Năzuința, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 76-90)
1969-07-05 / nr. 76
2 NĂZUINȚA ÎNTRE DOI VECINI Creșterea producției și reducerea cheltuielilor pe unitatea de producție constituie — așa după cum se subliniază în proiectul de Directive al Congresului al X-lea al P.C.R. sarcina principală a cooperativelor agricole de producție. Folosirea deplină și eficientă a forței de muncă se înscrie în acest sens în ansamblul măsurilor pentru dezvoltarea și consolidarea economico-organizatorică a acestora. în complexul factorilor care determină eficienței muncii, creșterea implicit a valorii zilei de muncă, un rol deosebit revine folosirii mai fondului de productive a zile muncă, astfel încît să se realizeze producții cît mai mari cu un consum cît mai resîude forță de muncă. Să urmărim, legat de această problemă, "' câteva aspecte în două cooperative agricole de producție fiind dețul nostru — B.uni și Agrij, unități vecine — deci cu condiții pedoclimatice asemănătoare. Normele de muncă aprobate de adunarea generală a cooperatorilor, cu toate că se încadrează în limitele cuprinse în normativele emise de U.N.C.A.P. variază simțitor de la o unitate la alta, în strînsă concordanță cu producția. Astfel, la C.A.P. Buciumi, la prășitul porumbului manual prășitoarea mecanică după este stabilită norma de 0,15 hectare retribuită cu 1,25 zile muncă, în timp ce la C.A.P. Agrij 1,25 zile muncă se acordă pentru efectuarea unei norme de 0,20 hectare. Dacă pentru efectuarea acestei lucrări norma stabilită ar fi fost de 0,20 hectare, la cele 560 de hectare cu porumb C.A.P. Buciumi ar fi realizat o economie de 1166 zile muncă. Diferențieri în stabilirea normelor și prețuirii lor în zile muncă a în cele două unități, se constată și la alte lucrări. (Stabilirea arbitrară nefundamentală a normelor este demonstrată de asemenea de oscilațiile în consumul de zile muncă ce revin pentru un hectar, la diferite culturi, cît și pe zona de produse obținute. Așa după cum rezultă din tabelul de mai jos, C.A.P. Agrij realizează producții cu un consum mai redus de forță de muncă, la porumb și grîu, ceea ce constituie un fapt pozitiv. Diferențele care se constată subliniază necesitatea ca pe cît posibil în unități cu condiții asemănătoare să fie introduse norme asemănătoare ceea ce va determina folosirea mai eficientă a forței de muncă și pe această bază creșterea valorii zilei de muncă, va accentua caracterul mobililizator, stimulator al noi- Folosirea rațională a forței de muncăsarcina principală a C.A.P. melor în obținerea unor producții sporite. Cheltuirea rațională a fondului de zile muncă presupune și reducerea ponderii zilelor muncă utilizate în afara sferei direct productive. Aceasta se realizează prin stabilirea numărului de posturi administrative în concordanță cu nevoile reale ale unității și implică ridicarea calității muncii indirect productive, ridicarea gradului de organizare a producției. Soluționarea problemei susamintite — așa după cum rezultă și din relatările tovarășului Ing. Ioan Stana, președintele C.A.P. Buciumi — face obiectul unei preocupări permanente în unitatea pe care o conduce. Cu sprijinul direct al organelor agricole județene, numărul de posturi administrative a fost stabilit ținînd cont de volumul activității economice a acestei unități și de direcțiile ei de dezvoltare. In acest sens schema fost redusă de la 14 posturi a la 11, fără ca aceasta să creeze greutăți în activitatea unității. Paralel cu dezvoltarea pomiculturii, în unitate s-au specializat și brigăzile a căror număr au scăzut de la 14 la 12. Asemenea preocupări se constată și la C.A.P. Agrij. Din analiza efectuată la cele două unități rezultă că la C.A.P. Buciumi pentru retribuirea activităților indirect productive se utilizează 5% din fondul total de zile muncă, în timp ce la C.A.P. Agrij 10 °/o, procent mult prea ridicat. Analiza fenomenelor economice în C.A.P. bazată pe considerente științifice va conduce nemijlocit la obținerea unor produse ieftine, pentru că nu ne este indiferent faptul cu c<e cheltuieli se obține o unitate de produs. Efectuarea unor astfel de analize este necesar a fi făcută dintre fiecare unitate pentru a sesiza consumul de zile muncă a diferite ramdari (producție ve ...tatăr, zootehnie, etc.) iar în cadrul acestora pe unitearea de produs obținut. Aceasta, crează consiliului de conducere posibilitatea stabilirii cauzelor care determină un consum ridicat de zile muncă și oferă posibilitatea unei prompte pentru intervenții înlăturarea acestor aspecte. Este necesar ca în fiecare unitate colectivele de normare existente să dovedească mai multă preocupare și competență pentru stabilirea științifică a normelor, condiție însemnată în ridicarea eficienței muncii în unitățile agricole cooperatiste. Alături de ceilalți factori, folosirea judicioasa a forței de muncă contribuie la întărirea economică-organizatorică a cooperativelor agricole de producție, la creșterea valorii zilei muncă și pe această bază la ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori, obiective însemnate înscrise în Teze și proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al P.C.R. Ing. Pompei BIBLEA Unitatea. Cultura Porumb boabe grîu In fuior Zm/ha. Zm/t. Zm/ha. Zm/t Zm/ha Zm/t. C.A.P. Buciumi 54 40 36 30 57 25 C.A.P. Agrij 40 24 23 16 55 26 Recoltatul — la ordinea zilei Nu peste mult timp va începe recoltarea Culturilor păioase. O atâr activitate presupune din partea tuturor factorilor de răspundere și cooperatorilor o pregătire prealabilă minuțioasă, condiție indispensabilă pentru desfășurarea ei corespunzătoare. Utilajele trebuiau reparate pînă la data de 25 iunie , pentru a fi gata de recoltat. Să vedem ce a constatat comisia de suprarecepție de la Direcția agricolă. Tovarășul ing. Nicolae Mustăcioară ne spune: „In acest an I.M.A.