Năzuința, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 118-130)

1970-05-30 / nr. 126

Năzuința — 2 30 mai 1970 Un nou val de inundații în unele zone și localități ale țării BRĂILA Nori grei, plumburii, au slobozit asupra teritoriului Județului Brăila duminică, 24 mai a.c. cîte 40 de litri de apă pe mp. Vîntul, care batea cu 70 km pe oră a adus și el nenumărate pa­gube. Toate privirile locuitorilor județului au fost ațintite către Insula Mare a Brăilei, care trebuia apărată cu ori­ce preț de furia apelor. Marți, 26 mai a.c. 2.400 de membri ai gărzilor patrioti­ce, muncitori, cooperatori au plecat în insulă la punc­tele Filipoiu și Lunca. S-au luat măsuri ca toate bunurile aflate în insulă, în caz de pericol, să poată fi salvate. GALAȚI Apele Bîrladului au cres­cut inundînd mari suprafe­țe de teren. In orașul Te­cuci trei străzi au fost inun­date. In sectorul Ghidigeni, linia ferată Tecuci—Bîrlad a fost întreruptă pe o dis­tanță de 700 metri... Se lucrează intens la digul de pe malul Dunării pentru preîntîmpinarea pericolului care pîndește orașul Galați. FĂGĂRAȘ Apele Oltului, după ploile de sîmbătă și duminică, au crescut amenințătoare. Fă­gărașul și zonele învecinate s-au pomenit inundate. La Voila, Oltul a acoperit 192 ha teren, abia însămînțat cu cartofi și porumb, și 50 ha lucer­nă. Numeroase fa­milii au fost evacuate, la fel animalele de la diferite ferme ale cooperativelor de producție. La Șercaia a fost luat de ape un pod de mari dimensiuni... In tot județul Brașov 20.000 ha cu semănături au fost acoperite de ape. MEDIAȘ După numai 2 zile de la reluarea activității, Uzinele „Automecanica“ și „Tîrna­­va“ au fost acoperite din nou de ape. Apoi, au fost inun­date șoseaua Aurel Vlaicu și cartierul cu același nume. Apa a pătruns în unitățile industriale „8 Mai“, „Emai­lul roșu“ și „Salconserv“... In zona Luntrașului s-a dat o luptă asiduă pentru sal­varea stației de transforma­re. SIGHIȘOARA .Sîmbătă­ noaptea zeci de mașini au circulat pe străzi pentru a încărca oameni și bunuri și a scuti ceea ce se poate scuti de noua invazie a apelor. Cînd străzile Clu­jului, Ștefan cel Mare, Li­bertății, cartierul „7 Noiem­brie“, Aleea Teilor și apoi jumătate din oraș au fost inundate — pe pereții ca­selor apa a urcat pînă la 65—70 cm. La combinatul textil, unde fuseseră monta­te majoritatea utilajelor, ve­rificată întreaga instalație electrică, s-a demontat din nou piesă cu piesă, materia primă a fost urcată la eta­jele superioare ale clădiri­lor. Au fost inundate: în­treprinderea de gospodărie orășenească, I.M.A., o parte a uzinei electrice. Comandamentele de apă­rare au acționat rapid. DEJUL RENAȘTE­R» Am intrat in Dej din spre Baia Mare, pe varianta vechiu­lui drum, acum re­activat. Podul sfă­râmat și avariile de la încrucișarea pes­te mai linia ferată se văd, deși un du-te-vino perma­nent de mașini, trac­toare și autobascu­lante toarnă mereu pămînt și piatră. Lingă terasamentul ffirtecat, tâmplarii montează cofrajele. In cartierul înve­cinat se... demo­lează, se recuperea­ză ceea ce a mai rămas din case. Ca­zați pe Dealul Fio­rilor, in blocurile noi, și in internatul Liceului, sinistrații coboară zilnic lin­gă­ ruinele fostelor locuințe ca să mai dezgroape din mii o haină, o ușă, un tacâm. Sunt mulți și pe fețele împietrite încrederea prinde lumină o dată cu asigurările de aju­torare ale autorită­ților, o dată cu mâi­­nile săritoare ale oamenilor. In fața Consiliu­lui popular munici­pal, unde se află și sediul Comisiei de ajutorare a sinistra­ților, s-au oprit trei auto-furgoane. Pe o scindură acoperită cu pînză roșie se citește de departe: „Ajutorul județului Timiș pentru sinis­trații din județul Cluj.