Năzuința, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 801-825)

1974-04-27 / nr. 823

/Ședința Comitetului Executiv­­­ C. C. al P. C. R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședin­ța Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privi­re la lucrările Consfătuirii Comitetului Poli­tic Consultativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varșovia, care a avut loc în zile­le de 17—18 aprilie a.c. Aprobind în unanimi­tate și diind o înaltă apreciere activității con­structive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și sta­tului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Co­mitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul E­­xecutiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activita­tea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în pre­zent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea în­tocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloace­lor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administra­rea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care de­cid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage a­­tenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tutu­ror instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plena­rei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a com­bustibilului și energiei, să se acționeze pen­tru folosirea rațională și valorificarea supe­rioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la pro­dusele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat u­­nele probleme ale activității curente. H­OT4RNIREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat, informarea pre­zentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guverna­mentale române la lucrările Con­sfătuirii Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc in zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă unanimitate și dă o înaltă apre­în­ciere activității rodnice și con­structive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformi­tate cu linia politică generală partidului și statului nostru st­­a­bilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidu­lui. Aprecierile și considerentele expuse. Întreaga activitate a dele­gației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Par­tidului Comunist Român, a tovară­șului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea con­lucrării și solidarității tuturor ță­rilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii intre toa­te națiunile continentului, un port însemnat la promovarea noi­­­­lor principii de relații internațio­nale. 2. Comitetul Executiv își ex­primă aprobarea față de documen­tele Consfătuirii, consideră că în­­tîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colabora­re pe continentul european, pen­tru consolidarea păcii în întrea­ga lume. 3. In legătură cu problemele În­scrise la ordinea de zi a Consfă­tuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare, confirmîndu-se ast­fel justețea și caracterul realist­­ al d­MMÜ'íü Ia.înfăptuirea securită­ții europene lansate de Consfătui­rea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat militează România, alături de ce­­e­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și co­laborării pe continent. Aportul Continuare în cas­a IV a Colectivul de muncă al Fabricii mixte „Sălăjeana“ Jibou a hotărît: Zilele de 1 și 2 Hei vor fi, in această unitate, zile record Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire la programul de lucru in zilele de 1 și 2 Mai a fost prelu­crat în toate secțiile Fabricii mix­te „Sălăjeana“ Jibou și a fost pri­mit de toti oamenii muncii cu viu interes și, în același timp, cu ho­tărîrea fermă de a realiza in a­­ceste zile producții record. După cum ne informează tovară­șul Alexandru Kavași, directorul unității­ în zilele de 1 și 2 Mai vor fi realizate, conform hotărîrii comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii de la­­ Salăjeana următoa­rele producții suplimentar: 1.070 tone calcar, două garnituri de mo­­bilă, 150 tone amendamente calca­­roase, 50 mc prefabricate din be­ton. De remarcat faptul că o gar­nitură de mobilă și 30 mc de pre­fabricate vor fi realizate din eco­nomii de materiale. In scopul îndeplinirii acestui mobilizator angajament, colectivul de conducere al fabricii a luat citeva măsuri judicioase dintre care amintim: asigurarea din timp a locurilor de muncă cu toate ma­terialele necesare, executarea unor revizii de către o echipă anume stabilită în ziua de duminică, ca­re să asigure funcționarea la în­treaga capacitate a tuturor utila­jelor, stabilirea rutelor mașinilor astfel incit acestea să asigure prezența muncitorilor la timp în producție. Totodată, membrii con­­ducerii fabricii au fost repartizați cu răspunderi precise pe secții și subunități.