Năzuința, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 131-143)
1970-08-08 / nr. 136
Nazuinfa — 2 ------------------- 8 august 1970 ECONOMICE LA I. J. C. M. ZALAU: Biarul lent în care se desfășoară lucrările de construcții pe șantierele întreprinderii Județene de construcții montaj Zalău ne-a îndemnat să depistăm cauzele acestui mare neajuns. De la bun început putem spune, că situația se datorește, în principal, slabei organizări a lucrului la obiectivele atacate și unei pronunțate neglijențe manifestată de cei care conduc loturile și urmăresc respectarea proiectelor de execuție. Cu toate că materialele de construcție sunt deficitare nici ele existente nu se gospodăresc chibzuit. La toate punctele de lucru se găsesc cărămizi și fîșii cu găuri pentru planșee aruncate prin moloz. Gazul poate fi dat la blocul de lîngă complex, confort unu, care se ridică acum în roșu, la blocul TI căruia trebuia să i se facă recepția, însă din cauză slabei calități a lucrărilor executate se amînă de circa 3 săptămâni — precum și la dispensarul din cartierul Simion Bărnuțiu, unde vreo 8 fîșii cu găuri pentru plasee erau rupte și acoperite cu pămînt. Dar aici am găsit un lucru foarte interesant Pentru a „Deduce“ prețul de costull lucrării«" de construcții, au trecut prima dată în tencuit și pe urmă au săpat canalele pentru instalația electrică. O fi vreo metodă nouă de creștere a eficienței economice? Ritmul lent al lucrărilor, proasta gospodărire a materialelor de construcții pe șantiere. Unele munci care încarcă nejustificat prețul de cost al lucrărilor nu sunt însă singurele neajunsuri înregistrate aici. Fiindcă vem vorba de cheltuieli nejustificate, să trecem la calitatea lucrărilor pe care le execută I.J.C.M.-ul, unde se pierde mult timp și mulți bani din pură neglijență. ■la blocul D2, bunăoară, nu s-a respectat proiectul de execuție, introducîndu-se la stîlpi și centură fier beton de 16 mm laloc de 18 mm ci era prevăzut, trebuind să se spargă cuzineții pentru a se introduce bare în plus, astfel să se ajungă la rezistența prescrisă. In luna martie s-a predat blocul LI—3 ,care trebuia predat în toamna anului trecut), însă cu o hidroizolație făcută de mântuială, lucru ce a făcut ca în etajul IV să intre apa și să degradeze apartamentele. Întrebat despre acest lucru, tovarășul inginer șef Ioan Meșter, ne-a răspuns: — S-a făcut o hidroizolație provizorie pe timp de iarnă, deoarece în anotimpul friguros nu se poate face una definitivă. Dacă este așa de ce n-ați schimbat-o înainte de predarea blocului, tovarășe inginer șef? Ne întrebăm: Oare pe timp de iarnă nu se pot termina blocurile? Este nevoie să stăm cu ele descoperite pînă vine vara, sau să facem hidroizolație de iarnă, apoi cînd vine căldura să o schimbăm cu alta? Credem că răspunsul tovarășului inginer șef este cît se poate de palid. Hidroizolația la blocul M—3 a fost desfăcută și pusă alta „pentru timp ploios“, dar bineînțeles cu cheltuială. I.J.C.M.-ul suportă. Același inginer șef ne informează: „Pe șantier se fac lucrări de slabă calitate, mult sub posibilitățile care sunt create“. Fraza de mai sus vine s-o argumenteze cu două exemple: la blocul P—1—4, maistrul Teodor Sima și șeful de echipă Valentin Baba, n-au supravegheat lucrările de zidărie, introducîndu-se cărămidă necorespunzătoare, lucru ce a dus la demolarea a peste 2 mc de zidărie. Al doilea caz este la blocul II unde maistrul Iosif Costan I n-a respectat de asemenea proiectul, folosind înlocuitori de cărămidă la etajul I, când este cunoscut că utilizarea lor este permisă numai la ultimele două etaje. A trebuit ca toată zidăria făcută să se demoleze. Deși, aș putea spune, oarecum ne-a fost ascuns — de către conducerea I.J.C.M. — un caz grav de nerespectare a proiectului de execuție, la internatul cu 208 locuri, totuși l-am depistat. A fost destul de ușor, deoarece intrarea în internat este mai dificilă decît deplasarea prin abatajele unei mine de cărbuni. Poveste de la casa scărilor este mai joasă cu cel puțin 50 cm. Amintim că de această lucrare răspunde maistrul Petre Șinca. Bineînțeles că vor trebui luate măsuri de remediere. Este explicabil deci că lucrările de construcții se desfășoară lent. Se poate spune că tovarășii de la I.J.C.M. se joacă de-a... le place legenda meșterului Manole. Dar oare cine va plăti