Năzuința, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 362-387)
1972-11-08 / nr. 368
ANUL V NR. 368 MIERCURI 8 NOIEMBRIE 1972 4 PAGINI 30 BANI Cuvînt de ordine in campania agricolă: ■ Nici un știulete de porumb să nu rămînă pe cîmp! ■ Onorarea integrală a obligațiilor către stat! ■ Urgentați însămînțarea griului, Nu acordați nici un rabat, sub nici-un motiv, calității! Luni seara, la Direcția generală a agriculturii a avut loc ședința de comandament agricol, unde s-a analizat stadiul principalelor lucrări din actuala campanie agricolă. A reieșit că, în ultimele zile, ca urmare a eforturilor depuse pe ogoare, a timpului prielnic, atît recoltarea culturilor tîrzii, cît și semănatul au înregistrat un ritm superior de desfășurare, astfel că, în prezent, recoltatul cartofilor s-a încheiat în toate cooperativele agricole, iar culesul porumbului și recoltatul sfeclei de zahăr sînt lucrări care s-au efectuat pe 96 la sută și respectiv 98 la sută din suprafețele cultivate. Mai întîrziat este transportul recoltei de porumb și a sfeclei de zahăr de pe cîmp, produse care sînt periclitate deprecierii dacă nu se iau măsuri operative pentru adăpostirea lor. Ca atare și predarea obligațiilor către stat este mult întirziată. Pînă în prezent s-au livrat la fondul de stat 28 la sută din planul de porumb, cartofi — 53 la sută și sfeclă de zahăr — 78 la sută. Totuși, unde s-a organizat bine munca, unde s-au concentrat mijloace de transport în număr mare, la transportul de pe cîmp și predarea produselor în baze, aceste lucrări sunt mult avansate. Așa s-a procedat, și s-a procedat bine, în cooperativele agricole din Dragu, care a predat la bază 163 tone porumb, Hida — 162 tone, Cehul Silvaniei — 141 tone, Someș Odorhei — 123 tone, Mirșid — 117 tone etc. Dar nu peste tot se manifestă interes și răspundere față de onorarea obligațiilor către stat. Așa stau lucrurile în cooperativele agicole din Mesteacăn, Bănișor, Horoatul Crasnei, Borla, Răstoci, Nușfalău, Boghiș, Bobota etc, care n-au predat in baze nici un kilogram de porumb. Ținînd seama de această situație se impune concentrarea tuturor mijloacelor, mai cu seamă autocamioanele și atelajele, la transportul produselor de pe cîmp, folosirea lor eficientă, atît ziua cît și noaptea. Timpul este prielnic, terenul s-a zvîntat și permite intrarea mijloacelor de transport pînă în mijlocul tarlalelor. Insă nu se știe câte zile vom mai beneficia de vreme frumoasă. Pentru orice eventualitate TREBUIE ORGANIZATE AMPLE ACȚIUNI DE TRANSPORT A PORUMBULUI, A SFECLEI DE ZAHĂR ȘI A CARTOFILOR MAI CU SEAMĂ DIN UNITĂȚILE UNDE TIMPUL ploios Îngreunează scoaterea RECOLTELOR, cum este cazul cooperativelor agricole din Coșei, Dioșod, Zalha, Simișna, Rus, Deta, Mineu, Someș Guruslău etc. Trebuie lucrat intens la transporturi, ziua și noaptea conducerile de cooperative să asigure încărcături suficienți pentru a nu stagna mijloacele de transport nici un moment. Sunt condiții deosebit de bune pentru impulsionarea și mai mult a SEMĂNATULUI. In ultimele zile, este adevărat, această importantă lucrare a cîștigat mult în intensitate. Drept urmare, o serie de cooperative agricole se apropie de sfîrșit cu semănatul. In această situație se află cooperativele agricole de producție din Motiș, Zalnoc, Sărmășag, Tihău, Năpradea, Chechiș unde se însămînțează ultimele suprafețe planificate. Pe măsură ce se încheie însămînțările în unitățile amintite, cît și în altele, este necesar însă ca tractoarele să fie dirijate de Trustul județean pentru mecanizarea agriculturii cu prioritate în cooperativele agricole mult întîrziate. Este vorba în primul rînd de cooperativele agricole din raza consiliilor intercooperatiste Nușfalău, Almaș și Crasna, unde însămînțările înregistrează serioase restanțe. In