Năzuința, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 673-698)

1973-11-08 / nr. 679

ANUL VI NR. 679­4 PAGINI 30 BANI JOI 8 NOIEMBRIE 1973 *­ ......... In pagina a lll-a Privind din avanpostul normelor vieții comuniste eU­VINT DE ONOARE: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN La turnătoria de fontă a întreprinderii de armături industriale Zalău. Măsuri care vizează recuperarea restanțelor și realizarea integrală a sarcinilor de pian Amplasată în zona industrială a orașului Zalău, întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel este u­na din măriile unități economice a Sălajului, creată în ultimii trei ani. Cu toate greută­țile inerente oricărui început de drum, această întreprindere pro­duce astăzi o largă gamă de piese și repere, mai exact peste 90 tipo­­dimensiuni de armături — atît pentru nevoile interne, necesare noilor obiective ale industriilor constructoare de mașini, energiei electrice, chimice, petrolului cît și pentru export. Secretarul generali al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul aniversării a 500 de ani de existență docu­mentar atestată a orașului Zalău, vizitînd această tînără unitate in­dustrială, s-a interesat îndeaproa­pe de activitatea colectivului de muncă de aici. în dialogul pur­tat la fața locului cu muncitorii și cadrele de conducere ale între­prinderii, secretarul general al partidului a fost informat despre preocupările existente în direcția folosirii depline a capacităților de producție, a creșterii productivi­tății muncii și îmbunătățirii cali­tății produselor. Un exemplu po­zitiv îl­­ constituie în acest sens linia de conveior de la secția turnătorie, unde prim organizarea muncii în trei schimburi s-au obținut indici superiori d­e utili­zare a agregatelor. Cu toate re­zultatele bine înregistrate aici, în a­lte sectoare, cum ar fi la linia carusel, nu a fost în­că atinsă ca­pacitatea proiectată, datorită neu­­t­iilizării integrale a mașinilor , de pe fluxul tehnologic al acestei faze. Din această cauză, la nive­lul secției cît și al întreprinderii au apărut unele restanțe în exe­cutarea și livrarea la termen a unor armături prevăzute în plan. Avînd în vedere că în timpul vizitei secretarului general al partidului, conducerea întreprin­derii, împreună cu specialiștii și întregul colectiv de muncă de aici s-a­u angajat că vor depune întregul efort, întreaga capacita­te, abnegație și dăruire în muncă pentru recuperarea rămânerilor în urmă și atingerea parametrilor proiectați cu cel puțin două luni de zile mai devreme — am reve­nit recent printre lucrătorii de aiicii pentru a urmări ce s-a între­prins concret în această direcție. Din discuția purtată cu numeroși muncitori și cadre tehnice de la secția turnătorie am desprins o serie de măsuri care au fost deja aplicate, cît și altele în curs de materializare. Astfel, după cum ne spunea tânărul inginer Ștefan Pop, între primele măsuri orga­nizat­orice care s-au luat aici se află întărirea schimburilor la toa­te locurile de muncă unde semnalat stagnări, îndeosebi s-au miezudre. De asemenea, unu­l din­ca­tre maiștrii cu o bună experiență a trecut de la linia de formare conveior, la linia de introducîndu-se și aici, miezuire, începînd de la 1 noiembrie a.­cu munca în trei schimburi. Paralel, au fost întărite schimburile și la conve­ior, încât la ora actuală sînt aco­perite toate posturile de lucru prevăzute pentru această linie. Totodată, pentru remedierea o­­peratitivă a unor defecțiuni ce pot apărea în mod spontan, au fost repartizați lăcătuși și electricieni pe toate liniile tehnologice, atît la tornatoria de fontă cit și la cea de oțel, stabilindu-se atribu­­țiuni concrete pentru fiecare din­tre aceștia. Am solicitat apoi cîteva amă­nunte maistrului Ioan Pășcuță, ca­re a trecut de fapt de la conveior la linia de formare-miezuiire: „Pe lîngă faptul că a fost organizată și la noi munca în trei schimburi, s-au comandat deja cinci seturi de cutii de miezuri, adică pentru fiecare reper ce se toarnă aici, ceea ce permite asigurarea capa­ Anton LAZAR Continuare în pag a II-a Vedere exterioară a turnătoriei de fontă și oțel a întreprinderii