Olteanul, 1915 (Anul 7, nr. 1-51)

1915-01-04 / nr. 1

Irag- 2. de muncă au fost bărbaţi conştii de misiunea acestei foi şi îi cunosc tre­cutul ei. Promitem, că în viitor nu vom da loc hărţuielilor atât de dureroase, cari s’ar mai isca din strămoşescul măr de ceartă a desbinărilor confesionale. Regretăm ori­ce incident petrecut în trecut şi dorim să se dea uitării, lă­sând la o parte ori­ce prejudecăţi. Dorim să începem o muncă cin­stită pentru a ridica poporul nostru atât de legat de glie. Intrăm într’un nou an, care şi nouă ne insuflă un curaj mai mare şi o forţă mai învio­rată spre o muncă intensivă. Vrem să se reîntoarcă foaia la ideile de cari a fost condusă în vremurile mai de de­mult şi să desvoalte o muncă inten­sivă pentru cei cari o citesc. An nou, adă-ne mângăere şi bu­curie mai multă, decât anul care s’a dus în negura uitării. Adă o înviorare pe feţele celor cari sunt în nelinişte, adă o bucurie pentru cei orfani şi lip­siţi, adă o pace statornică între oa­meni şi o bunăstare şi celor, cari au fost tovarăşi cu mizeria. An nou, adă şi foaiei noastre a­­bonenţi mai mulţi, ca plini de încre­dere să privim spre ani mulţi, cari îi vor mai fi daţi să-i vieţuiască. Mulţu­mim tuturor oamenilor de bine,, cari ne-au sprijinit şi le cerem şi pe mai departe sprijinul lor binevoitor. Cu acestea idei şi speranţe încre­zătoare pornim acum pe drumul anu­lui, care ne-a întâmpinat în zori mai senine şi le zicem celor, cari citesc, binevoitorilor şi c o l­a bo r it o r i l­or foaiei noastre: An nou fericit şi cu mai multă bucurie! Redacţia. RĂZBOIUL. Telegrame oficiale dela biroul de pre­să al prim-ministrului. Din nordul şi sudul Monarhiei. Budapesta, 13 Ianuarie st. n. a. c. Incercările duşmanului de a nainta pe cursul inferior al Nidei s’au îndrep­tat în contra unei localităţi de pe fron­tul nostru. Infanteria duşmană, care e sprijinită­ pe întreg frontul de un foc violent de artilerie, încearcă să câştige tot mai mult teren, ca să poată pătrun­de în acea localitate, fapt pe care noi îl zădărnicim de fie­care dată. In faţa poziţiei noastre din Car­­paţi şi Galiţia e în cea mai mare par­te linişte. Pe câmpul de luptă de la sud e linişte pe toată linia. Ciocniri mai în­semnate sunt între serviciile de ecla­­rat ale trupelor combatante. Bresta, 14 Ian. n. In Galiţia de vest, precum şi în Polonia rusească a fost linişte. Pe valea Nidei toate ata­curile duşmane ,din zilele din urmă s’au sfărmat, izbindu-se de zidul pu­­ternic al trupelor noastre. In Carpaţii de est, precum şi în Bucovina sudică s’au dat noui lupte între trupele de eclarat. General Höfer, loct. ş. st. m. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german. Berlin, 13 Ian. n. Din marele cartier general german să comunică oficial. Pe câmpul de luptă dela vest, în ţinutul Nieuport s’au desfăşurat vio­lente lupte de artilerie, a fost evacu­area tranşeelor dinaintea Palingenburg­­ului, lângă oraşul Nieuport. Am respins definitiv atacurile Fran­cezilor îndreptate contra regiunei ca­nalului La­ Basse. Deasemenea înălţi­mile ocupate de noi Laboiselle şi Nou­­vron. — Soldaţii noştri din Branden­burg au ocupat două poziţii duşmane făcând prizonieri 1700 de soldaţi şi capturând 4 tunuri şi mai multe mi­traliere. — Trupele germ. au ocupat înălţimile dinspre nord şi nord-est de Nomeny. Berlin 14 Ian. n. — In Dune la Nieuport şi spre est de la Ypern decurg lupte de artilerie. Focul duş­man e îndreptat mai cu seamă în con­tra staţiunei balneare Westende, care nu peste mult va zăcea în ruine. — Ca o urmare a atacului început ,spre nordest de­ Soisson, trupele noastre au atacat din nou şi anume înălţimile de la Vregny. Luând tranşeu după tran­­şeu şi alungând duşmanul până pe cealaltă margine a platoului, am făcut prin sonieri 11 ofiţeri şi 1130 de sol­daţi francezi, capturându-le 4 tunuri, 4 mitraileze şi un reflector. Prăzile noa­stre de războiu au sporit în 3 zile cu 3100 de prizoneri, 8 tunuri grele, un tun-revolver şi 6 mitraileze, pre­cum şi alt material de războiu. In nor­dul lagărului