Năzuința, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 118-130)
1970-05-30 / nr. 126
Năzuința — 2 30 mai 1970 Un nou val de inundații în unele zone și localități ale țării BRĂILA Nori grei, plumburii, au slobozit asupra teritoriului Județului Brăila duminică, 24 mai a.c. cîte 40 de litri de apă pe mp. Vîntul, care batea cu 70 km pe oră a adus și el nenumărate pagube. Toate privirile locuitorilor județului au fost ațintite către Insula Mare a Brăilei, care trebuia apărată cu orice preț de furia apelor. Marți, 26 mai a.c. 2.400 de membri ai gărzilor patriotice, muncitori, cooperatori au plecat în insulă la punctele Filipoiu și Lunca. S-au luat măsuri ca toate bunurile aflate în insulă, în caz de pericol, să poată fi salvate. GALAȚI Apele Bîrladului au crescut inundînd mari suprafețe de teren. In orașul Tecuci trei străzi au fost inundate. In sectorul Ghidigeni, linia ferată Tecuci—Bîrlad a fost întreruptă pe o distanță de 700 metri... Se lucrează intens la digul de pe malul Dunării pentru preîntîmpinarea pericolului care pîndește orașul Galați. FĂGĂRAȘ Apele Oltului, după ploile de sîmbătă și duminică, au crescut amenințătoare. Făgărașul și zonele învecinate s-au pomenit inundate. La Voila, Oltul a acoperit 192 ha teren, abia însămînțat cu cartofi și porumb, și 50 ha lucernă. Numeroase familii au fost evacuate, la fel animalele de la diferite ferme ale cooperativelor de producție. La Șercaia a fost luat de ape un pod de mari dimensiuni... In tot județul Brașov 20.000 ha cu semănături au fost acoperite de ape. MEDIAȘ După numai 2 zile de la reluarea activității, Uzinele „Automecanica“ și „Tîrnava“ au fost acoperite din nou de ape. Apoi, au fost inundate șoseaua Aurel Vlaicu și cartierul cu același nume. Apa a pătruns în unitățile industriale „8 Mai“, „Emailul roșu“ și „Salconserv“... In zona Luntrașului s-a dat o luptă asiduă pentru salvarea stației de transformare. SIGHIȘOARA .Sîmbătă noaptea zeci de mașini au circulat pe străzi pentru a încărca oameni și bunuri și a scuti ceea ce se poate scuti de noua invazie a apelor. Cînd străzile Clujului, Ștefan cel Mare, Libertății, cartierul „7 Noiembrie“, Aleea Teilor și apoi jumătate din oraș au fost inundate — pe pereții caselor apa a urcat pînă la 65—70 cm. La combinatul textil, unde fuseseră montate majoritatea utilajelor, verificată întreaga instalație electrică, s-a demontat din nou piesă cu piesă, materia primă a fost urcată la etajele superioare ale clădirilor. Au fost inundate: întreprinderea de gospodărie orășenească, I.M.A., o parte a uzinei electrice. Comandamentele de apărare au acționat rapid. DEJUL RENAȘTER» Am intrat in Dej din spre Baia Mare, pe varianta vechiului drum, acum reactivat. Podul sfărâmat și avariile de la încrucișarea peste mai linia ferată se văd, deși un du-te-vino permanent de mașini, tractoare și autobasculante toarnă mereu pămînt și piatră. Lingă terasamentul ffirtecat, tâmplarii montează cofrajele. In cartierul învecinat se... demolează, se recuperează ceea ce a mai rămas din case. Cazați pe Dealul Fiorilor, in blocurile noi, și in internatul Liceului, sinistrații coboară zilnic lingă ruinele fostelor locuințe ca să mai dezgroape din mii o haină, o ușă, un tacâm. Sunt mulți și pe fețele împietrite încrederea prinde lumină o dată cu asigurările de ajutorare ale autorităților, o dată cu mâinile săritoare ale oamenilor. In fața Consiliului popular municipal, unde se află și sediul Comisiei de ajutorare a sinistraților, s-au oprit trei auto-furgoane. Pe o scindură acoperită cu pînză roșie se citește de departe: „Ajutorul județului Timiș pentru sinistrații din județul Cluj.“ Strada se umple de lume. Se aduc mulțumiri șoferilor, însoțitorilor și prin ei tuturor celor care, prin obiectele și alimentele trimise, au făcut să renască in suflete speranțe și dragoste de viață. In internatul Liceului a început imediat repartizarea ajutoarelor. Coborim în jos, spre gară. Gardul din piatră al Liceului „Andrei Mureșanu“, curtea, sala de gimnastică, ciocurile anexe poartă amprenta dezastrului — totul pare impregnat cu mucegai și mil. In vecinătate, clădirea unui cămin pentru copii, Spitalul unificat, Spitalul C.V.R., numeroase case avariate mînjite de apele tulburi care le-au ajuns. Echipe speciale spală străzile și trotuarele cu furtunul. Asistentul medical Ion Marțian conduce un grup de soldați, asistenți, surori, funcționari care denămolesc exterioarele Spitalului unificat. Se are grijă ca noroiul depus să nu transmită infecții și totul se spală și se freacă cu peria. La fabrica de conserve „11 Iunie“, aceeași operație o execută elevii grupului școlar profesional din Cluj, care vin în fiecare dimineață, pe serii, împreună cu pedagogii lor, în orașul greu încercat. Printr-o spărtură rămasă intre clădirile dărîmate, zărim linia ferată și zorul unei companii de militari lucrind la terasamente. la In strigă și dreapnoastră, prin curțile hăinărie oamenilor, la