Năzuința, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 144-157)

1970-11-21 / nr. 151

ECONOMICE Cu ce eficiență se folosesc creditele de mică mecanizare? In scopul îmbunătățirii conti­nue a procesului de producție în vederea reducerii prețului de cost, creșterii productivității muncii în unitățile industriale, diversificării prestațiilor de ser­vicii în unitățile comerciale și cooperației meșteșugărești, un rol important îl au fondurile de mică mecanizare. Pentru stimula solicitarea acestor fon­­­duri, în ultimul timp s-au adus unele îmbunătățiri în ceea ce privește finanțarea lucrărilor de mică mecanizare. Astfel prin H.C.M. nr. 900/1970, au fost lăr­gite competențele de aprobare a acestor lucrări, iar în ce privește creditul bancar, dobîn­­da percepută s-a redus în com­parație cu restul creditelor la care de regulă aceste dobînzi au fost majorate ca urmare a introducerii noului sistem de finanțare și creditare a unită­ților economice. Firește că a­­ceste credite se acordă numai pentru lucrări care justifică o înaltă eficiență, permit ram­bursarea în maximum trei ani a fondurilor cerute. Am reamintit aceste probleme deoarece, în județul nostru, fa­ță de anii trecuți, foarte puțin au fost solicitate fondurile pen­tru mica mecanizare, în orice caz, sub posibilitățile și necesi­tățile reclamate de dezvoltarea economică a fiecărei unități. In acest an, in primele trei tri­mestre, Banca Națională a apro­bat finanțarea unui număr de 27 lucrări de mică mecanizare în valoare totală de 3.975.000 lei, a căror eficiență anuală an­­tecalculată se ridică la peste 1.000.000 lei. Cele mai multe lu­crări au fost angajate de uni­tățile aparținătoare Consiliului popular județean (12 obiective în valoare de î.899.000 lei), de Uniunea județeană a cooperati­velor de consum (9 lucrări în valoare de 946.000 lei), cerute de C.C.B. mixt — Zalău (5 lucră­ri în valoare de 1.010.000 lei). Cu regret constatăm că U.J.C.M. Sălaj nici în acest an nu a so­licitat asemenea fonduri, deși după părerea noastră înființa­rea unor secții de curățătorie chimică, ateliere de reparații pentru instalații și aparatură de uz casnic și gospodăresc etc. ar fi posibile de realizat din fonduri de mică mecanizare, în plus, ar contribui la ridicarea nivelului de deservire a popu­lației. Revenind la analiza eficienței economice a lucrărilor de mică mecanizare constatăm că, în majoritatea cazurilor, unitățile dau dovadă de multă operativi­tate și responsabilitate în soli­citarea acestor credite, pornind de la studii care le permit să fundamenteze necesitatea lu­­cărilor și care asigură o înaltă eficiență, iar atunci cînd încep execuția dovedesc spirit orga­nizatoric și gospodăresc. Cu toate aceste aprecieri generale, pozitive, nu putem trece cu ve­derea cazurile cînd conducerile unor unități, înainte de a porni acțiunea pentru mică mecaniza­re, nu gîndesc în perspectivă. Ba I.I.L. „Steaua roșie“, de e­­xemplu, s-au aprobat pentru a­­cest an 725.000 lei pentru dota­rea secției de robineți cu uti­laje de mare randament. menul de dare în folosință Tez­a lucrării se stabilise pentru 30 septembrie a.c. Dat fiind faptul că unitatea nu a ținut seama de la început de toți factorii care puteau interveni pe parcursul execuției și influența această lucrare, s-a ajuns ca în luna oc­tombrie să se intervină pentru o nouă suplimentare de 890.000 lei la creditul inițial, iar ter­menul de­ dare în folosință să fie prelungit la 1 decembrie a.c. Un exemplu de lipsă de răs­pundere ne oferă I.I.L. „Silva­­nia“ din Sediul Silvaniei care a solicitat încă în 1969 credite pentru procurarea a trei beto­niere de 500 litri capacitate ca, abia după primirea lor, să se constate că acestea nu pot fi a­­daptate scopului pentru care au fost destinate, și că nu pot fi folosite la capacitate. Acest lu­cru a făcut ca betonierele res­pective să nu fie exploatate un timp îndelungat, recurgîndu­­se