de la Chalon, spre nord est de la Perthes, Francezi au atăcat cu mari forţe, prin unele puncte au pătruns în tranşeele germane. Insă a fost respinşi, rămânând în mânile ger­manilor 160 de prizonieri. Am respins şi atacurile ruseşti dinspre Grunbinnen, precum şi din estul Letzen-ului. Am făcut prizioneri mai multe sute de Ruşi. In părţile de nord ale Poloniei situaţia e neschim­bată. In Polonia rusească spre vest de la Vistula ne-am continuat ofensiva. Pe ţărmul drept al Piliţei nu e nimic de semnalat, şi de atunci a fost necontenit în linia de foc, indeplinindu şi cu o rară conştienţiozi­­tate şi cu cel mai mare zel şi devotament greaua, dar nobila chemare de doctor c­u muncă grea şi neobosită a îndep­linit acest bun medic în mântuirea, ajuto­rarea şi îngrijirea soldaţilor răniţi. Multe vieţi a scăpat de la moartea si­gură, multe dureri a alinat, cu expunerea vieţei sale proprie. Drul Perţia în nenumărate rânduri a fost în apropierea nemijlocită a liniei de foc. Obuzele şi gloanţele duşmane vâjâiau ca o vijelie turbată de tunete şi trăsnete prin văzduh pe deasupra capului viteazului medic , împrăştiind năpraznică moarte şi grele schingiuiri în jurul său. El însă pare că nu le auzea şi nu le vedea, căci tot su­fletul său era predominat de conştienţiozi­­tatea chemărei sale, plină de iubire faţă de viteji soldaţi, jertfele gloanţelor duşmane. Când trupele luptătoare părăseau linia de foc, drul Perţia rămânea pe loc, cu oa­menii săi, şi în ploaia gloanţelor şi şrapne­­lelor aduna pe toţi răniţi, ducându-i între mii de pericole la locul de legat, unde’i lua sub cea mai bună îngrijire. Lua cu for­ţa sau pe banii proprii căruţe din sate, pen­tru a transporta răniţi la spitalele din apro­­piere. Toţi răniţi veniţi de pe câmpul de luptă, cari au avut norocul să fie îngrijiţi de drul Perţia, vorbesc cu cea mai mare laudă şi recunoştinţă de părinteasca îngri­jire a bravului medic. Comanda militară pătrunsă de actele de jertfă şi vitejeşti, săvârşite de dr. Perţia l-au înaintat spre decorare. Mai rar o distincţie atât de bine me­ritată. II felicităm cu dragă inimă şi cu mân­drie, dorindu-i ca bunul D zeu să-l aducă sănătos şi voios în mijlocul nostru. Cum înţeleg românii să-şi facă datoria Corespondentul de războiu vienez Roda Roda, povesteşte cum colonelul ro­mân Boeriu, a reuşit să rămâie victorios contra ruşilor, deşi regimentul său a sufe­rit perderi de 60 la sută. Bravul colonel a primit o înaltă dis­­tincţiune şi superiorii săi l’au invitat să facă o cerere, pentru cel mai înalt ordin mi­litar: »Crucea de cavaler al ordinului «Ma­ria Terezia», pe care l’a meritat pe deplin. La această invitaţie colonelul a răspuns pe un mic bileţel scris cu creionul, urmă­toarele : „Mi-am făcut numai datoria. Dar chiar dacă aşi fi făcut mai mult de­cât atât tot n’aş fi meritat o distincţiune deosebită. Căci e ceva de sine înţeles ca soldatul să pue toate forţele sale, să le încordeze până la extrem în serviciul Patriei. Dacă mi s’ar acorda ordinul »Maria Terezia* m’aş bu* cura numai, fiindcă sar consacra astfel e­­roismul regimentului meu*. — Distincţiuni militare. Monitorul pastei Nr. 4 publică următoarele distincţi­­uni conferite unor ofiţeri români. Crucea de cavaler al ordinului Franz Iosef cu funta crucii militare pentru merite s’a conferit medicului de regiment Dr. Iuliu Moldovan drept recunoştinţă pentru atitu­dinea distinsă şi plină de jertfă în faţa duş­manului. Crucea militară pentru merite cl. III. cu decoraţiunea de războiu pentru atitudi­nea vitejească în faţa duşmanului s’a acor­ OLTEANUL. 1915. Nr. 1. De pe câmpul de rezbel. Decorarea d-lui Dr. Titu Perţia. Foaia oficioasă aduce ştirea, că d-nul dr. Titu Perţia, medicul-şef al spitalului co­­mitatent din Făgăraş este decorat cu Cru­­cea de aur pentru merite cu insigniile de vitejie, pentru deosebitele merite câştigate şi vitejia rară dovedită în faţa duşmanului, în îndeplinirea nobilei sale misiunei de me­­die. — Dl dr. Porţia a plecat pe câmpul de rezbel încă în primile zile ale mobilizărei

Next