uscat, mobilă la recondiționare; bărbați, femei, tineri și bătrini refac gospodăriile lovite, șterg urmele dezastrului. Dintr-o clipă în alta Dejul își recapătă rigoarea și culorile și viața. i H. VALEK In cartierul „8 Noiembrie“ din Dej au fost instalate primele corturi sosite din străinătate în ajutorul sinistraților Ín agricultură Zile de mari eforturi pentru salvarea recoltei Pe frontul salvării producțiilor agricole din acest an lucrătorii ogoarelor din unitățile agricole ale județului nostru, ■ sub îndrumarea permanentă a organizațiilor de partid, duc o muncă neîntreruptă pentru înlăturarea urmărilor nefaste ale inundațiilor, pentru redarea în circuitul productiv a fiecărei palme de teren. Ne-am deplasat în aceste zile în mai multe cooperative agricole, pentru a cunoaște preocupările consiliilor de conducere ale cooperatorilor, în direcția recuperării pagubelor, pentru sporirea producțiilor, acum cînd se hotărăște cel mai mult soarta recoltei. ACȚIUNI DE INLATURARE A EXCESULUI DE UMIDITATE La cooperativele agricole din Surduc și Jibou, puhoaiele în retragere au lăsat pe tarlale gropi cu apă ce împiedică însămînțurile, împiedică vegetarea culturilor. Cooperatorii însă au trecut la executarea de canale pentru scurgerea apei ce băltește, pentru eliminarea excesului de umiditate din sol. In sprijinul cooperatorilor din Jibou au venit, în orele lor libere, și muncitorii de la depoul C.F.R. din oraș pentru a desfunda rețelele de irigații umplute cu nămol, pentru a evacua apa ce se menține încă pe culturi. Iată deci un exemplu elocvent al solidarității, al spiritului de întrajutorare frățească dintre muncitorii ceferiști și cooperatori, în aceste zile de mari eforturi pentru salvarea recoltei. Lucrări de asanare pe culturile și terenurile unde băltește apa au fost executate și în cooperativele agricole din Someș Odorhei, Hereclean, Lompirt, Vîrșolț, Uileac etc. ÎNSAMINȚARI ȘI REVISAMÎNȚARI Umiditatea excesivă acumulată în sol a întîrziat mult lucrările agricole și mai ales însămînțârile. Mai mult, inundațiile survenite au calamitat culturi ce trebuiesc reînsămînțate imediat. Efortul din agricultura lucrătorilor județului se îndreaptă în aceste zile spre însămînțarea de urgență a terenurilor neînsămînțate încă, spre reînsămînțarea culturilor calamitate. In acest context se înscriu și preocupările consiliului de conducere din C.A.P. Borla. Aici, în fiecare zi bună de lucru, peste 100 de femei și bărbați, cu mic cu mare ies la cîmp la însămînțări, la plantatul cartofilor și alte lucrări. Cooperatorii mai au de însămînțat 280 ha și de reînsămînțat, în locul culturilor calamitate, 42 hectare. Președintele cooperativei, inginerul Traian Babic, ne asigură că pînă la data de 5 iunie a.c. se vor termina însămînțările. De altfel, secția de mecanizare a fost dotată în acest scop cu încă o mașină de semănat porumb S.P.C. — 6 și un disc, fapt ce va ridica viteza zilnică a însămînțărilor la 50 ha. Și la C.A.l*. Nușfalău, profitîndu-se de zilele frumoase, cooperatorii au ieșit la cîmp în număr mare, pentru a completa manual cu sapa și atelajele golurile din tarlalele însămînțate cu porumb și sfeclă. Aici, pînă zilele trecute era încheiată această lucrare pe 100 ha cu porumb și 30 ha cu sfeclă. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Harnicii cooperatori din Sărmășag au răspuns și de data aceasta, mai mult ca oricînd la chemarea comitetului comunal de partid, la chemarea consiliului de conducere, de a-și aduce aportul lor sporit la ștergerea rănilor provocate de inundații, la întreținerea culturilor neafectate de calamități, pentru a spori, și în aceste condiții, cu mai mult producțiile. In brigada a doua condusă de Samoilă P. Keresteș și brigada întiia condusă de Mihai Doboș, cooperatorii în număr de circa 120, într-o zi, au ieșit la prășitul cartofilor. Din brigada a doua am reținut cîteva nume: Sigismund Ilieș, Alexandru Covaci, Agneta Keresteș, Ileana Molnár, Estere Dull, Elisabeta Covaci La C.A.P. Măiiriște, de asemenea, am întilnit activitate febrilă în cîmp. o Se lucra la prășitul cartofilor, la plivitul griului, la completarea golurilor pe tarlalele spălate de apă Așadar, peste tot se muncește. Din mocirla lăsată de inundații vor renaște culturi noi. Oamenii ogoarelor vor ști să dea belșug din nou pămîntului, să înlăture cît mai repede cicatricele calamităților. E de datoria lor s-o facă, să se întreacă pe ei înșiși, să participe cu forțe înzecite la lucrările cerute de sporirea producțiilor. In aceste zile orice zăbavă va dijpui recolta; de aceea în fiecare sat, în fiecare comună toți lucrătorii pamîntului trebuie să participe din plin la recuperarea pierderilor, la salvarea producțiilor din acest an. ca Pe terenurile cultivate cartofi ale C.A.P. Sărmășag cooperatorii dau zor cu prășitul.cordă multă atenție viiitoarei recolte de legume. In fotografie: plantarea tomatelor în solarii, j ________________________1