de armături metalice din fontă și oțel Zalău Se montează robineții. In fotografie lăcătușii Gligor Vlaicu și Vasile Petrean din echipa maistrului Aurel Leuștean de la întreprinderea de armături metalice din fontă și oțel Zalău. Șeful de Dură Ioan Elekeș, de la Centrala termică de­ zonă, verifică parametrii de funcționare a tonului de apa supraîncălzită c*­ In centrul dezbaterilor: PRODUCȚIA Ș I CEI CE­­ REALIZEAZĂ Adunarea de dare de seamă a organizației de bază de la Centrul de legume și fructe din Șimleu Silvaniei a dezbătut cu simț de răspundere diferitele aspecte ale activității organizației de bază, consacrate înfăptuirii principalelor sarcinii economice, ale muncii poli­tico-educative, ale conducerii orga­nizațiilor de masă etc. Dar, ceea ce s-a situat pe prim plan a fost analiza preocupării membrilor de partid de a se achita de obligațiile ce le revin în producție, nevoia inițierii de acțiuni energice pentru eliminarea grabnică a oricăror ră­­mîneri în urmă, pentru accelerarea în toate compartimentele a ritmu­lui producției, pentru încheierea cu succes a planului economic pe 1973, dîndu-se astfel noi impulsuri miș­cării declanșate pentru scurtarea termenului de realizare a cincina­lului. Aceasta, cu a­tît mai mult cu cît, așa cum s-a raportat la realizările obținute pe cele adunate, nouă luni ale anului sunt sub posibilități. Spre exemplu intrările la fondul de stat sunt realizate numai în propor­ție de 61,5 la sută. Se știe că dato­rită unor viituri de apă și inunda­rea unor terenuri cultivate cu le­gume și­ zarzavaturi, a frigului din primăvară îin timpul înfloririi po­milor, producția n-a fost cea scon­tată. Dar, din dezbaterile ce au a­­vut loc, a reieșit că acest indica­tor putea fi realizat în proporție de 85—90 la su­tă dacă cei de la sectorul achiziții și contractări, re­­cepționerii își făceau datoria pe deplin. Nu s-au respectat graficele de recoltare, transportul nu s-a e­­fectuat operativ fapt ce a determi­nat ca fondul de marfă din unele cooperative agricole de producție să ia alta cale de valorificare. — Pentru aceste rezultate slabe ne facem vinovați și noi, comuniș­tii, afirma tovarășul Alexandru Mi­­caș. Unii delegați trimiși după m­­arfă la Suceava, București sau în allte părți, considerîndu-se excursio­niști, venind fără marfă, n-au fost trași la răspundere. N-am acționat Adunările pentru dări de seamă în organizațiile de partid ferm pentru înființarea de puncte de achiziționare în localitățile Chieșd, Sărmășag, Sălăjeni iar în altele n-am reușit să recrutăm a­­chizitori. Mai mulți vorbitori s-au referit la spațiul de depozitare și ambala­je — acestea avînd o contribuție negativă în ce privește intrările la fondul de stat. In prezent spațiile de depozitare asigură adăpostirea a 120—130 tone produse, în realita­te ar trebui spații pentru 2.000— 3.000 tone. Cît privesc ambalajele, trebuie să arătăm că în timp ce zeci și sute de muncitoare taie mere sau alte produse stînd pe lăzi care se distrug în văzul tuturor, nu s-au putut face transporturi la timp, din lipsă de lăzi etc. Și mai trist este faptul că unele C.A.P.-uri folosesc lăzile în alte scopuri, deși au existat contracte — n-au livrat nimic centrului de legume și fruc­te. Aceasta este soarta a aproape 10.000 lăzi de mai mult timp. (Ce-or fi avînd de spus conducerile C.A.P.?). Nerealizarea indicatorului intrări la fondul de stat a avut desigur consecințe și asupra realizării sar­cinilor la desfacerea cu amănuntul, pe nouă luni acesta fiind îndeplinit doar în proporție de 85,2 la sută. Dar și aici discuțiile purtate relie­fau posibilități de a se obține re­zultate cu mult mai bune, însă pro­dusele n-a­u fost repartizate pe ma­gazine în ra­port de numărul de locuitori din zona unde acesta se afla, nu s-au onorat comenzile gestionarilor în termen, lipsa unei deserviri civilizate etc. — La toate acestea se mai adau­gă și faptul că n-am respectat ce-am hotărît, adică să aprovizio­năm direct, cu produse proaspete, magazinele noastre. Deși am fost conștienți că vom avea pierderi, că marfa se degradează, am procedat ca și în alți ani la aducerea produ­selor în depozite unde poate au stat