“ Strada se um­ple de lume. Se a­­duc mulțumiri șo­ferilor, însoțitorilor și prin ei tuturor celor care, prin o­­biectele și alimen­tele trimise, au fă­cut să renască in suflete speranțe și dragoste de viață. In internatul Liceu­lui a început ime­diat repartizarea a­­jutoarelor. Coborim în jos, spre gară. Gardul din piatră al Li­ceului „Andrei Mu­­reșanu“, curtea, sa­la de gimnastică, ciocurile anexe poar­tă amprenta dezas­trului — totul pare impregnat cu mu­cegai și mil. In ve­cinătate, clădirea u­­nui cămin pentru copii, Spitalul uni­ficat, Spitalul C.V.R., numeroase case ava­riate mînjite de a­­pele tulburi care le-au ajuns. Echipe speciale spală stră­zile și trotuarele cu furtunul. Asistentul medical Ion Mar­țian conduce un grup de soldați, a­­sistenți, surori, func­ționari care denă­­molesc exterioarele Spitalului unificat. Se are grijă ca no­roiul depus să nu transmită infecții și totul se spală și se freacă cu peria. La fabrica de con­serve „11 Iunie“, a­­ceeași operație o e­­xecută elevii grupu­lui școlar profesio­nal din Cluj, care vin în fiecare di­mineață, pe serii, împreună cu peda­gogii lor, în orașul greu încercat. Prin­­tr-o spărtură răma­să intre clădirile dărîmate, zărim li­nia ferată și zorul unei companii de militari lucrind la terasam­ente. la In strigă și dreap­noastră, prin curțile hăinărie oamenilor, la uscat, mobilă la recondi­­ționare; bărbați, fe­mei, tineri și bă­­trini refac gospodă­riile lovite, șterg urmele dezastrului. Dintr-o clipă în alta Dejul își reca­pătă rigoarea și cu­lorile și viața. i H. VA­LEK In cartierul „8 Noiembrie“ din Dej au fost instalate primele corturi sosite din străinătate în ajutorul sinistraților Ín agricultură Zile de mari eforturi pentru salvarea recoltei Pe frontul salvării pro­ducțiilor agricole din acest an lucrătorii ogoarelor din unitățile agricole ale jude­țului nostru, ■ sub îndru­marea permanentă a or­ganizațiilor de partid, duc o muncă neîntreruptă pen­tru înlăturarea urmărilor nefaste ale inundațiilor, pentru redarea în circuitul productiv a fiecărei palme de teren. Ne-am deplasat în aceste zile în mai multe cooperative agricole, pen­tru a cunoaște preocupări­le consiliilor de conducere ale cooperatorilor, în direc­ția recuperării pagubelor, pentru sporirea producții­lor, acum cînd se hotă­răște cel mai mult soarta recoltei. ACȚIUNI DE INLATURARE A EXCE­SULUI DE UMIDITATE La cooperativele agricole din Surduc și Jibou, pu­hoaiele în retragere au lă­sat pe tarlale gropi cu apă ce împiedică însămînțurile, împiedică vegetarea cultu­rilor. Cooperatorii însă au trecut la executarea de ca­nale pentru scurgerea apei ce­­ băltește, pentru elimi­narea excesului de umi­ditate din sol. In sprijinul cooperatorilor din Jibou au venit, în orele lor libere, și muncitorii de la depoul C.F.R. din oraș pentru a desfunda rețelele de iriga­ții umplute cu nămol, pen­tru a evacua apa ce se menține încă pe culturi. Iată deci un exemplu eloc­vent al solidarității, al spi­ritului de întrajutorare fră­țească dintre