cooperativele agricole mai sînt de însămînțat circa 10.000 ha. Făcînd această precizare se naște întrebarea: vom putea încheia în această săptămînă însămînțările? Pentru a răspunde este necesar să vedem care este și stadiul arăturilor. Pentru că, în ultimă instanță, de această lucrare depinde și semănatul. Mai sunt de arat în jurul a 9.000 ha. Dacă numai jumătate din tractoarele existente în județ ar lucra la arat, fiecare făcînd cite patru hectare pe zi, arăturile ar fi gata în patru zile, deci pînă duminică. Acest lucru însă presupune eforturi deosebite din partea mecanizatorilor, eforturi care oricîte ar fi nu pot fi considerate prea mari cînd este vorba de pîinea anului viitor. Fără îndoială, odată încheiate arăturile și pregătitul terenului, semănatul nu mai poate fi condiționat de nimic, doar de starea timpului, dar care, credem, nu se va schimba încă cîteva zile. Totuși urgentarea semănatului, odată cu celelalte lucrări pregătitoare, trebuie să constiuie problema numărul 1, cuvîntul de ordine al tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Odată cu grăbirea semănatului nu trebuie uitată calitatea lucrărilor. S-a constatat că în multe părți, în goană după hectare semănate, s-au făcut regretabile excepții de la calitate. Nu în puține cazuri, semințele nu sînt încorporate în sol, rămîn la suprafață și sînt mîncate de păsări. In alte cazuri, tuburile și brăzdarele semănătorilor se înfundă, astfel că șire întregi rămîn greșuri, care, firește, diminuează mult densitatea plantelor. In aceste condiții atenția celor de pe semănători trebuie mult sporită, să se supravegheze necondiționat adîncimea de semănat și uniformitatea repartizării semințelor. Pentru o mai mare siguranță a încorporării semințelor în sol, se impune constituirea de agregate de gripi și gruparea obligatorie a semănăturilor Doza de însămînțare trebuie, de asemenea mărită, cu circa 10—15 la sută, dată fiind probabilitatea scăzută, din cauza timpului înaintat, a germinării și răsăririi tuturor semințelor. Unde nu se scontează pe semințe de calitate corespunzătoare, e bine ca acestea să se schimbe de urgență. In bazele de recepție (Zalău și Gîlgău pe Someș) mai sunt soiuri de grîu valoroase, „Bezostaia“, și „Favorit“, în cantități suficiente, care ar asigura o mai bună reușită a culturii decît semințele pe a căror valoare culturală nu se poate sconta sută la sută. Am ținut să facem aceste ultime precizări tocmai pentru că nu ne putem permite să însămînțăm oricum și orice, să facem lucrări de mîntuială. Să lucrăm repede, dar și bine, să nu facem nici un rabat la calitate! Simion GLIGUȚĂ Cît ați semănat în ultimele trei zile? (perioada 2—6 noiembrie) Așa răspund alții: V Așa răspund unii: Agrij 125 ha Carastelec 100 ha Buciumi 100 ha Hida 95 ha Zalău 90 ha Fildu de Jos 87 ha Sînmihaiul Almașului 85 ha Românași 85 ha Crișeni 77 ha Crasna 76 ha Pria — Chendrea — Mineu 4 ha Dobrin 5 ha Chechiș 10 ha Verveghi 10 ha Sălățig 10 ha Prodănești 10 ha Dioșod 12 ha Șamșud 15 ha Scrisori pe adresa redacției Dragă Năzuința, Subsemnatul Coasă Pașcu, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Creaca, vă scriu cîteva păreri cu privire la articolul — Am o cerere și vă rog... Veniți după... o jumătate de an!