în ultima instanță la trans­ferarea lor la alte unități. Bi­neînțeles că în aceste cazuri ca și în cel de la O.C.L. mixt Za­lău care a solicitat 434.000 lei pentru amenajarea cate-barului care, deși este dat în folosință, conducerea întîrzie perfecta­rea creditului și rambursarea a­­cestuia, organele bancare au aplicat sancțiuni, adică au tre­cut aceste credite cu dobîndă majorată. Fără îndoială că am putea continua analiza modului cum sînt folosite creditele de mică mecanizare. Am ținut să re­marcăm doar latura solicitări­lor și invers, problema asigu­rării eficienței economice și unele deficiențe în acest sens, considerînd că acestea sînt ho­­tărîtoare în acțiunea de intro­ducere a micii mecanizări. Sigur, prin controlul bancar noi avem datoria să acordăm asistență financiară unităților, să le ajutăm să valorifice su­perior creditele. Tot atît de preocupată trebuie să fie, insă, fiecare conducere de întreprin­dere care are datoria să lupte neîntrerupt pentru creșterea potențialului economic al ju­dețului. Gavril HORINCAR, inspector la Banca Na­țională, Sucursala jude­țeană Sălaj Șantierul Filaturii de bum­bac din Zalău. Se lucrează intens la monolitizarea și post­­tensionarea grinzilor, care vor acoperi halele. Pas cu pas,­­ lucrînd intens și înfruntînd capriciile sezonului, construc­torii își văd eforturile contu­­rîndu-se în toate dimensiu­nile. ZS noiembrie 1970 Nazuinfa — 3 Cînd competența și spiritul... (Urmare din pag. 1) Așa înțeleg tovarășii din con­ducerea I.I.L. „Măgura“ recupe­rarea restanțelor și pregătirea producției pentru anul viitor? A­­ceasta fiind starea de fapt, se va ajunge ca începînd din luna decembrie a.c. cuptoarele de ar­dere (cu o capacitate de 60.000 bucăți cărămizi în 24 de ore) să funcționeze din trei zile, doar una, adică să ardă 20.000 bucăți cărămizi pe zi, cantitate ce o poate da uscătorul tunel existent. Dar, din nefericire, deficien­țele nu se opresc aici. Stocul de argilă macerată necesară pro­ducției pe timp de iarnă nu este asigurat în întregime, una din­tre prese am găsit-o — chipuri­le, ghinion — tot defectă, în ca­rieră din cele șapte cărucioare destinate transportului de argi­lă se foloseau doar trei. Se sim­te aici nevoia unui buldozer de mare capacitate — S. 1300 — și un excavator. Am vrea să fa­cem aici și o paranteză și să scoatem în evidență o anomalie. Fabrica din Nușfalău, la un plan anual de 18,8 milioane cărămi­zi a fost dotată cu un singur excavator, în timp ce I.I.L. „Steaua roșie“ din Zalău, la un plan anual de 14 milioane cără­mizi a fost dotată cu două ex­cavatoare. Este oare aceasta o repartizare justă a utilajelor? La această întrebare credem că ne poate răspunde Direcția județeană de industrie locală. La plecare am ținut să-i cerem opinia tovarășului director Ioan Fati, punîndu-i doar două între­bări: — Cum vedeți recuperarea restanțelor la fabrica de cără­mizi din Nușfalău? — Nicicum. — Dar continuarea producției pe timp de iarnă? — Nu se va putea lucra cu ambele cuptoare de ardere, în­­trucît nu avem stoc de semifa­bricate și nici nu-l vom putea forma. Așa stînd lucrurile, in anul viitor chiar din primele zile vor începe iar restanțele la cără­mizi. Situația nu este mai bună nici în celelalte sectoare. La construcții metalice, de pildă, cele 10 milioane de lei plan de producție prevăzut pentru anul 1971, pînă la ora actuală, nu sunt asigurate cu comenzi. Din această cauză nu se poate de­pune specificație pentru necesa­rul de materiale, lucru ce va duce la îngreunarea activității de producție, pe tot parcursul anului viitor. Utilajele, la secția tîmplărie nr. 1 sunt folosite numai în pro­porție de 65 la sută, dar nu s-a făcut nimic pentru ca în anul viitor încărcarea lor să fie mai completă.