Năzuința, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 144-157)
1970-11-21 / nr. 151
ECONOMICE Cu ce eficiență se folosesc creditele de mică mecanizare? In scopul îmbunătățirii continue a procesului de producție în vederea reducerii prețului de cost, creșterii productivității muncii în unitățile industriale, diversificării prestațiilor de servicii în unitățile comerciale și cooperației meșteșugărești, un rol important îl au fondurile de mică mecanizare. Pentru stimula solicitarea acestor fonduri, în ultimul timp s-au adus unele îmbunătățiri în ceea ce privește finanțarea lucrărilor de mică mecanizare. Astfel prin H.C.M. nr. 900/1970, au fost lărgite competențele de aprobare a acestor lucrări, iar în ce privește creditul bancar, dobînda percepută s-a redus în comparație cu restul creditelor la care de regulă aceste dobînzi au fost majorate ca urmare a introducerii noului sistem de finanțare și creditare a unităților economice. Firește că aceste credite se acordă numai pentru lucrări care justifică o înaltă eficiență, permit rambursarea în maximum trei ani a fondurilor cerute. Am reamintit aceste probleme deoarece, în județul nostru, față de anii trecuți, foarte puțin au fost solicitate fondurile pentru mica mecanizare, în orice caz, sub posibilitățile și necesitățile reclamate de dezvoltarea economică a fiecărei unități. In acest an, in primele trei trimestre, Banca Națională a aprobat finanțarea unui număr de 27 lucrări de mică mecanizare în valoare totală de 3.975.000 lei, a căror eficiență anuală antecalculată se ridică la peste 1.000.000 lei. Cele mai multe lucrări au fost angajate de unitățile aparținătoare Consiliului popular județean (12 obiective în valoare de î.899.000 lei), de Uniunea județeană a cooperativelor de consum (9 lucrări în valoare de 946.000 lei), cerute de C.C.B. mixt — Zalău (5 lucrări în valoare de 1.010.000 lei). Cu regret constatăm că U.J.C.M. Sălaj nici în acest an nu a solicitat asemenea fonduri, deși după părerea noastră înființarea unor secții de curățătorie chimică, ateliere de reparații pentru instalații și aparatură de uz casnic și gospodăresc etc. ar fi posibile de realizat din fonduri de mică mecanizare, în plus, ar contribui la ridicarea nivelului de deservire a populației. Revenind la analiza eficienței economice a lucrărilor de mică mecanizare constatăm că, în majoritatea cazurilor, unitățile dau dovadă de multă operativitate și responsabilitate în solicitarea acestor credite, pornind de la studii care le permit să fundamenteze necesitatea lucărilor și care asigură o înaltă eficiență, iar atunci cînd încep execuția dovedesc spirit organizatoric și gospodăresc. Cu toate aceste aprecieri generale, pozitive, nu putem trece cu vederea cazurile cînd conducerile unor unități, înainte de a porni acțiunea pentru mică mecanizare, nu gîndesc în perspectivă. Ba I.I.L. „Steaua roșie“, de exemplu, s-au aprobat pentru acest an 725.000 lei pentru dotarea secției de robineți cu utilaje de mare randament. menul de dare în folosință Teza lucrării se stabilise pentru 30 septembrie a.c. Dat fiind faptul că unitatea nu a ținut seama de la început de toți factorii care puteau interveni pe parcursul execuției și influența această lucrare, s-a ajuns ca în luna octombrie să se intervină pentru o nouă suplimentare de 890.000 lei la creditul inițial, iar termenul de dare în folosință să fie prelungit la 1 decembrie a.c. Un exemplu de lipsă de răspundere ne oferă I.I.L. „Silvania“ din Sediul Silvaniei care a solicitat încă în 1969 credite pentru procurarea a trei betoniere de 500 litri capacitate ca, abia după primirea lor, să se constate că acestea nu pot fi adaptate scopului pentru care au fost destinate, și că nu pot fi folosite la capacitate. Acest lucru a făcut ca betonierele respective să nu fie exploatate un timp îndelungat, recurgînduse