Năzuința, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 362-387)

1972-11-08 / nr. 368

ANUL V NR. 368 MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI 30 BANI Cuvînt de ordine in campania agricolă: ■ Nici un știulete de porumb să nu rămînă pe cîmp! ■ Onorarea integrală a obligațiilor către stat! ■ Urgentați însămînțarea griului, Nu acordați nici­ un rabat, sub nici-un motiv, calității! Luni seara, la Direcția gene­rală a agriculturii a avut loc șe­dința de comandament agricol, unde s-a analizat stadiul princi­palelor lucrări din actuala cam­panie agricolă. A reieșit că, în ultimele zile, ca urmare a efor­turilor depuse pe ogoare, a timpu­lui prielnic, atît recoltarea cul­turilor tîrzii, cît și semănatul au înregistrat un ritm superior de desfășurare, astfel că, în prezent, recoltatul cartofilor s-a încheiat în toate cooperativele agricole, iar culesul porumbului și recol­tatul sfeclei de zahăr sînt lu­crări care s-au efectuat pe 96 la sută și respectiv 98 la sută din suprafețele cultivate. Mai întîrziat este transportul recoltei de porumb și a sfeclei de zahăr de pe cîmp, produse care sînt periclitate deprecierii dacă nu se iau măsuri operative pen­tru adăpostirea lor. Ca atare și predarea obligațiilor către stat este mult întirziată. Pînă în pre­zent s-au livrat la fondul de stat 28 la sută din planul de porumb, cartofi — 53 la sută și sfeclă de zahăr — 78 la sută. Totuși, unde s-a organizat bine munca, unde s-au concentrat mijloace de transport în număr mare­, la transportul de pe cîmp și pre­darea produselor în baze, aceste lucrări sunt mult avansate. Așa s-a procedat, și s-a procedat bine, în cooperativele agricole din Dragu, care a predat la bază 163 tone porumb, Hida — 162 tone, Cehul Silvaniei­­ — 141 tone, Someș Odorhei — 123 tone, Mirșid — 117 tone etc. Dar nu peste tot se manifestă interes și răspundere față de onorarea obligațiilor că­tre stat. Așa stau lucrurile în cooperativele agicole din Mestea­căn, Bănișor, Horoatul Crasnei, Borla, Răstoci, Nușfalău, Boghiș, Bobota etc, care n-au predat in baze nici un kilogram de po­rumb. Ținînd seama de această si­tuație se impune concentrarea tuturor mijloacelor, mai cu seamă autocamioanele și atelajele, la transportul produselor de pe cîmp, folosirea lor eficientă, atît ziua cît și noaptea. Timpul este prielnic, terenul s-a zvîntat și permite intrarea mijloacelor de transport pînă în mijlocul tarla­lelor. Insă nu se știe câte zile vom mai beneficia de vreme fru­moasă. Pentru orice eventuali­tate TREBUIE ORGANIZATE AMPLE ACȚIUNI DE TRANS­PORT A PORUMBULUI, A SFE­CLEI DE ZAHĂR ȘI A CAR­TOFILOR MAI CU SEAMĂ DIN UNITĂȚILE UNDE TIMPUL ploios Îngreunează scoa­terea RECOLTELOR, cum este cazul cooperativelor agricole din Coșei, Dioșod, Zalha, Simișna, Rus, Deta, Mineu, Someș Gu­­ruslău etc. Trebuie lucrat intens­­ la transporturi, ziua și noaptea conducerile de cooperative să asi­gure încărcături suficienți pen­tru a nu stagna mijloacele de transport nici un moment. Sunt condiții deosebit de bune pentru impulsionarea și mai mult a SEMĂNATULUI. In ultimele zile, este adevărat, această im­portantă lucrare a cîștigat mult în intensitate. Drept urmare, o serie de cooperative agricole se apropie de sfîrșit cu semănatul. In această situație se află coo­perativele agricole de producție din Motiș, Zalnoc, Sărmășag, Ti­­hău, Năpradea, Chechiș unde se însămînțează ultimele suprafețe planificate. Pe măsură ce se în­cheie însămînțările în unitățile amintite, cît și în altele, este ne­cesar însă ca tractoarele să fie dirijate de Trustul județean pen­tru mecanizarea agriculturii cu prioritate în cooperativele agri­cole mult întîrziate. Este vorba în primul rînd de cooperativele agricole din raza consiliilor in­­tercooperatiste Nușfalău, Almaș și Crasna, unde însămînțările în­registrează