Năzuința, aprilie-iunie 1985 (Anul 18, nr. 1400-1412)

1985-04-06 / nr. 1400

ANUL XVIII ,Nr. 1400 sîmbâlă 6 aprilie 1985 8 PAGINI I LEU Organ al comitetului­ județean sălaj al I.­R.și al consiliului popular județean MĂSURI FERME PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI PE ANUL 1985 Am încheiat, de curînd, primul tri­mestru din acest ultim an al actualului cincinal, perioadă în care toate colec­tivele de oameni ai muncii din unită­țile economice sălăjene au acționat, în spiritul indicațiilor și orientărilor tova­rășului Nicolae Ceaușescu, pentru rea­lizarea integrală, la toți indicatorii, a planului pe anul 1985, aceasta consti­tuind o condiție esențială în crearea unei baze trainice pentru transpune­rea cu succes în viață a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului privind dezvoltarea econo­mo-socială a țării în perioada 1986—laic 0. Rezultate­le bune obținute de numeroase colecti­ve de oameni ai muncii din economia sălăjeană demonstrează că și în pofida acestei ierni grele și prelungite, planul la producția fizică și export a putut fi îndeplinit potrivit contractelor încheia­te, în condițiile folosirii judicioase a e­­nergiei electrice și combustibililor. Din­tre unitățile cu rezultate bune tim: întreprinderea minieră Sălaj­amin­— Sărmășag, întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel, întreprin­derea electrocentrale, întreprinderea de produse ceramice, întreprinderea „Inte­grata” de in din Zalău, întreprinderea „Integrata" de in din Jibou, întreprin­derea de morărit și panificație Sălaj și altele, unități care au dat suplimentar o serie de produse necesare economi­ei naționale. La Asemenea realizări demonstrează că activitatea fiecărei unități, hotărî­­toare sunt măsurile întreprinse, răspun­derea și competența cu care se acțio­nează în secții și ateliere, pe toate fa­zele de fabricație pentru realizarea, în fiecare schimb — fie de zi sau de noapte — a producției la nivelul planului și cu costuri cit mai reduse. Dacă în acest mod se acționa și la întreprinderea de țevi, întreprinderea de anvelope, între­prinderea „Filatura" de bumbac, I.C.­­E.E. din Zalău și la întreprinderea de prelucrare a lemnului Sălaj, cu sigu­ranță situația realizărilor pe primul Continuare în pag. a IV-a în spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu Ore și zile record la insămînțări . Vremea, cu adevărat de primăvară, din această săptă­­mînă a creat condiții pentru intensificarea ritmului la toate lucrările agricole. Practic, semănatul s-a generalizat în tot județul, acum hotărîtoare fiind folosirea deplină a orelor și zilelor favorabile la insămînțări, respectarea riguroasă a tehnologiei, a calității fiecărei lucrări. • Pînă ieri, în C.A.P. s-a însămînțat 33 la sută din su­prafața prevăzută cu mazăre, 30 la sută cu ovăz, 15 la sută cu sfeclă de zahăr, 10 la sută cu in­ fibră, 9 la sută cu car­tofi, 30 la sută cu legume, 7 la sută cu plante furajere și 4 la sută cu floarea soarelui. • Joi, cel mai mare ritm la insămînțări s-au realizat C.U.A S.C. Crasna, Crișeni, Hida și I.A.S. Zalău, iar cel mai mic — C.U.A.S.C. Pericei, Som­eș Odorhei și Sienida, în pag. a V-a: Raid-anchetă in C.U.A.S.C. Crasna. 9 Mai — Ziua independenței României, Ziua victoriei asupra fascismului Independența — caracteristică fundamentală a istoriei noastre Dorința de libertate, inde­pendență nutrite de po­porul român dintotdeauna se constituie în coordonate e­­sențiale care, alături de alte permanențe — dreptate, unita­te etc. — sînt adevărate co­loane de susținere a edifi­ciului nostru național. Legătura tainică și traini­că a poporului nostru cu pămîntul pe care s-a plă­mădit explică vigoarea dove­dită de-a lungul vremii de români, vigoare ce a salvat independența și autonomia internă, apoi a dus la recu­cerirea independenței depli­ne și autonomiei, după ce acestea fuseseră pierdute din pricina unor conjuncturi is­torice nefavorabile nouă. Libertatea și independența au fost apărate de-a lungul vremii cu eforturi mari de acele „romanii populare“, obști sătești și uniuni de obști, de voievozii Gelu, Glad, Menumorut, Tatos, Litovoi, Seneslau, iar mai tîrziu de o întreagă pleiadă de dom­nitori, iubitori de țară și neam, de libertate și inde­pendență. In decursul veacurilor, poporul român a acționat — într-o impresionantă o­ Continuare în pag. a II-a ■ Sălăjenii își exprimă din adîncul ființei unanima ade­ziune, nemărginita bucurie, deplina satisfacție față de re­alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în suprema funcție de președinte al Republicii Socialiste România DIN SUMAR (în pag. a III-a) ■ Sălăjenii răspund prin fapte indicațiilor și îndemnu­rilor secretarului general al partidului (In paginile IV—V) (In pag. a VI-a) ■ Informații ,Epoca Ceaușescu“ — un vast program de profunde transformări revoluționare REPARTIZAREA RAȚIONALA A FORȚELOR DE PRODUCTE PE ÎNTREG TERITORIUL Taflit O componentă esențială a strategiei partidului de edi­ficare a societății socialiste multilateral dezvoltate și de trecere la comunism o con­stituie creșterea puternică a forțelor de producție