­­ Realizarea acestui angajament îi va da posibilitate colectivului de muncă să-și îndeplinească angaja­mentul luat la începutul lunii și a­­nume acela de a da în luna mai o producție suplimentară in valoa­­re de 400 mii lei, concretizată In: 200 mc de prefabricate beton sim­plu, 3.000 tone calcar, 400 tone a­­mendamente calcaroase pentru a­­gricultură, 10 garnituri de mobilă, 200 tone confecții metalice etc. V. ADRIAN Succese de seamă închinate sărbătorii muncii IN EDITURA POLITICA A APĂRUT LUCRAREA: Vizita oficială a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Federală Germania-26-30 iunie 1973 Lucrarea a fost editată și în limba germană. CONFERINȚA JUDEȚEANĂ A INGINERILOR ȘI TEHNICIENILOR Joi, 25 aprilie a.c., la Zalău a avut loc Conferința județeană a inginerilor și tehnicienilor. Lu­crările conferinței au fost ono­rate de prezența tovarășului Laurean Tulai, prim-secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R. Au participat, de aseme­nea, tovarășii Ioan Moraru, membru al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean al sindicate­lor, și prof. dr. Mircea Petrescu, membru al Biroului Consiliului Național al Inginerilor și Teh­nicienilor din Republica Socialis­tă România. Desfășurată sub semnul mari­lor evenimente din acest an — a XXX-a aniversare a eliberării patriei și cel de-al XI-lea Con­gres al partidului nostru — Con­ferința județeană a inginerilor și tehnicienilor a constituit o pres­tigioasă manifestare a inteligen­ței tehnico-economice sălăjene, evidențiind în același timp hotă­rîrea unanimă a tinerilor specia­liști din toate domeniile de acti­vitate — industrie, agricultură, transporturi etc. — de a contri­bui cu dăruire și pasiune la re­zolvarea celor mai importante­­ probleme care vizează buna des­fășurare a activității productive, realizarea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asu­mate în întrecerea socialistă, la înfăptuirea cincinalului înainte de termen. Darea de seamă asu­pra activității Comisiei județene a inginerilor­ și tehnicienilor, pre­zentată de tovarășul ing. Traian Ispas, vicepreședintele acestui organism, a scos în evidență re­zultatele bune obținute de ca­drele tehnico-inginerești în pe­rioada care a trecut de la alege­rile precedente și pînă în pre­zent, reliefînd, totodată, lipsurile care au existat în acest domeniu. S-a subliniat, bunăoară, că în u­­nitățil­e noastre economice colec­tivele de ingineri și tehnicieni, c­u sprijinul compartimentelor de organizare a producției și a mun­cii au efectuat un număr de 160 de studii, a căror eficiență eco­nomică se concretizează în spo­rirea producției industriale cu circa 16 milioane lei, având o in­fluență pozitivă și asupra crește­rii productivității muncii și eli­minării eforturilor fizice ale muncitorilor. De asemenea, în a­­plicarea valoroasei inițiative lan­sate spre generalizare în cadrul Conferinței Organizației județe­ne de partid din anul trecut, in­titulată „Fiecare inginer, econo­mist, tehnician și maistru să re­zolve o problemă tehnică sau e­­conomică echivalentă cu cel pu­țin salariul lui anual“, au fost antrenate peste 60 la sută din totalul cadrelor de specialitate. Astfel, numai prin rezolvarea u­­nor probleme în cadrul inițiati­vei, a inovațiilor și raționalizări­lor aplicate anul trecut, s-au ob­ținut economii în valoare de pes­te 5,5 milioane lei. Cu toate că anul trecut, nu­mărul inovațiilor și raționaliză­rilor a crescut cu peste 50 față de anul 1972, și că economiile post-calculate s-au dublat, fap­tul că o singură inovație sau ra­ționalizare revine la un număr de 12 specialiști, trebuie să con­stituie un semn de întrebare pen­tru fiecare cadru tehnico-econo­­mic. De asemenea, în ce privește modul de aplicare a inițiativei amintite, dacă raportăm econo­miile obținute la fondul anual total de salarii ale specialiștilor, re­zultă că eficiența economică problemelor rezolvate reprezintă a doar circa 27 la sută din acest fond. Sunt aspecte care, alături de atîtea altele, au constituit principalele teme abordate în cu­­vîntul lor de către inginerii, eco­nomiștii și tehnicienii care au participat la dezbateri , printre care Nicolae Colțan, Andrei Ga­bor, Doina Oros, Horea Lonea­­nu, Șvab Ștefan, Aurel Bercea­­nu, Vasile Chiș, Ioan Sălcudeanu. Demn de subliniat ni se pare faptul că, pornind de la lipsurile semnalate, luările lor de cuvînt s-au concretizat (alături de alte mesaje scrise, depuse in pauza lucrărilor), în peste 20 de propu­neri