toate aerate materiale pierdute, toate aceste munci prestate în plus pe șantierele I.J.C.M.? La cele mai multe blocuri predate în acest an canalizarea se înfundă, ușile nu se închid, pereții se crapă, instalațiile electrice se defectează, în unele apartamente plouă cu găleata, etc., etc. La încheierea anchetei noastre am ținut să aflăm opinia tovarășului inginer șef adjunct Vasile Crișan, secretarul organizației de partid al întreprinderii, care ne-a informat: „Nu se controlează în destulă măsură calitatea lucrărilor în timpul execuției pentru a se putea evita greșelile de construcție. De asemenea, maiștrii lasă prea liberi șefii de echipe, iar aceștia nu supraveghează echipele de muncitori, nu le dau îndrumările necesare. Principalii vinovați de greșelile de execuție sunt maiștrii constructori care nu studiază cu destulă atenție proiectele și nu fac o corelare justă a proiectelor de construcții cu cele de instalații. Toate aceste neajunsuri duc la executarea de lucrări în plus, la încărcarea prețului de cost și la prelungirea termenului de dare în funcțiune a construcțiilor. Datorită faptului că, canalul tehnic la majoritatea blocurilor este mai jos decit canalizarea, aceasta nu funcționează normal. Vinovat se face beneficiarul fiindcă n-a verificat proiectele. Trebuia cota zero ridicate cu 30 cm mai sus“. Calitatea lucrărilor este slaba, demolările și remedierile au fost multe, pierderile de asemenea dar oare cînd se vor pune capăt acestor anomalii? Dacă aceste deficiențe se recunosc de către conducerea I.J.C.M., de ce nu se iau măsuri de înlăturarea lor? Nu știm cu ce se ocupă diriguiții de șantier din partea beneficiarului dacă nu cu urmărirea calității lucrărilor de construcții? In raidul nostru pe șantierul de construcții ale I.J.C.M. n-am găsit nici un diriginte de șantier de ai beneficiarului. Credem că o parte din vină o poartă și conducerea I.J.G.C.L., care nu iau măsuri ca acești diriginți de șantier să-și facă datoria. Să recapitulăm oamenii cu munci de răspundere ,eu care fau stat de vorbă și care se fac vinovați de neajunsurile care s-au petrecut și se mai petrec încă pe șantierele I.J.C.M. Zalău, Teodor Sirca, maistru, Valentin Bale, șef de echipă, Iosif Costan, maistru, Petre Sinca, maistru, Vasile Crișan, inginer șef adjunct, Ion Meșter, inginer șef. Din partea beneficiarului (I.J.G.C.L.), pe Cornel Pop, Vasile Marincaș și Alexandru Dugheu, diriginți de șantier. In încheiere ne permitem să mai amintim unul: Florian Bica, fost șef grupului de șantiere, în preazent conducător tehnic la beneficier și care răspunde direct de calitatea lucrărilor de construcții Și acum o întrebare: Care să vă organizeze munca tovarăși? Dumitru SAIMASEANU E nevoie de mai multă răspundere, de mai mult spirit gospodăresc —=s, a 1 = 1==«: ~ * ===== ■ .-•== > ==•■••■=. Ă =a= ÎN ZODIA Atunci cînd se discută despre profesii, despre frumusețiîle și satisfacțiile pe care ți te oferă îmi este greu să acord o undă de superioritate uneia dintre ele. Ideea plusului de superioritate acreditată de către unii, atunci cînd încercau să facă comparație între profesii, mi s-a părut întotdeauna falsă. Probabil că elementul spectaculos creează imediat acel ceva ce se distinge și care ne fascinează. Dar dincolo de toate acestea există o frumusețe a obișnuitului, a diurnului, situat parcă la aceeași temeperatură, dîndu-ți satisfacții trainice, satisfacțiile din zodia împlinirii. Acești oameni, ceramiști, de la întreprinderea de produse ceramice din Zalău, putem spune că au ajuns în zodia împlinirilor. Visul lor, de la ridicarea primului stîlp al fabricii și pînă mai ieri era mereu același: să vadă cum mașinile și agregatele încep să se urnească din loc, să vadă metamorfoza prin care trece acel pămînt clisos, să vadă cum pe gura cuptorului tunel ies primele cărucioare cu cărămizi, cu un cuvînt, să vadă rodul muncii lor. Dorința li s-a împlinit în ziua de 1 iulie, cînd Începerea lucrului a fost anunțată de șuieratul ÎMPLINIRII sirenei. Au intrat pe poarta fabricii plini de emoție, dar inima le zîmbea pentru că au ajuns zilele mult așteptate. Sunt uimiți de minunățiile pe care le pot realiza cu acele moderne utilaje, de acel flux tehnologic care se dirijează automat, de la tablourile de comandă. In luna iulie, dată de cînd datează actul de naștere al