pe în­treg teritoriul țării, în ve­derea realizării unui echili­bru în profil teritorial, a asigurării dezvoltării pro­porționale a județelor și lo­calităților patriei, a ridică­rii nivelului de viață al tu­turor cetățenilor țării, fără deosebire de naționalitate. Această concepție profund științifică, revoluționară, de afirmare multilaterală a tu­turor zonelor țării, pe baza resurselor materiale și u­­mane existente, a fost fun­damentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Republicii Socialiste Româ­nia, care a elaborat și teza de însemnătate primordială privind rolul hotărltor al dezvoltării forțelor de pro­ducție în asigurarea progre­sului economico-social în ritm rapid al țării noastre. Congresul al IX-lea al partidului din anul 1965 și Conferința Națională P.C.R. din anul 1967, pe ba­­­za concepței și ideilor no­vatoare ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, au adop­tat un ansamblu de mă­suri care au asigurat îm­bunătățirea conducerii eco­nomiei naționale, perfecțio­­­­narea organizării adminis­­trativ-teritoriale a țării, prin formarea județelor, munici­piilor, orașelor și comune­lor cu puternice unități te­­ritorial-administrative loca­le. In acest mod a fost creat cadrul favorabil în­făptuirii politicii de repar­tizare rațională a forțelor de producție pe întreg teri­toriul țării, în toate județe­le și localitățile. O nouă etapă, deosebit de importantă în aplicarea con­cepției de repartizare echi- Continuare in pag. a lll-a Sesiunea de constituire a­­ Consiliului popular județean Marți, 2 aprilie 1985, într-o atmosferă de vibrant entuziasm patriotic, gene­rată de realegerea tovarășului Ceaușescu în înalta funcție de Nicolae pre­ședinte al Republicii Socialiste Româ­nia, a avut loc sesiunea de constituire a Consiliului popular județean. După constituirea Consiliului popu­lar județean s-a ales Comitetul execu­tiv format din tovarășii: Ion Traian ȘTEFANESCU — președinte, Ioan Popa — prim-vicepreședinte, Ioan Retegan, Maria Pitică, Viorica Cir­ui, Vasile Ro­­taru, Petru Stan și Chcuța Vintilă — vicepreședinți, Alexandru Bora, Emil Miclea, Floare Sas, Ioan Popescu, Grigo­­re Berinde, Bicskei Arpad, Traian An­tal, Floare Iov și Voichița Astalîș — membri. In continuare s-au ales comisiile­­ per­manente ale Consiliului popular jude­țean (industrie, comerț, cooperație prestări servicii; construcții, sistemati­ci­zare, gospodărie comunală și drumuri; agricultură și silvicultură; plan, buget, finanțe; învățământ, cultură, sănătate, sport, muncă și ocrotiri sociale; juridi­că și administrație locală). S-au dezbă­tu pe larg „Programul de măsuri pri­vind sarcinile consiliilor populare pen­tru realizarea integrală a planului de dezvoltare economico-socială pe anul 1985 în profil teritorial și pregătirea înfăptuirii in bune condițiuni a planu­lui pe 1986” și „Programul de măsuri privind desfășurarea lucrărilor în cam­pania agricolă de primăvară — 1985". Pe marginea punctelor înscrise la or­dinea de zi au luat cuvîntul deputații: Alexandru Bora, Ioan Culda, Vasile Lucudei, Mihail Ștefănescu, Gheorghe Terheș, Voichița Astalîș, Varga Ioan, Beniamin Coapși, Leontina Balotă, Iu­lian Bălăjel, Gavril Câmpan și Ioan Pop. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarășul Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, președintele Co­mitetului executiv al Consiliului popu­lar județean. Continual e iu pag. a lll-a Săptămîna politică • în tot cursul săptămînii pe­­ care o încheiem, de pe întreg cu­prinsul țării au continuat să so­sească, pe adresa tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, calde me­saje de felicitare cu ocazia realege­rii sale în înalta funcție de pre­ședinte al Republicii Socialiste Ro­mânia. Mesajele transmise întîiului președinte al României exprimă via satisfacție a întregului popor român față de înalta învestitură acordată primului bărbat al țării, act politic fundamental, expresia voinței fier­binți, a gîndurilor și aspirațiilor în­tregii noastre națiuni. Oamenii muncii de pe întreg cuprinsul țării se angajează în fața partidului, secretarului său general să acțio­a­neze cu toată răspunderea pentru îndeplinirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al parti­dului. • Presa cotidiană a publicat: In cursul săptămînii, documentele doptate de Plenara Comitetului Continuare în pag. a VIII-a De „Ziua Printr-o frumoasă tradiție, la 7 aprilie, sărbătorim „ZIUA SA­­N­AT­ATII" și, totodată, „ZIUA MONDIALA A SĂNĂTĂȚII“, care în acest an a adoptat ca temă „Tinerețe sănătoasă — unul dintre bunurile noastre de preț“. Sărbătorim această zi ca o expresie a atenției constante a partidului și statului nostru, personal a secretarului general al partidului, președintele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, față de sănătatea poporului, a prețuirii de care se bucură în țara noastră activitatea compe­tentă și responsablă, plină de pasiune și dăruire a persona­lului sanitar. Și pentru muncitorii din do­meniul ocrotirii sănătății din Dr. Ioan POPESCU, directorul Direcției sanitare județene Continuare în pag. a II-a

Next