privind îmbunătățirea acti­vității de viitor. Este un fapt îm­bucurător, care a completat cu amplul program de măsuri adop­tat în cadrul conferinței — a fost apreciat pozitiv de către tovară­șul profesor doctor Mircea Pe­trescu, care a asigurat totodată pe participanții la conferință că toate propunerile, obiecțiile și lipsurile semnalate, ce cad in competența organelor superioare, vor fi aduse la cunoștință — spre soluționare — Consiliului Națio­nal al Inginerilor și Tehnicieni­lor. In încheierea dezbaterilor luat cuvîntul tovarășul Laurean a­nului. Apreciind rezultatele obți­nute, vorbitorul a transmis tutu­ror cadrelor tehnico-economice din județ un călduros salut din partea Comitetului județean de partid, adresînd în același timp chemarea ca ,,în cinstea, marilor evenimente din acest an, întrea­ga intelectualitate tehnico-econo­­mică a județului să pună în va­loare tot ce are ea mai bun în slujba realizării exemplare sarcinilor de plan și a angaja­a­mentelor asumate în întrecerea socialistă, să sporească contribu­­­ția județului nostru la înfăptui­rea înainte de termen a prevede­rilor actualului plan cincinal. E­­vident, în rezultatele bune obți­nute în primul trimestru al aces­tui an — a spus tovarășul Laurean Tulai — se află încor­porată și munca entuziastă a ti­nerilor specialiști, ingineri, teh­nicieni, economiști și maiștri. Se prelimina ca luna aprilie să fie și mai bogată în realizări. Fără să minimalizăm contribu­­ția cadrelor tehnico-economice, consider că este potrivit să ana­lizăm îndeosebi ce a mai rămas de făcut și, mai ales, cum trebuie să muncim pentru a obține me­reu rezultate tot mai bune. De fapt, acest lucru a reieșit cu pregnanță atît din darea de sea­mă cit și din discuții. Totuși, aș dori să aduc în fața dumneavoas­tră citeva probleme care ne pre­ocupă în prezent și care, în bună parte, țin de activitatea comisii­lor inginerilor și tehnicienilor. Se știe că inginerii, o bună parte din ei, sînt atît specialiști cît și conducători ai proceselor de pro­ducție. Am dori, deci, ca în a­­ceastă dublă calitate a lor să ac­ționeze cu și mai multă dăruire în viitor. Pentru că, pretutin­deni, mai sunt mari rezerve ce se cer valorificate. Noi conside­răm că problema numărul unu­­— unde există încă multe re­zerve — este organizarea pro­ducției și a muncii. In continuare, tovarășul Laurean Tulai s-a referit la ma­rile rezerve ce mai există în di­recția unei mai juste normări a muncii, a ridicării continue a ca­lității produselor și a atitudinii specialiștilor față de această foarte importantă problemă, re­ducerea consumurilor de materii prime și materiale, a combusti­bililor și energiei electrice, a re­­proiectării produselor, reducerii pierderilor tehnologice, evitării și eliminării rebuturilor, perfecțio­nării tehnologiilor de fabricație, valorificării deșeurilor, moderni­zării și reînnoirii producției, pre­gătirii cadrelor. Sarcini adecvate au fost recomandate apoi și spe­cialiștilor din celelalte sectoare de activitate. In încheiere, tovarășul Laurean Tulai a urat tuturor specialiștilor din județ multă sănătate și suc­ces deplin în activitatea lor de zi cu zi, pusă în slujba realizării exemplare a sarcinilor de pro­ducție. La următorul punct al ordinei de zi au fost alese organele de conducere ale Comisiei județene a inginerilor și tehnicienilor, fi­ind desemnați membrii comisiei și componența biroului. Ca pre­ședinte al Comisiei județene a inginerilor și tehnicienilor a fost ales tovarășul ing. Pavel ca vicepreședinte — ing. Popa, Ioan Petrea, iar ca secretar — Ale­­­­xandru Vale, economist. In încheierea conferinței, participanții au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al partidului, președintele Republicii, în care se spu­ne, între altele:, Suntem pe­ deplin conștienți că sarcinile mobilizatoare ce revin județului nostru din planul național unic de dezvoltare eco­nomică și socială a României pe anul 1974 sunt pe deplin realizabile. Rezultatele înregistrate în primul trimestru sunt edificatoare in acest sens. Ne angajăm în fața partidului, a Dumneavoastră personal, sti­mate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu să depunem și in con­tinuare toate eforturile, inteligența și capacitatea creatoare de care dispunem pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan și a an­gajamentelor asumate în întrecerea socialistă, pentru a da viață mărețului program inițiat de partid, pentru construirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, Republica Socialis­tă România. Anton LAZAR Sărbătoarea muncii — sărbătorită prin muncă De la constructorii de pe șantierul Fabri­cii de materiale izola­toare