­­ Spațiul existent la secția tîmplărie nr. 1 nu este cores­punzător față de capacitatea uti­lajelor. Ele sunt îngrămădite pe o suprafață de producție mică, iar piesele executate aici nu se pot manevra. Datorită deselor opriri ce trebuie să se facă, productivitatea muncii este scă­zută. Ca orientare, ar trebui lărgită această secție prin adău­gire la hala nouă (șef contabil Alexandru Kun). — La sectorul mobilă — a ținut să afirme inginerul șef Ioan Pop — încă nu sunt sta­bilite sortimentele pentru ex­port pe anul 1971, din care cau­ză nu s-au putut întocmi nici contractele cu beneficiarii străini. Neajunsurile nu sunt numai cele amintite, înșiruirea lor ar putea să continue, dar ne oprim aici și lăsăm ca restul să le depisteze tovarășii din conduce­rea I.I.L. „Măgura“, precum și tovarășii de la Direcția de in­dustrie locală și să treacă la luarea de măsuri concrete pen­tru lichidarea lor. Nu este su­ficient să se motiveze că nu s-a putut face, „chipurile“ din cauza inundațiilor și a lipsei forței de muncă, se datoresc în cea deajunsurile mai mare măsură lipsei de organizare care s-a manifestat pe tot parcursul acestui an și asupra ei trebuie să se acționeze. Măcar acum, în cuasul al 12-lea. La Cooperativa meșteșugărească ,"Silvania" din Cehul Silvaniei , noua unitate de producție va intra în funcțiune Meșteșugarii din Cehul Silva­niei, dacă ar fi să redăm o ima­gine a gîndirii lor de acum mai bine de un deceniu, nu visau că în orașul lor, în anul 1970, va fi dată în folosință o hală modernă în care să se producă garnituri de mobilă lustruită cu destinația export. Noul obiec­tiv va contribui la sporirea pu­terii economice a orașului Ce­hul Silvaniei, precum și la schimbarea structurii lui urba­nistice întrucît aici vor lucra peste 200 de muncitori. Lucrarea, în valoare de 3,8 milioane lei, are termen de predare 1 decembrie a.c. și con­structorii sunt cu îndatoririle pe terminate. Vor da-o în folosin­ță cu cel puțin 7 zile înainte de termenul prevăzut. Hala es­te înzestrată cu utilaje moderne și un grup social. Procesul de producție, pentru confecționa­rea mobilei vopsite și a mobi­lei lustruite va începe încă în cursul acestui an (bineînțeles în probe tehnologice). Meșteșuga­rii fiind convinși de faptul că încă din primele zile ale anului viitor producția se va putea des­fășura ritmic, au și trecut la în­cheierea de contracte economi­ce cu diferiți beneficiari din țară și străinătate. Pînă la ora actuală Cooperativa meșteșugă­rească „Silvania“ din Cehul Silvaniei a încheiat contracte pentru mobilă în valoare de 4.000.000 lei. Astfel, printre alte livrări ce se vor face în anul viitor, amintim: 20.000 bucăți scaune în valoare de 1.200.000 lei pentru Olanda, iar la fondul pieții 500 garnituri de mobilă bucătărie în valoare de 80.000 lei, 200 garnituri mobilă colo­rată tip „Bistrița“ în valoare de 1.000.000 lei și altele. Fără îndoială că prin darea în folosință a noului atelier de mobilă, se va imbunătăți fon­dul de mărfuri al județului Să­laj. Janes CIOICA, subredacția „Năzuința“ din Cehul Silvaniei în 10 luni, 23.ÎOO.OOO­ICA producție suplimentară Pe primele 10 luni ale acestui an unitățile industriale ale ju­dețului Sălaj au dat o produc­ție globală suplimentară în va­loare de 23.700.000 lei. Față de aceeași perioadă a anului trecut producția globală a județului a cunoscut o creștere de 37.900.000 lei. In perioada amintită pro­ductivitatea muncii pe cap de salariat în unitățile economice a crescut cu 1 la sută, ceea ce reprezintă un spor de producție de 8.400.000 lei. Fără îndoială că rezultatele de pînă acum puteau fi mult su­perioare dacă comitetele de di­recție din fiecare întreprindere se preocupau mai mult de folo­sirea rațională a forței de mun­că, a fondului de timp afectat producției care este sub nivelul posibilităților. Perioada care a mai rămas pînă la finele anului, va trebui să reprezinte zilele de eforturi susținute în vederea îndeplini­rii exemplare a planului la toți indicatorii, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe 1970.J

Next