în ultima instanță la transferarea lor la alte unități. Bineînțeles că în aceste cazuri ca și în cel de la O.C.L. mixt Zalău care a solicitat 434.000 lei pentru amenajarea cate-barului care, deși este dat în folosință, conducerea întîrzie perfectarea creditului și rambursarea acestuia, organele bancare au aplicat sancțiuni, adică au trecut aceste credite cu dobîndă majorată. Fără îndoială că am putea continua analiza modului cum sînt folosite creditele de mică mecanizare. Am ținut să remarcăm doar latura solicitărilor și invers, problema asigurării eficienței economice și unele deficiențe în acest sens, considerînd că acestea sînt hotărîtoare în acțiunea de introducere a micii mecanizări. Sigur, prin controlul bancar noi avem datoria să acordăm asistență financiară unităților, să le ajutăm să valorifice superior creditele. Tot atît de preocupată trebuie să fie, insă, fiecare conducere de întreprindere care are datoria să lupte neîntrerupt pentru creșterea potențialului economic al județului. Gavril HORINCAR, inspector la Banca Națională, Sucursala județeană Sălaj Șantierul Filaturii de bumbac din Zalău. Se lucrează intens la monolitizarea și posttensionarea grinzilor, care vor acoperi halele. Pas cu pas, lucrînd intens și înfruntînd capriciile sezonului, constructorii își văd eforturile conturîndu-se în toate dimensiunile. ZS noiembrie 1970 Nazuinfa — 3 Cînd competența și spiritul... (Urmare din pag. 1) Așa înțeleg tovarășii din conducerea I.I.L. „Măgura“ recuperarea restanțelor și pregătirea producției pentru anul viitor? Aceasta fiind starea de fapt, se va ajunge ca începînd din luna decembrie a.c. cuptoarele de ardere (cu o capacitate de 60.000 bucăți cărămizi în 24 de ore) să funcționeze din trei zile, doar una, adică să ardă 20.000 bucăți cărămizi pe zi, cantitate ce o poate da uscătorul tunel existent. Dar, din nefericire, deficiențele nu se opresc aici. Stocul de argilă macerată necesară producției pe timp de iarnă nu este asigurat în întregime, una dintre prese am găsit-o — chipurile, ghinion — tot defectă, în carieră din cele șapte cărucioare destinate transportului de argilă se foloseau doar trei. Se simte aici nevoia unui buldozer de mare capacitate — S. 1300 — și un excavator. Am vrea să facem aici și o paranteză și să scoatem în evidență o anomalie. Fabrica din Nușfalău, la un plan anual de 18,8 milioane cărămizi a fost dotată cu un singur excavator, în timp ce I.I.L. „Steaua roșie“ din Zalău, la un plan anual de 14 milioane cărămizi a fost dotată cu două excavatoare. Este oare aceasta o repartizare justă a utilajelor? La această întrebare credem că ne poate răspunde Direcția județeană de industrie locală. La plecare am ținut să-i cerem opinia tovarășului director Ioan Fati, punîndu-i doar două întrebări: — Cum vedeți recuperarea restanțelor la fabrica de cărămizi din Nușfalău? — Nicicum. — Dar continuarea producției pe timp de iarnă? — Nu se va putea lucra cu ambele cuptoare de ardere, întrucît nu avem stoc de semifabricate și nici nu-l vom putea forma. Așa stînd lucrurile, in anul viitor chiar din primele zile vor începe iar restanțele la cărămizi. Situația nu este mai bună nici în celelalte sectoare. La construcții metalice, de pildă, cele 10 milioane de lei plan de producție prevăzut pentru anul 1971, pînă la ora actuală, nu sunt asigurate cu comenzi. Din această cauză nu se poate depune specificație pentru necesarul de materiale, lucru ce va duce la îngreunarea activității de producție, pe tot parcursul anului viitor. Utilajele, la secția tîmplărie nr. 1 sunt folosite numai în proporție de 65 la sută, dar nu s-a făcut nimic pentru ca în anul viitor încărcarea lor să fie mai completă. Spațiul existent la secția tîmplărie nr. 1 nu este corespunzător față de capacitatea utilajelor. Ele sunt îngrămădite pe o suprafață de producție mică, iar