muncitorii ceferiști și cooperatori, în aceste zile de mari efor­turi pentru salvarea recol­tei. Lucrări de asanare pe culturile și terenurile unde băltește apa au fost exe­cutate și în cooperativele agricole din Someș Odor­hei, Hereclean, Lompirt, Vîrșolț, Uileac etc. ÎNSAMINȚARI ȘI REVISAMÎNȚARI Umiditatea excesivă acu­mulată în sol a întîrziat mult lucrările agricole și mai ales însămînțârile. Mai mult, inundațiile survenite au calamitat culturi ce tre­buiesc reînsămînțate ime­diat. Efortul din agricultura lucrătorilor județului se îndreaptă în aceste zile spre însămînțarea de ur­gență a terenurilor neîn­­sămînțate încă, spre reîn­sămînțarea culturilor cala­mitate. In acest context se înscriu și preocupările consiliului de conducere din C.A.P. Borla. Aici, în fiecare zi bună de lucru, peste 100 de femei și băr­bați, cu mic cu mare ies la cîmp la însămînțări, la plantatul cartofilor și alte lucrări. Cooperatorii mai au de însămînțat 280 ha și de reînsămînțat, în locul cul­turilor calamitate, 42 hec­tare. Președintele coopera­tivei, inginerul Traian Ba­bic, ne asigură că pînă la data de 5 iunie a.c. se vor termina însămînțările. De altfel, secția de mecanizare a fost dotată în acest scop cu încă o mașină de se­mănat porumb S.P.C. — 6 și un disc, fapt ce va ridica viteza zilnică a însămîn­­țărilor la 50 ha. Și la C.A.l*. Nușfalău, profitîndu-se de zilele fru­moase, cooperatorii au ieșit la cîmp în număr mare, pentru a completa manual cu sapa și atelajele goluri­le din tarlalele însămînțate cu porumb și sfeclă. Aici, pînă zilele trecute era în­cheiată această lucrare pe 100 ha cu porumb și 30 ha cu sfeclă. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Harnicii cooperatori din Sărmășag au răspuns și de data aceasta, mai mult ca oricînd la chemarea co­mitetului comunal de par­tid, la chemarea consiliu­lui de conducere, de a-și aduce aportul lor sporit la ștergerea rănilor provocate de inundații, la întreține­rea culturilor neafectate de calamități, pentru a spori, și în aceste condiții, cu­ mai mult producțiile. In brigada a doua condusă de Samoilă P. Keresteș și bri­gada întiia condusă de Mihai Doboș, cooperatorii în număr de circa 120, în­­tr-o zi, au ieșit la prășitul cartofilor. Din brigada a doua am reținut cîteva nu­me: Sigismund Ilieș, Ale­xandru Covaci, Agneta Ke­resteș, Ileana Molnár, Es­tere Dull, Elisabeta Covaci La C.A.P. Măiiriște, de asemenea, am întilnit activitate febrilă în cîmp. o Se lucra la prășitul carto­filor, la plivitul griului, la completarea golurilor pe tarlalele spălate de apă Așadar, peste tot se mun­cește. Din mocirla lăsată de inundații vor renaște culturi noi. Oamenii ogoa­relor vor ști să dea belșug din nou pămîntului, să în­lăture cît mai repede cica­tricele calamităților. E de datoria lor s-o facă, să se întreacă pe ei înșiși, să participe cu forțe înzecite la lucrările cerute de spori­rea producțiilor. In aceste zile orice zăbavă va dij­pui recolta; de aceea în­ fiecare sat, în fiecare co­mună toți lucrătorii pa­mîntului trebuie să parti­cipe din plin la recupera­rea pierderilor, la salvarea producțiilor din acest an. ca Pe terenurile cultivate cartofi ale C.A.P. Sărmășag cooperatorii dau zor cu prășitul.­cordă multă atenție vii­­i­toarei recolte de legu­­­­me. In fotografie: planta­­rea tomatelor în solarii, j ________________________1

Next