-urile au avut preocupare mai mare pentru asigurarea calității reparațiilor, dar cu toate acestea am mai constatat unele deficiențe care, nimic de zis, pot fi înlăturate pînă la data începerii recoltării orzului. Pînă la această dată (27 iunie) au fost reparate 201 combine pentru păioase, 183 batoze, 61 prese de balotat etc. adică tot atîtea cite au fost planificate“, sintetizînd deficiențele constatate cu prilejul discuției purtate cu tovarășul ing. Mustăcioară le enumerăm. La I.M.A. Zalău, în general, situația este nemulțumitoare, și spunem nemulțumitoare fiindcă pînă la data de 27 iunie se mai repara o batoză iar calitatea reparațiilor făcute*", celelalte utilaje lasă de dorit, comisia de recepție a I.M.R. trecînd cu prea multă ușurință peste acest aspect. O situație critică o semnalăm la secția din Coșei unde datorită plecării unui număr mare de mecanizatori (din motive obiective) efectivul de muncitori s-a descompletat. Intr-o asemenea situație conducerea I.M.A. din Zalău a soluționat problema aducînd utilajele ce trebuiau reparate în atelierul întreprinderii. Se impune însă supravegherea îndeaproape și instruirea imediată a tinerilor absolvenți ai școlii de mecanici agricoli, ce au fost angajați aici. Intr-o situație dificilă sunt I.M.A. din Cehul Silvaniei și chiar din Nușfalău. La I.M.A. din Cehul Silvaniei datorită lipsei condițiilor de stocare, în timpul iernii, a combinelor, părțile din lemn s-au degradat fiind îngreunată repararea și înlocuirea lor. Pe lângă acestea, deși existau condiții de lucru în perioada de iarnă, nu s-au reparat decit patru batoze... La I.M.A. din Nușfalău combinele noi, aduse in 1968 n-au fost redate!? Așadar trebuie „reparate“ grabnic toate „defectele“ de organizare și ale utilajelor mai ales pentru că acest lucru este perfect posibil și în unele zone recoltatul orzului este iminent. Mare atenție trebuie acordată etanșeizării și reglării combinelor. Condițiile climaterice au determinat formarea unui pas mai scurt, drept pentru care combinele trebuie reglate pentru recoltarea mai joasă a cerealelor. Din discuția purtată cu tovarășul ing. Mustăcioară reiese că, atît piesele de schimb cît și carburanții, sînt asigurați, existența unor ateliere mobile ce vor repara operativ defecțiunile ivite, precum și a altor condiții care, respectate, constituie premizele desfășurării în bune condițiuni a recoltărilor. Bineînțeles cu aportul consistent al factorilor, om și condiții naturale, vin Atribuții importante reși specialiștilor din C.A.P. .Ei trebuie să analizeze cu atenție starea fiecărei parcele pentru ca recoltarea să se facă diferențiat, pe măsura coacerii, fără a aștepta ca grînele să ajungă la maturitate pe întreaga tarla. Grija pentru recoltarea la timp și fără pierderi se impune a fi completată cu cea pentru transportul și depozitarea recoltei, cu cea pentru asigurarea preselor de balotaj, a combinelor, cu saltele, colectoare de paie, funcționarea preselor în permanență etc., toate menite să păstreze recolta în bune condițiuni atît în magaziile proprii cît și în bazele de recepții și să nu se irosească paiele și pleava. Fiindcă toate acestea au fost aduse în mod special la cunoștința specialiștilor de Direcția agricolă nu rămîne decit să se aplice întocmai. I „Recoltele se anunță bune și superioare din punct de vedere calitativ iar păstrarea și depozitarea lor se va face în condițiuni bune fiindcă toate spațiile de depozitare, instalațiile tehnologice de la magazii și silozuri sunt reparate, curățate, dezinfectate. Trebuie doar respectate întocmai planurile de măsuri întocmite de Direcția agricolă și de fiecare CAP. — ne spune tovarășul ing. Ion Crăciunaș, director adjunct la Direcția agricolă. Pînă atunci însă trebuie efectuate lucrările de întreținere a culturilor care în multe C.A.P. sînt rămase în urmă. O problemă deosebit de acută este și cea a recoltării, transportării, păstrării furajelor, determinată în mare măsură și de condițiile atmosferice. Oamenii muncii din agricultura județului trebuie să se încadreze în efortul colectiv în care este angajat întregul popor pentru întîmpinarea celui de al X-lea Congres al P.C.R. și a eliberării patriei cu noi succese în muncă. ( COLUL) Toate utilajele sunt prezente la start? 1, ziua de tractoare Brașov. Ultimele retușuri la banda de montaj a tractoarelor care vor lua drumul ogoarelor Fotografia: M. ANDREESCU /