Năzuința, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 131-143)

1970-08-08 / nr. 136

Nazuinfa — 2 ------------------- 8 august 1970 ECONOMICE LA I. J. C. M. ZALAU: Bi­arul lent în care se desfă­șoară lucrările de construcții pe șantierele întreprinderii Ju­dețene de construcții montaj Zalău ne-a îndemnat să depis­tăm cauzele acestui mare nea­juns. De la bun început putem spune, că situația se datorește, în principal, slabei organizări a lucrului la obiectivele ataca­te și unei pronunțate neglijen­țe manifestată de cei care con­duc loturile și urmăresc res­pectarea proiectelor de execu­ție. Cu toate că materialele de construcție sunt deficitare nici­­ ele existente nu se gospo­dăresc chibzuit. La toate punc­tele de lucru se găsesc cără­­m­­izi și fîșii cu găuri pentru planșee aruncate prin moloz. Gazul poate fi dat la blocul de lîngă complex, confort unu, care se ridică acum în roșu, la blocul TI căruia trebuia să i se facă recepția,­­ însă din ca­uză slabei calități a lucrări­lor executate se amînă de circa 3 săptămâni — precum și la dispensarul din cartierul Si­­m­ion Bărnuțiu, unde vreo 8 fîșii cu găuri pentru plasee erau rupte și acoperite cu pă­­mînt. Dar aici am găsit un lu­cru foarte interesant Pentru a „Deduce“ prețul de cost­ull lu­crării«" de construcții, au tre­cut prima dată în tencuit și pe urmă au săpat canalele pentru instalația electrică. O fi vreo metodă nouă de creștere a efi­cienței economice? Rit­mul lent al lucrărilor, proasta gospodărire a materi­alelor de construcții pe șantie­re. Unele munci care încarcă nejustificat prețul de cost al lucrărilor nu sunt însă singu­rele neajunsuri înregistrate aici. Fiindcă vem­ vorba de chel­tuieli nejustificate, să trecem la calitatea lucrărilor pe care le execută I.J.C.M.-ul, unde se pierde mult timp și mulți bani din pură neglijență. ■la blocul D2, bunăoară, nu s-a respectat proiectul de exe­cuție, introd­ucîndu-se la stîlpi și centură fier beton de 16 mm la­loc de 18 mm ci­ era prevă­zut, trebuind să se spargă cu­zineții pentru a se introduce bare în plus, astfel să se ajun­gă la rezistența prescrisă. In luna martie s-a predat blocul LI—3 ,care trebuia pre­dat în toamna anului trecut), însă cu o hidroizolație făcută de mântuială, lucru ce a făcut ca în etajul IV să intre apa și să degradeze apartamentele. În­trebat despre acest lucru, tova­rășul inginer șef Ioan Meșter, ne-a răspuns: — S-a făcut o hidroizolație provizorie pe timp de iarnă, deoarece în anotimpul friguros nu se poate face una definitivă. Dacă este așa de ce n-ați schimbat-o înainte de predarea blocului, tovarășe inginer șef? Ne întrebăm: Oare pe timp de iarnă nu se pot termina blocuri­le? Este nevoie să stăm cu ele descoperite pînă vine vara, sau să facem hidroizolație de iar­nă, apoi cînd vine căldura să o schimbăm cu alta? Credem că răspunsul tovarășului ingi­ner șef este cît se poate de pa­lid. Hidroizolația la blocul M—3 a fost desfăcută și pusă alta „pentru timp ploios“, dar bineînțeles cu cheltuială. I.J.C.M.-ul suportă. Același inginer șef ne infor­mează: „Pe șantier se fac lu­crări de slabă calitate, mult sub posibilitățile care sunt cre­ate“. Fraza de mai sus vine s-o argumenteze cu două e­­xemple: la blocul P—1—4, mai­strul Teodor Sima și șeful de echipă Valentin Bab­a, n-au su­pravegheat lucrările de zidărie, introducîndu-se cărămidă neco­­respunzătoare, lucru ce a dus la demolarea a peste 2 mc de zidărie. Al doilea caz este la blocul II unde maistrul Iosif Costan I n-a respectat de ase­menea proiectul, folosind în­locuitori de cărămidă la etajul I, când este cunoscut că utili­zarea lor este permisă numai la ultimele două etaje. A tre­buit ca toată zidăria făcută să se demoleze. Deși, aș putea spune, oare­cum ne-a fost ascuns — de că­tre conducerea I.J.C.M. — un caz grav de nerespectare a pro­iectului de execuție, la inter­natul cu 208 locuri, totuși l-am depistat. A fost destul de ușor, deoarece intrarea în internat este mai dificilă decît deplasa­rea prin abatajele unei mine de cărbuni. Poveste de la ca­sa scărilor este mai joasă cu cel puțin 50 cm. Amintim că de această lucrare răspunde maistrul Petre Șinca. Bineînțe­les că vor trebui luate măsuri de remediere. Este explicabil deci că lucrări­le de construcții se desfășoară lent. Se poate spune că tova­rășii de la I.J.C.M. se joacă de-a... le place legenda meș­terului Manole. Dar oare cine va plăti toate aerate