba“ din Arad va spori cu 7,5 milioane mp. anual. ION NIŢU CITIŢI IN PAGINA A II-A: Dezbaterea publică: SINDICATELE pot fi şi trebuie să devină participante de prestigiu la viaţa noastră economică şi socială