Șimleu Silvaniei, din cadrul T.C.I. Cluj, am primit vestea că au reușit să sincronizeze astfel lucrările, încît ritmul de execuție este cel dorit, adică zilnic se depășesc sarcinile afe­rente cu cel puțin 30 la sută. Aceasta atît ca urmare a bunei organi­zări a muncii în șan­tier, cît că linia și a faptului C.F. a fost dată în funcțiune, ceea ce permite aprovizio­narea bazei de produc­ție și­ implicit a punc­telor de lucru cu ma­terialele necesare. Va­sile Rotaru, șeful șan­tierului a ținut să in­formăm cititorii că Decretul Consiliului de Stat, privind declara­rea zilelor de 1 și 2 Mai ca zile lucrătoare, a fost primit cu un viu interes de către constructorii care înal­ță fabrica de materia­le izolatoare. Ei au hotărât, totodată, ca 1 și 2 Mai să fie zile record în execuția lu­crărilor de construcții. In acest sens, s-au fă­cut deja toate pregăti­rile pentru ca în a­ceste zile să se poată turna din plin betoane­le de la stîlpii mari, de 28 de tone, și termi­narea fundației la sec­ția de vată minerală a fabricii. Intenția con­structorilor de aici este ca în zilele Mai sarcinile de 1 și 2 aferente să fie depășite cu peste 30 de procente. înainte de toate, ne muncim • Colegi de generație • Simplu și, în ace­lași timp, complicat • Totul se învață cu tim­pul dacă ... ții pasul cu timpul • Viață de „șantieriști" • Știu cu ce înțelegeți dv. prin „greu"? • La urma urmei și aceasta este o bă­tălie ca multe altele • Fără aprecierea be­neficiarului noi sintem­ ca și morți­i Oameni ai zilelor noastre. In 1953, Mihai Dobocan și Ioan loader, absolveau în Cluj o școală profesională. După alti cîtiva ani, recomandați de pro­priile lor însușiri, acești doi co­legi de generație urmează școală de maiștri urmînd ca, la o revenirea in producție, să poarte pe umerii lor răspunderea unor responsabilități sporite. Acum, de-abia acum, începe adevărata viață de șantier (ei spun de „șantieriști“). S­pecificul mese­­riei îi obligă­­ să poposească în multe orașe ale țării și, foarte important, să vină în contact cu aproape întreaga gamă a indus­triilor. „Așa este meseria noastră, spune M. Dobocan, noi insta­lăm și montăm utilaje, indiferent că acestea aparțin industriei chi­mice, metalurgice, textile și așa mai departe“. TREPTE „Bine, bine dar cum reușiți?“ „Cum adică cum reușim?“ „Ne descurcăm“, intervine, zîmbind, I.Toader. Și, din vorbă în vorbă, înțeleg pînă la urmă că totul este in a­­celași timp și simplu și compli­cat. Instalatorii — montori lu­crează conform proiectelor de e­xecuție, dar cunoștințele și ex­periența lor profesională le dă posibilitatea să­ găsească, pe te­ren, la fața locului, soluții prac­tic nelimitate.’ . „Totul se învață cu timpul“, afirmă I. Toader.“ „Chiar totul?“ „Mă refer la meseria la care lucrezi. Și asta, bineînțeles, da­că... ții pasul cu timpul.“ Dacă ții pasul cu timpul... Și viață de „șantieriști“... Așa e meseria noastră... Ce fel de oameni sunt, în fond, acești „șan­tieriști“ care cunosc o meserie atît de complexă? îmi dau sea­ma că, pentru a-i cunoaște bine, ar trebui să trăiesc efectiv în mijlocul lor zile de-a rîndul. Să trăiesc și să muncesc cot la cot cu ei. Să iau masa cu ei. Să beau cu ei un pahar de vin. Dar, mă întreb, o fi de ajuns? Viață de „șantieriști“ ... „Ne-am obișnuit și cu asta“, spune M. Dobocan, în timp ce I. Toader zîmbește din nou. Apoi zice: „Noi, șantieriștii, avem mare capacitate de adaptare. Ne o adaptăm rapid la condițiile spe­cifice pe care le găsim în cu­tare sau cutare oraș. Este ade­vărat, însă, că intr-un loc ne place mai mult, în altul mai pu­țin. Muncim, totuși, cu aceeași plăcere pentru că, înainte de toate — și asta-i cel mai prin­cipal — ne place să muncim“. „Zilele acestea, de exemplu, ce munciți?“ „Montăm podurile, podurile rulante în hala de producție a Fabricii de conductori emailați. Ne-am propus să finalizăm lu­ Adrian VELICIU Continuare in pag. a III a J Republica Togo - primarul intereselor naționale In urmă cu 14 ani, la 27 a­­prilie 1960, pe țărmurile Gol­fului Guineei, un popor de circa două milioane de locui­tori trecea în mod hotărît la înlăturarea grelei moșteniri coloniale care își pusese am­prenta asupra trecutului său, proclamîndu-și independența națională. Republica Togo — cu o suprafață de numai 56 600 km­², situată între Gha­na și Dahomey, — poate fi considerată ca unul din cele mai mici state ale Africii. In anii care au urmat eve­nimentului istoric al procla­mării independenței, au fost depuse eforturi importante pe drumul lichidării grelelor moșteniri din timpul colonia­lismului, pentru o rapidă dez­voltare pe plan economic și Eugenia MARINESCU Continuare în pag. a IV-a

Next