materia­le pierdute, toate aceste munci prestate în plus pe șantierele I.J.C.M.? La cele mai multe blocuri predate în acest an canaliza­rea se înfundă, ușile nu se în­chid, pereții se crapă, instala­țiile electrice se defectează, în unele apartamente plouă cu gă­leata, etc., etc. La încheierea anchetei noas­tre am ținut să aflăm opinia tovarășului inginer șef adjunct Vasile Crișan, secretarul orga­nizației de partid al întreprin­derii, care ne-a informat: „Nu se controlează­­ în destu­lă măsură calitatea lucrărilor în timpul execuției pentru a se putea evita greșelile de con­strucție. De asemenea, maiștrii lasă prea liberi șefii de echipe, iar aceștia nu supraveghează echipele de muncitori, nu le dau îndrumările necesare. Prin­cipalii vinovați de greșelile de execuție sunt maiștrii construc­tori care nu studiază cu des­tulă atenție proiectele și nu fac o corelare justă a proiec­telor de construcții cu cele de instalații. Toate aceste neajun­suri duc la executarea de lu­crări în plus, la încărcarea pre­țului de cost și la prelungirea termenului de dare în funcțiu­ne a construcțiilor. Datorită faptului că, canalul tehnic la majoritatea blocurilor este mai jos decit canalizarea, aceasta nu funcționează normal. Vinovat se face beneficiarul fiindcă n-a verificat proiectele. Trebuia co­ta zero ridicate cu 30 cm mai sus“. Calitatea lucrărilor este slaba, demolările și remedierile au fost multe, pierderile de ase­menea dar oare cînd se vor pu­ne capăt acestor anomalii? Da­că aceste deficiențe se recu­nosc de către conducerea I.J.C.M., de ce nu se iau măsuri de înlăturarea lor? Nu știm cu ce se ocupă diri­guiții de șantier din partea be­neficiarului dacă nu cu urmă­rirea calității lucrărilor de con­strucții? In raidul nostru pe șantierul de construcții ale I.J.C.M. n-am găsit nici un di­riginte de șantier de ai benefi­ciarului. Credem că o parte din vină o poartă și conduce­rea I.J.G.C.L., care nu iau mă­suri ca acești diriginți de șan­tier să-și facă datoria. Să recapitulăm oamenii cu munci de răspundere ,eu care fau stat de vorbă și care se fac vinovați de neajunsurile care s-au petrecut și se mai petrec încă pe șantierele I.J.C.M. Za­lău, Teodor Sirca, maistru, Va­lentin Bal­e, șef de echipă, Io­sif Costan­­, maistru, Petre Sin­ca, maistru, Vasile Crișan, inginer șef adjunct, Ion Meș­ter, inginer șef. Din partea be­neficiarului (I.J.G.C.L.), pe Cor­nel Pop, Vasile Marincaș și Alexandru Dugheu, diriginți de șantier. In încheiere ne per­mitem să mai amintim unul: Florian Bica, fost șef grupului de șantiere, în pre­a­­zent conducător tehnic la be­­neficier și care răspunde direct de calitatea lucrărilor de con­strucții Și acum o întrebare: Care să vă organizeze munca tovarăși? Dumitru SAIMASEANU E nevoie de mai multă răspundere, de mai mult spirit gospodăresc —=s, a 1 = 1==«: ~ * ===== ■ .-•== > ==•■•­•■=. Ă =a= ÎN ZODIA Atunci cînd se discută des­pre profesii, despre frumuseț­iîle și satisfacțiile pe care ți te oferă îmi este greu să a­­cord o undă de superioritate uneia dintre ele. Ideea plusu­lui de superioritate acredita­tă de către unii, atunci cînd încercau să facă comparație între profesii, mi s-a părut întotdeauna falsă. Probabil că elementul spectaculos creează imediat acel­­ ceva ce se dis­tinge și care ne fascinează. Dar dincolo de toate acestea există o frumusețe a obișnui­tului, a diurnului, situat parcă la aceeași temeperatură, dîn­­du-ți satisfacții trainice, sa­tisfacțiile din zodia împli­nirii. Acești oameni, ceramiști, de la întreprinderea de produse ceramice din Zalău, putem spune că au ajuns în zodia împlinirilor. Visul lor, de la ridicarea primului stîlp al fa­bricii și pînă mai ieri era mereu același: să vadă cum mașinile și agregatele încep să se urnească din loc, să vadă metamorfoza prin care trece acel pămînt clisos, să vadă cum pe gura cuptorului tunel ies primele cărucioare cu cărămizi, cu un cuvînt, să vadă rodul muncii lor. Dorin­ța li s-a împlinit în ziua de 1 iulie, cînd Începerea lucrului a fost anunțată de șuieratul ÎMPLINIRII sirenei. Au intrat pe poarta fabricii plini de emoție, dar inima le zîmbea pentru că au ajuns zilele mult așteptate. Sunt uimiți de minunățiile pe care le pot realiza cu acele moderne utilaje, de acel flux tehnologic care se dirijează automat, de la tablourile de comandă. In luna iulie, dată de cînd datează actul de naștere al întreprinderii, s-a reușit ca planul