serioase restanțe. In cooperativele agricole mai sînt de însămînțat circa 10.000 ha. Făcînd această precizare se naște întrebarea: vom putea încheia în această săptămînă însămînțările? Pentru a răspunde este necesar să vedem care este și stadiul ară­turilor. Pentru că, în ultimă in­stanță, de această lucrare depinde și semănatul. Mai sunt de arat în jurul a 9.000 ha. Dacă numai ju­mătate din tractoarele existente în județ ar lucra la arat, fiecare făcînd cite patru hectare pe zi, ară­turile ar fi gata în patru zile, deci pînă duminică. Acest lucru însă presupune eforturi deosebite din partea mecanizatorilor, efor­turi care oricîte ar fi nu pot fi considerate prea mari cînd este vorba de pîinea anului viitor. Fără­ îndoială, odată încheiate a­răturile și pregătitul terenului, semănatul nu mai poate fi con­diționat de nimic, doar de sta­rea timpului, dar care, credem, nu se va schimba încă cîteva zile. Totuși urgentarea semănatu­lui, odată cu celelalte lucrări pregătitoare, trebuie să constiuie problema numărul 1, cuvîntul de ordine al tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Odată cu grăbirea semănatului nu trebuie uitată calitatea lucră­rilor. S-a constatat că în multe părți, în goană după hectare se­mănate, s-au făcut regretabile excepții de la calitate. Nu în pu­ține cazuri, semințele nu sînt în­corporate în sol, rămîn la supra­față și sînt mîncate de păsări. In alte cazuri, tuburile și brăzda­­rele semănătorilor se înfundă, astfel că șire întregi rămîn gre­șuri, care, firește, diminuează mult densitatea plantelor. In a­­ceste condiții atenția celor de pe semănători trebuie mult sporită, să se supravegheze necondițio­nat adîncimea de semănat și uni­formitatea repartizării semințe­lor. Pentru o mai mare siguranță a încorporării semințelor în sol, se impune constituirea de agre­gate de gripi și gruparea obliga­torie a semănăturilor Doza de în­­sămînțare trebuie, de asemenea mărită, cu circa 10—15 la sută, dată fiind probabilitatea scăzută, din cauza timpului înaintat, a germinării și răsăririi tuturor se­mințelor. Unde nu se scontează pe semințe de calitate corespun­zătoare, e bine ca acestea să se schimbe de urgență. In bazele de recepție (Zalău și Gîlgău pe So­meș) mai sunt soiuri de grîu va­loroase, „Bezostaia“, și „Favorit“, în cantități suficiente, care ar asigura o mai bună reușită a cul­turii decît semințele pe a căror valoare culturală nu se poate sconta sută la sută. Am ținut să facem aceste ul­time precizări tocmai pentru că nu ne putem permite să însă­­mînțăm oricum și orice, să facem lucrări de mîntuială. Să lucrăm repede, dar și bine, să nu facem nici un rabat la calitate! Simion GLIGUȚĂ Cît ați semănat în ultimele trei zile? (perioada 2—6 noiembrie) Așa răspund alții: V Așa răspund unii: Agrij 125 ha Carastelec 100 ha Buciumi 100 ha Hida 95 ha Zalău 90 ha Fildu de Jos 87 ha Sînmihaiul Almașului 85 ha Românași 85 ha Crișeni 77 ha Crasna 76 ha Pria — Chendrea — Mineu 4 ha Dobrin 5 ha Chechiș 10 ha Verveghi 10 ha Sălățig 10 ha Prodănești 10 ha Dioșod 12 ha Șamșud 15 ha Scrisori pe adresa redacției Dragă Năzuința, Subsemnatul Coasă Pașcu, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Creaca, vă scriu cîteva păreri cu privire la articolul — Am o cerere și vă rog... Veniți după... o jumătate de an!