întreprinderii, s-a reușit ca planul de producție să se în CARNET deplinească în proporție de 100,4 te sută la semifabricate crude, și în proporție de 202 la sută la cărămizi finite. Majoritatea oamenilor de aici lucrează de la începerea primelor construcții, participînd și la montarea utilajelor. Mulți dintre ei nu sînt calificați, dar au îndrăgit această meserie, iar după cum ne mărturisește inginerul șef Nicolae Murray, au prins repede meșteșugul tehnologiei de fabricație, stau obișnuit repede cu mașinile și utilajele, și în cel mai scurt timp se vor calificate locul de muncă. Sunt aici oameni de nădejde, spune același inginer, de pe acum ne putem mîndri cu ei, oameni cu care vom reuși să atingem parametrii proiectați cu mult înainte de termenul planificat. Amintim doar câțiva dintre ei: Anton Ciotloș, maistru de fabricație, Mircea Taloș, tehnician geolog în carieră, Edmund Erhan, maistru de fabricație, Gheorghe Hendea, lăcătuș mecanic, Manole Chiriac, arzător, Ioan Costea, presator și Dumitru Blaj, maistru mecanic. Acesta din urmă conduce cu pricepere atelierul mecanic, își dă interesul pentru producție, asigurînd asistența tehnică. Pe acest om îl poți găsi în tot timpul celor două schimburi în fabrică, își iubește meseria, iubește fabrica, pentru că este și a lui, este a muncitorilor. Ce ne tentează să credem că tot ceea ce tânărul inginer ne-a mărturisit se va realiza, este faptul că în scurta lui activitate, acolo la fabrica de produse ceramice „Mureșeni“ din Tg. Mureș, a dovedit încredere, a dat dovadă de «an care știe să-și respecte cuvîntul dat Sîntem siguri că dragostea pentru profesia aleasă se va menține și aici. El este acela care în 1968 a pus în funcțiune primele două cuptoare tunel de concepție românească cu tehnologia aferentă, la Tg. Mureș, apoi la același an alte 4 cuptoare în Iași. Intrînd în hala fabricii, simfonia nenumăratelor ventilatoare, a utilajelor și a focului I din cuptor, ce pulsează în același ritm, trepidant te fascinează. Oamenii lucrează intens la mașini și utilaje pentru stabilirea definitivă a parametrilor tehnologici. Intregul cuptor unde temperatura I parcă a „înghețat“ la un anumit punct, se dirijează de către un singur om de la tabloul de comandă. Privind prin vizorii pereților laterali ai cuptorului, vezi cum norul I de scîntei produs de acea temperatură constantă (de 900 1 grade C), își face jocul îndreptîndu-se cu viteză spre o traiectorie bine definită, procurîndu-ți satisfacțiile unui frumos spectacol. Atunci, metafora de natură tehnologică devine captivantă întregindu-se în intimitatea oamenilor. De la toți cei cu care am stat de vorbă, am aflat aceeași dorință arzătoare, și anume, ca metamorfoza argilei, trecută prin filtrul fluxului tehnologic să se accelereze de la o zi de alta, astfel ca în cel mai scurt timp să se ajungă la parametri proiectați, iar pe gura cuptorului tunel să iasă numai cărămidă de calitate superioară. Dumitru ISPAS 660.000 LE ECONOMII Colectivul Întreprinderii „Steaua roșie” Zalău a reușit ca în acest an să înscrie pe agenda de lucru a unității nu mai puțin de 17 inovații, 12 raționalizări, avînd o eficiență economică totală anuală antecalculată de peste 660.000 lei. Printre acești oameni de nădejde preocupați mereu de găsirea metodelor de creștere a productivității muncii, de obținerea unor produse cu performanțe tehnice ridicate și ln un preț de cost redus, se numără și Ladislau Simon, chimist și ing. Petre Zugreanu care au realizat inovația de recuperare a deșeurilor de nitrotec în secția lemn, în urma aplicării căreia se va obține o economie anuală de 198.663 lei; Ioan Dan ’și Alexandru Inceu maiștri, care au propus intrarea în fabricație a unui nou tip de scaun „Pliant“ după concepție proprie, avînd o eficiență economică antecalculată de peste 180.000 lei anual. Nu este lipsită de importanță nici inovația făcută de Beleny Iosif — Dispozitivul de ridicare mecanică la construcții — care va contribui la reducerea efortului fizic in lucrările de construcție și implicit la creșterea productivității muncii. Atît cele 17 lucrări de inovații cit și cele 12 raționalizare, unele dintre ele aplicate iar altele in curs de aplicate, vor contribui din plin la creșterea eficienței economice în semestrul II a.c. cît și în 1971, anul de început al viitorului cincinal.