‘‘. De la bun început trebuie să arăt că cele scrie în ziar corespund realității (fac excepții cîteva date scrise incorect, la care o să mă refer mai jos). . Ca, într-adevăr, în cursul lunii aprilie 1972, mai mulți cetățeni din raza comunei au adresat cereri Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Creaca, în vederea obținerii ajutorului ocazional. S-au întocmit dosare, care ulterior au fost refuzate de către Oficiul de asistență socială al Consiliului popular județean, din cauza lipsei unei anchete sociale. De menționat este faptul că pînă în acest an nu se cerea anchetă socială,ci un referat de situație. Este adevărat și faptul că o dată cu refuzarea dosarelor respective am primit și model de „anchetă socială“, care urma să o întocmim. Așa cum se arată în articol, dosarele au fost trimise abia în 31 august 1972. Care au fost motivele acestor întîrzieri? In primul rînd, ajutoarele ocazionale se acordă în cazurile cu greutăți familiare, o dată pe an. Cunoscînd faptul că dosarele în cauză erau toate ale familiilor cu mulți copii, am crezut de cuviință ca aceste ajutoare să fie înaintate județului în preajma deschiderii anului școlar, pentru ca din sumele obținute să fie procurate haine pentru copiii care urmează școala, lucru care de fapt s-a și petrecut. Recunosc că nu au fost respectate termenele și promit că astfel de lucruri nu se vor mai petrece pe raza comunei noastre, și cu atît mai mult la Comitetul executiv al Consiliului popular al comunei Creaca. Tovarășe redactor șef, permiteți-mi ca în încheiere să fac și eu cîteva observații tovarășului E. Teglaș, care a redactat acest material! Prenumele subsemnatului nu este Pașca, așa cum era scris, ci Pașcu. Eugenia Meseșan nu este din satul Creaca, ci din satul Lupoaia, prenumele lui Marian nu este de Ludovica, ci Victoria. Deci toți greșim și ajutîndu-ne unii pe alții putem să remediem greșelile. Repet din nou, că criticile aduse la adresa mea sînt juste, și promit că astfel de treburi nu se vor mai petrece la Creaca. Cu salutări tovărășești. Pascu COASĂ PROBETARI DIN TOATE ȚÂRIlE, UNIȚI-VĂI Fierarii betoniști în plină activitate. În pagina a III-a RISIPA-incompatibilă cu angajamentul de a realiza cincinalul in 4 ani și jumătate 15 cooperative agricole și-au depășit planul la însilozări Cu toată vremea capricioasă, țăranii cooperatori din județul nostru au manifestat o preocupare deosebită pentru asigurarea furajelor suculente necesare animalelor în perioada de stabulație. Lucrătorii sectorului zootehnic din 15 cooperative agricole și-au intensificat eforturile pentru a depăși cifrele stabilite la însilozarea furajelor, însemnate cantități de siloz, peste plan, au realizat cooperativele agricole din Jibou, Someș Odorhei, Pericei, Doh, Sfăraș, Hereclean, Dioșod, Jac, Bobota, Sălăjeni, Surduc, Sînmihaiul Almașului etc. In cinstea aniversării Republicii, exemplului cooperativelor agricole de mai sus, se alătură și alte unități. In ultima perioadă, se constată o creștere a volumului de furaje însilozate și în cooperativele agricole din Sălățig, Gîlgăul Almașului, Șimișna, Sîg, Valcău etc. Pentru producția de cartofi a anului viitor Cooperatorii din Zimbor se preocupă de folosirea eficientă a terenurilor în pantă, prin obținerea unor producții sporite de cartofi. In acest sens, consiliul de conducere, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, s-a preocupat din timp de asigurarea cartofilor de sămînță necesari producției anului 1973. Au fost luate măsuri de însilozare corespunzătoare a unei cantități de peste 70 de tone cartofi destinați viitoarei producții, din soiuri corespunzătoare. Peste 117.000 lei venituri prin îngrășarea berbecuților Alăturîndu-se efortului general pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, cooperatorii din Gîrbou au obținut realizări însemnate la livrarea la fondul de stat și la export a produselor animaliere stabilite în planul de producție pe acest an. Folosind eficient condițiile de care dispun și tradițiile locale pentru creșterea și îngrășarea ovinelor, au livrat la export 240 berbecuți, cu o greutate medie de 40,8 kg. Aceasta denotă că un număr mare din acest efectiv a atins o greutate și de peste 50 kg, datorită bunei îngrijiri și a furajării economicoase a acestora. Numai din acest prim lot