‘‘. De la bun început trebuie să arăt că cele scrie în ziar co­respund realității (fac excepții cîteva date scrise incorect, la care o să mă refer mai jos). . Ca, într-adevăr, în cursul lunii aprilie 1972, mai mulți cetățeni din raza comunei au adresat cereri Comitetului executiv al Con­siliului popular al comunei Creaca, în vederea obținerii ajutoru­lui ocazional. S-au întocmit dosare, care ulterior au fost re­­fuzate de către Oficiul de asistență socială al Consiliului popular județean, din cauza lipsei unei anchete sociale. De menționat este faptul că pînă în acest an nu se cerea anchetă socială,­­ci un referat de situație. Este adevărat și faptul că o dată cu refuzarea dosarelor respective am primit și model de „anchetă socială“, care urma să o întocmim. Așa cum se arată în articol, dosarele au fost trimise abia în 31 august 1972. Care au fost motivele acestor întîrzieri? In primul rînd, ajutoarele ocazionale se acordă în cazurile cu greutăți familiare, o dată pe an. Cunoscînd faptul că dosare­le în cauză erau toate ale familiilor cu mulți copii, am crezut de cuviință ca aceste ajutoare să fie înaintate județului în preaj­ma deschiderii anului școlar, pentru ca din sumele obținute să fie procurate haine pentru copiii care urmează școala, lucru care de fapt s-a și petrecut. Recunosc că nu au fost respectate termenele și promit că astfel de lucruri nu se vor mai petrece pe raza comunei noastre, și cu atît mai mult la Comitetul executiv al Consiliului popular al comunei Creaca. Tovarășe redactor șef, permiteți-mi ca în încheiere să fac și eu cîteva observații tovarășului E. Teglaș, care a redactat acest material! Prenumele subsemnatului nu este Pașca, așa cum era scris, ci Pașcu. Eugenia Meseșan nu este din satul Creaca, ci din satul Lupoaia, prenumele lui Marian nu este de Ludovica, ci Victoria. Deci toți greșim și ajutîndu-ne unii pe alții putem să remediem greșelile. Repet din nou, că criticile aduse la adresa mea sînt juste, și promit că astfel de treburi nu se vor mai petrece la Creaca. Cu salutări tovărășești. Pascu COASĂ PROBETARI DIN TOATE ȚÂRIlE, UNIȚI-VĂI Fierarii betoniști în plină ac­tivitate. În pagina a III-a RISIPA-incompatibilă cu angajamentul de a realiza cincinalul in 4 ani și jumătate 15 cooperative agricole și-au depășit planul la însilozări Cu toată vremea capricioasă, țăranii cooperatori din județul nostru au manifestat o preocupa­re­ deosebită pentru asigurarea furajelor suculente ne­cesare animalelor în perioada de stabulație. Lucrătorii sectorului zootehnic din 15 cooperative agricole și-au intensificat eforturile pentru a depăși cifrele stabilite la însilozarea furajelor, însemnate cantități de siloz, peste plan, au realizat cooperativele agricole din Jibou, Someș Odorhei, Pericei, Doh, Sfăraș, Hereclean, Dioșod, Jac, Bobota, Sălăjeni, Surduc, Sînmihaiul Almașului etc. In cinstea aniversării Republicii, exemplului coope­rativelor agricole de mai sus, se alătură și alte unități. In ultima perioadă, se constată o creștere a volumului de furaje însilozate și în cooperativele agricole din Să­­lățig, Gîlgăul Almașului, Șimișna, Sîg, Valcău etc. Pentru producția de cartofi a anului viitor Cooperatorii din Zim­­bor se preocupă de folo­sirea eficientă a terenuri­lor în pantă, prin obține­rea unor producții sporite de cartofi. In acest sens, consiliul de conducere, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, s-a preocupat din timp de asi­gurarea cartofilor de să­­mînță necesari producției anului 1973. Au fost luate măsuri de însilozare cores­punzătoare a unei canti­tăți de peste 70 de tone cartofi destinați viitoarei producții, din soiuri cores­punzătoare. Peste 117.000 lei venituri prin îngrășarea berbecuților Alăturîndu-se efortului general pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, cooperatorii din Gîrbou au obținut realizări însemnate la livrarea la fondul de stat și la export a produselor animaliere sta­bilite în planul de producție pe acest an. Folosind efi­cient condițiile de care dispun și tradițiile locale pen­tru creșterea și îngrășarea ovinelor, au livrat la export 240 berbecuți, cu o greutate medie de 40,8 kg. Aceasta denotă că un număr mare din acest efectiv a atins o greutate și de peste 50 kg, datorită bunei îngrijiri și a furajării economicoase a acestora. Numai din acest prim lot de