Traian ALBU, subredacția voluntară din Șimleu Silvaniei (Continuare in pag. a II-a Gospodărirea judicioasă a pămîntului — datorie patriotică, obligație a fiecărui cetățean Trecerea la o agricultură modernă și intensivă este una din direcțiile fundamentale ale economiei românești contemporane. Pentru transpunerea in viață a acestui deziderat de înaltă valoare econo­mică, partidul și statul nostru au jalonat direcțiile principale de acțiune. Una dintre căile de primă importanță pentru practicarea unei agriculturi in­tensive este aceea a gospodăririi judicioase și efi­ciente a pămîntului. Pămîntul e atît cît îl avem. Dar el trebuie folo­sit la întreaga sa dimensiune hectorială sau anuală, numai astfel randamentul lucrărilor va putea fi cel scontat. Nu este permis nimănui să lase în paragină nici măcar un metru pătrat de pămînt. Acest im­perativ constituie in același timp o datorie patrioti­că, o obligație economică, politică și morală a fie­cărui cetățean.­­ Felul cum se prezintă situația gospodăririi pă­­mîntului, cum se acționează pentru ameliorarea celor cîteva mii de hectare din raza comunei Bo­­bota, unde funcționează două unități agricole coo­peratiste — iată ce am căutat și, sperăm, am reușit să aflăm din discuțiile purtate cu cîțiva factori de răspundere grupați în jurul unei mese rotunde, or­ganizate la sediul Comitetului­ comunal de partid Bobota. Participanți: VASILE ,FANCA,­­secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, NICOLAE FER, vicepreședintele comitetului exe­cutiv al consiliului popular comunal, PETRU MOA­LE,­­ președintele C.A.P. Bobota, LIVIU OPREA, președintele C.A.P. Z­alnoc, IOAN MUREȘAN, membru al biroului comitetului comunal­ de partid, ELENA ȘTEFAN, directoarea Școlii generale de 10 ani Bobota și MOLNÁR KAROL, inginer șef la C.A.P. Zalnoc. Nicolae Fer: In raza comunei noastre, potrivit unui studiu­ esti­mativ întocmit recent, există mai bine de 100 de hectare de teren nefolosit. O parte din acest teren­ a mai fost folosit din cînd în cînd de unii cetățeni, dar cea mai mare suprafață n-a primit o destinație productivă niciodată. Avem, de a­­se­menea, suprafețe însemnate supu­se unui grad mare de erodare. Nu­mai la C.A.P. Bobota, după cîte am calculat hai, sînt circa 73 ha de teren neproductiv din care o marre Teodor ARDELEANU Continuare in pag. a II-a Ilustrate­­ la cooperatori­ ­ul nostru privind îmbună­tățirea condițiilor lor de viață și trai, ca drept răsplată pentru munca pe care o prestează în cooperativele agricole. La Coope­rativa agricolă de producție din Șimleu Silvaniei, spre exemplu, casierul Grigore Cosma, lună de lună împarte pensie la un număr de peste 340 de cooperatori. Drept recunoștință, acei cooperatori căror sănătate le permite, parti­­­cipă zi de zi și la lucru, cum sunt: Varadi Gligor, Szekely Maria, Ioan Chețe, Sofia Ileș și alții. De asemenea, 36 de familii primesc alocații pentru copii. Pe adresa cooperativei agricole de producție sosesc ilustrate din cele mai pitorești stațiuni balne­are și odihnă: Borsec, Herculane, Mangalia, Felix, Călimănești și altele, de la cooperatorii trimiși la odihnă și tratament. Astfel, în acest an, au beneficiat de trata­ment 36 cooperatori, printre care Floare Homonea, Lucreția Vereș, Florița Bîrsan, Susana Roșca etc., care lucrează în secto­­rul zootehnic, Szilaghi Gligor, Ioan Dragoș, Gavril Pop și alții. Paul MAGHIAR, corespondent voluntar Țăranii cooperatori, simt, zi de zi, binefacerile măsurilor luate de partidul și sta- Preistoria recapătă viață prin fotografie și cinematograf Foarte aproape de celebrele­ grote Lascaux, în Franța, s-a deschis recent, la Tirot, Centru de artă preistorică un pe cît de simplu pe atît de bo­gat, care­­— datorită fotogra­fiei și cinematografului — per­mite vizitatorilor, fie ei și pro­fani, să desenele descopere și să guste din grote. Este vor­ba de desene pe care oamenii le făceau în urmă cu 30.000 de ani pe pereții stîncilor, în grotele de la Vézére, la Lasca­ux, La Font-de-Gaume, cel pu­țin în ce privește Franța. Aceste desene reprezentau fauna acestei rudimentare e­­poci preistorice (între care și Continuare in pag. a IV-a

Next