de producție să se în­­ CARNET deplinească în proporție de 100,4 te sută la semifabricate crude, și în proporție de 202 la sută la cărămizi finite. Majoritatea oamenilor de aici lucrează de la începerea primelor construcții, partici­­pînd și la montarea utilajelor. Mulți dintre ei nu sînt cali­ficați, dar au îndrăgit această meserie, iar după cum ne mărturisește inginerul șef Ni­­colae Murray, au prins repe­de meșteșugul tehnologiei de fabricație, stau obișnuit repe­de cu mașinile și utilajele, și în cel mai scurt timp se vor califica­te locul de muncă. Sunt aici oameni de nădejde, spune același inginer, de pe acum ne putem mîndri cu ei, oameni cu care vom reuși să atingem parametrii proiectați cu mult înainte de termenul planificat. Amintim doar câți­va dintre ei: Anton Ciotloș, maistru de fabricație, Mircea Taloș, tehnician geolog în ca­rieră, Edmund Erhan, maistru de fabricație, Gheorghe Hen­­dea, lăcătuș mecanic, Manole Chiriac, arzător, Ioan Costea, presator și Dumitru Blaj, maistru mecanic. Acesta din urmă conduce cu pricepere a­­telierul mecanic, își dă intere­sul pentru producție, asigu­­rînd asistența tehnică. Pe a­­cest om îl poți găsi în tot timpul celor două schimburi în fabrică, își iubește mese­ria, iubește fabrica, pentru că este și a lui, este a muncito­rilor. Ce ne tentează să credem că tot ceea ce tânărul inginer ne-a mărturisit se va realiza, este faptul că în scurta lui activitate, acolo la fabrica de produse ceramice „Mureșeni“ din Tg. Mureș, a dovedit în­credere, a dat dovadă de «an care știe să-și respecte cuvîn­­tul dat Sîntem siguri că dra­gostea pentru profesia aleasă se va menține și aici. El este acela care în 1968 a pus în funcțiune primele două cup­toare tunel de concepție româ­nească cu tehnologia aferentă, la Tg. Mureș, apoi la același an alte 4 cuptoare în Iași. Intrînd în hala fabricii, sim­fonia nenumăratelor ventila­­­­toare, a utilajelor și a focului I din cuptor, ce pulsează în a­­­­celași ritm, trepidant te fas­cinează. Oamenii lucrează in­­­­tens la mașini și utilaje pen­­­­tru stabilirea definitivă a pa­rametrilor tehnologici. Intre­­­­gul cuptor unde temperatura I parcă a „înghețat“ la un anu­­­­mit punct, se dirijează de că­­­­tre un singur om de la ta­­­­bloul de comandă. Privind­­ prin vizorii pereților laterali ai cuptorului, vezi cum norul I de scîntei produs de acea tem­­­­peratură constantă (de 900 1 grade C), își face jocul îndrep­­tîndu-se cu viteză spre o tra­iectorie bine definită, procu­­rîndu-ți satisfacțiile unui fru­mos spectacol. Atunci, m­etafo­­­­ra de natură tehnologică devi­­­­ne captivantă întregindu-se în­­ intimitatea oamenilor. De la toți cei cu care am­­ stat de vorbă, am aflat aceeași­­ dorință arzătoare, și anume, ca metamorfoza argilei, trecu­tă prin filtrul fluxului tehno­logic să se accelereze de la o zi de alta, astfel ca în cel­­ mai scurt timp să se ajungă la­­ parametri proiectați, iar pe­­ gura cuptorului tunel să iasă numai cărămidă de calitate superioară. Dumitru ISPAS 660.000 LE­ ECONOMII Colectivul Întreprinderii „Steaua roșie” Za­lău a reușit ca în acest an să înscrie pe agen­da de lucru a unității nu mai puțin de 17 ino­vații, 12 raționalizări, avînd o eficiență eco­nomică totală anuală antecalculată de peste 660.000 lei. Printre acești oameni de nădejde preocupați mereu de găsirea metodelor de creștere a productivității muncii, de obține­rea unor produse cu performanțe tehnice ri­dicate și ln un preț de cost redus, se numă­ră și Ladislau Simon, chimist și ing. Petre Zugreanu care au realizat inovația de recupe­rare a deșeurilor de nitrotec în secția lemn, în urma aplicării căreia se va obține o eco­nomie anuală de 198.663 lei; Ioan Dan ’și Alexandru Inceu maiștri, care au propus in­trarea în fabricație a unui nou tip de scaun „Pliant“ după concepție proprie, avînd o efi­ciență economică antecalculată de peste 180.000 lei anual. Nu este lipsită de impor­tanță nici inovația făcută de Beleny Iosif — Dispozitivul de ridicare mecanică la construc­ții — care va contribui la reducerea efortului fizic in­ lucrările de construcție și implicit la creșterea productivității muncii. Atît cele 17 lucrări de inovații cit și cele 12 raționalizar­e, unele dintre ele aplicate iar altele in curs d­e aplicate, vor contribui din plin la creșterea eficienței economice în semestrul II a.c. cît și în 1971, anul de început al viitorului cincinal.

Next