de berbecuți, livrați la export, s-a încasat suma de 117.362 lei, ceea ce înseamnă 488 lei pe cap de berbecuț. Din informațiile primite, rezultă că aceeași unitate va mai livra curînd încă 240 de berbecuți la o greutate și mai mare. Dacă numai jumătate din tractoarele existente In județ ar lucra la arat, arăturile ar fi gata In patru zile ! Producțiile din Cooperativa agricolă de producție din Hereclean se numără printre cooperativele agricole fruntașe în județul nostru. Producția obținută aici, atît în sectorul vegetal cît și animal întrece mult producția altor cooperative. Cu toate acestea comuniștii din ferma zootehnică, în adunarea de date de seamă și alegeri ce a avut loc în 6 noiembrie a.c., conștienți de faptul că la potențialul biologic existent, producția poate fi mai mare, au analizat cu simț de răspundere toate cauzele care au generat rămînerile sub nivelul posibilităților existente. Dintre problemele dezbătute în adunare am ales-o pe aceea care se referă la producția de lapte. Cu toate că nivelul producției a crescut în fiecare an (în 1971 — 1.116 litri lapte marfă pe vacă furajată), cantitatea de peste 1.800 litri pe vacă furajată, cît se estimează pentru anul 1972, este sub posibilitățile existente în cooperativă. Din graficul producției de lapte, pe luni, de la ferma zootehnică din Hereclean (pe care îl publicăm în pagina a II-a), se observă că producția cea mai mare a fost atinsă in luna iunie. Dacă în fiecare lună s-ar fi obținut această producție, la veniturile cooperativei s-ar fi adăugat încă 320.000 lei, sumă cu care se puteau procura îngrășămintele chimice necesare pentru întreaga suprafață de pășune și finență existentă, și, dacă am merge mai departe cu calculul, în astfel de condiții, producția de lapte pe vacă furajată s-ar ridica mult peste 2.500 litri. Dar, să redăm din analiza făcută de comuniști, cauzele care au dus la oscilațiile din situația prezentată. In luna februarie, față de ianuarie, producția de lapte a crescut cu 2.808 litri, dar în structura furajelor s-a adăugat finul de trifoi. In luna martie, cu toate că au existat In februarie 27 de fătări, producția, de lapte scade. Aceasta pe seama reținerii conducerii fermei in administrarea unei cantități mai mari de siloz. In aprilie, cînd se administrează fin de trifoi, iar conducerea fermei își dă seama că siloz există în cantități suficiente, mărește rația. Drept rezultat producția se mărește și ea la 39.050 litri. In a doua parte a lunii mai, animalele ies la pășune. In această perioadă, iarba fiind Îndestulătoare, producția se ridică, urmtnd o creștere vertiginoasă în luna iunie, cînd se adaugă și borceag — pentru masă verde. Ion MUREȘAN Continuare in pag. a II-a sînt bune, totuși... ne-au scăpat mină peste 300.000 de lei! Adunări și conferințe de dări de seamă și alegeri ale comuniștilor Operația „autofurgonetă“ De câtva timp, cimitirul de mașini new-yorkez de pe strada „D“ nr. 5702 înconjurat cu un gard de sîrmă ghimpată, atrăsese atenția poliției, care aflase, din anumite surse, că intr-un autobuz in aparență cirbuit se află locul secret de întilnire al șefilor celor cinci „familii“ încît este divizată mafia americană din cel mai mare oraș nord-american. In urma celor aflate, specialiștii în amplasarea instalațiilor, pur și simplu, au „împănat“ statul major al organizatorilor de crime cu aparatură electronică. In sfîrșit, după studierea îndelungată și amănunțită a dovezilor — zeci de mii de pelicule fotografice și aproximativ o jumătate de milion de metri bandă de magnetofon, autoritățile judiciare ale orașului New York au hotărit să dea lovitura. Astfel a început operația de vinare a mafioților care a luat o amploare fără precedent în istoria Statelor Unite. Cel puțin așa a Continuare în pag. a IV-a