berbecuți, livrați la export, s-a încasat suma de 117.362 lei, ceea ce înseamnă 488 lei pe cap de berbe­­cuț. Din informațiile primite, rezultă că aceeași unitate va mai livra curînd încă 240 de berbecuți la o greutate și mai mare. Dacă numai jumătate din tractoarele existente In județ ar lucra la arat, arăturile ar fi gata In patru zile ! Producțiile din Cooperativa agricolă de produc­ție din Hereclean se numără prin­tre cooperativele agricole frunta­șe în județul nostru. Producția obținută aici, atît în sectorul ve­getal cît și animal întrece mult producția altor cooperative. Cu toate acestea comuniștii din fer­ma zootehnică, în adunarea de date de seamă și alegeri ce a avut loc în 6 noiembrie a.c., conștienți de faptul că la poten­țialul biologic existent, producția poate fi mai mare, au analizat cu simț de răspundere toate cauzele care au generat rămînerile sub ni­velul posibilităților existente. Dintre problemele dezbătute în adunare am ales-o pe aceea care se referă la producția de lapte. Cu toate că nivelul producției a crescut în fiecare an (în 1971 — 1.116 litri lapte marfă pe vacă furajată), cantitatea de peste 1.800 litri pe vacă furajată, cît se esti­mează pentru anul 1972, este sub posibilitățile existente în coope­rativă. Din graficul producției de lapte, pe luni, de la ferma zootehnică din Hereclean­ (pe care îl publi­căm în pagina a II-a), se observă că producția cea mai mare a fost atinsă in luna iunie. Dacă în fiecare lună s-ar fi obținut această producție, la ve­niturile cooperativei s-ar fi adău­gat încă 320.000 lei, sumă cu care se puteau procura îngrășămintele chimice necesare pentru întreaga suprafață de pășune și finență e­­xistentă, și, dacă am merge mai departe cu calculul, în astfel de condiții, producția de lapte pe va­că furajată s-ar ridica mult peste 2.500 litri. Dar, să redăm din a­­naliza făcută de comuniști, cauze­le care au dus la oscilațiile din situația prezentată. In luna febru­arie, față de ianuarie, producția de lapte a crescut cu 2.808 litri, dar în structura furajelor s-a a­­dăugat finul de trifoi. In luna martie, cu toate că au existat In februarie 27 de fătări, producția, de lapte scade. Aceasta pe sea­ma reținerii conducerii fermei in administrarea unei cantități mai mari de siloz. In aprilie, cînd se administrează fin de trifoi, iar conducerea fermei își dă seama că siloz există în cantități sufici­ente, mărește rația. Drept rezultat producția se mărește și ea la 39.050 litri. In a doua parte a lu­nii mai, animalele ies la pășune. In această perioadă, iarba fiind Îndestulătoare, producția se ridi­că, urmtnd o creștere vertiginoa­să în luna iunie, cînd se adaugă și borceag — pentru masă verde. Ion MUREȘAN Continuare in pag. a II-a sînt bune, totuși... ne-au scăpat mină peste 300.000 de lei! Adunări și conferințe de dări d­e seamă și alegeri ale comuniștilor Operația „auto­furgonetă“ De câtva timp, cimitirul de mașini new-yorkez de pe strada „D“ nr. 5­702 în­conjurat cu un gard de sîr­­mă ghimpată, atrăsese a­­tenția poliției, care aflase, din anumite surse, că in­tr-un autobuz in aparență cirbuit se află locul secret de întilnire al șefilor celor cinci „familii“ în­cît este divizată mafia americană din cel mai mare oraș nord-american. In urma ce­lor aflate, specialiștii în amplasarea instalațiilor, pur și simplu, au „împă­nat“ statul major al orga­nizatorilor de crime cu a­­paratură electronică. In sfîrșit, după studierea în­delungată și amănunțită a dovezilor — zeci de mii de pelicule fotografice și apro­ximativ o jumătate de mi­lion de metri bandă de magnetofon, autoritățile ju­diciare ale orașului New York au hotărit să dea lo­vitura. Astfel a început operația de vinare a mafioților care a luat o amploare fără precedent în istoria State­lor Unite. Cel puțin așa a Continuare în pag. a IV-a

Next