piesele executate aici nu se pot manevra. Datorită deselor opriri ce trebuie să se facă, productivitatea muncii este scăzută. Ca orientare, ar trebui lărgită această secție prin adăugire la hala nouă (șef contabil Alexandru Kun). — La sectorul mobilă — a ținut să afirme inginerul șef Ioan Pop — încă nu sunt stabilite sortimentele pentru export pe anul 1971, din care cauză nu s-au putut întocmi nici contractele cu beneficiarii străini. Neajunsurile nu sunt numai cele amintite, înșiruirea lor ar putea să continue, dar ne oprim aici și lăsăm ca restul să le depisteze tovarășii din conducerea I.I.L. „Măgura“, precum și tovarășii de la Direcția de industrie locală și să treacă la luarea de măsuri concrete pentru lichidarea lor. Nu este suficient să se motiveze că nu s-a putut face, „chipurile“ din cauza inundațiilor și a lipsei forței de muncă, se datoresc în cea deajunsurile mai mare măsură lipsei de organizare care s-a manifestat pe tot parcursul acestui an și asupra ei trebuie să se acționeze. Măcar acum, în cuasul al 12-lea. La Cooperativa meșteșugărească ,"Silvania" din Cehul Silvaniei , noua unitate de producție va intra în funcțiune Meșteșugarii din Cehul Silvaniei, dacă ar fi să redăm o imagine a gîndirii lor de acum mai bine de un deceniu, nu visau că în orașul lor, în anul 1970, va fi dată în folosință o hală modernă în care să se producă garnituri de mobilă lustruită cu destinația export. Noul obiectiv va contribui la sporirea puterii economice a orașului Cehul Silvaniei, precum și la schimbarea structurii lui urbanistice întrucît aici vor lucra peste 200 de muncitori. Lucrarea, în valoare de 3,8 milioane lei, are termen de predare 1 decembrie a.c. și constructorii sunt cu îndatoririle pe terminate. Vor da-o în folosință cu cel puțin 7 zile înainte de termenul prevăzut. Hala este înzestrată cu utilaje moderne și un grup social. Procesul de producție, pentru confecționarea mobilei vopsite și a mobilei lustruite va începe încă în cursul acestui an (bineînțeles în probe tehnologice). Meșteșugarii fiind convinși de faptul că încă din primele zile ale anului viitor producția se va putea desfășura ritmic, au și trecut la încheierea de contracte economice cu diferiți beneficiari din țară și străinătate. Pînă la ora actuală Cooperativa meșteșugărească „Silvania“ din Cehul Silvaniei a încheiat contracte pentru mobilă în valoare de 4.000.000 lei. Astfel, printre alte livrări ce se vor face în anul viitor, amintim: 20.000 bucăți scaune în valoare de 1.200.000 lei pentru Olanda, iar la fondul pieții 500 garnituri de mobilă bucătărie în valoare de 80.000 lei, 200 garnituri mobilă colorată tip „Bistrița“ în valoare de 1.000.000 lei și altele. Fără îndoială că prin darea în folosință a noului atelier de mobilă, se va imbunătăți fondul de mărfuri al județului Sălaj. Janes CIOICA, subredacția „Năzuința“ din Cehul Silvaniei în 10 luni, 23.ÎOO.OOOICA producție suplimentară Pe primele 10 luni ale acestui an unitățile industriale ale județului Sălaj au dat o producție globală suplimentară în valoare de 23.700.000 lei. Față de aceeași perioadă a anului trecut producția globală a județului a cunoscut o creștere de 37.900.000 lei. In perioada amintită productivitatea muncii pe cap de salariat în unitățile economice a crescut cu 1 la sută, ceea ce reprezintă un spor de producție de 8.400.000 lei. Fără îndoială că rezultatele de pînă acum puteau fi mult superioare dacă comitetele de direcție din fiecare întreprindere se preocupau mai mult de folosirea rațională a forței de muncă, a fondului de timp afectat producției care este sub nivelul posibilităților. Perioada care a mai rămas pînă la finele anului, va trebui să reprezinte zilele de eforturi susținute în vederea îndeplinirii exemplare a planului la toți indicatorii, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe 1970.J