Opinia, decembrie 1898 (Anul 2, nr. 170-194)

1898-12-01 / nr. 170

ştiinţifici se numesc de elevi din ori­ce şcoală ar fi. Ei sunt materialul cunoscut pentru e­­levii normalişti, cari nu învaţă latina. Putem noi pleca de la ei în predarea istoriei limbei ? Eu zic da, şi iată de ce : In ori­ce lucru nou de predat, trebue să pleci de la cunoscut şi apropiat. Ne­ologismul e termenul cunoscut şi apro­piat pentru elev, căci îl are în graiu, îl rosteşte şi-i ştie sensul. Nu fac nici o eroare ştiinţifică, dacă în loc de a pleca de la termenul latin rostit de generaţia I, plec de la neolo­gismul latin rostit de generaţia 60 şi mă suiu la schimbările ce a suferit a­­celaşi cuvînt dar primite de popor de la generaţia I. Vom aplica metoda regresivă în parte. De pildă. Ştim cu toţii cum se cheamă în geo­grafie oceanul de la polul nord ? Ocea­nul glacial. Oare de ce i se zice glaci­al ? pentru că e pururi îngheţat Deci glacial — ghiaţă. — Noi astăzi nu mai schimbăm pe gl din glacial în gh , stră­bunii noştri însă au schimbat pe gl în gh. Deci gh în ghiaţă vine din gl în gla­cial. Forma îngheţat e veche populară; glacial e noua literară. Alt exemplu. Cu toţii ştim că serjen­­ţii de oraş au luerătoare cu care dau ţicnal. Bine e a zice şi scrie ţional ?— Nu, cum am auzit că s’ar zice mai co­rect ? Signal. Noi zicem azi signal; stră­moşii noştri au zis semnal, schimbînd pe gn în mn ; deci mn din semn vine din gn în signal. In chipul acesta putem scoate toate legile fonetice fără nici o ştirbătură. Lecţiile de fonetică devin practice, în­ţelese, aproape lecţii de lucruri. Dacă acum în această expunere nu ţii in mod strict metoda logică, în schimb eşti împăcat că aplicînd o metodă di­dactică ai comunicat elevilor nelatinişti toată istoria limbei noastre plecînd de la limba noastră şi marginindu-te tot în cadrul limbei noastre. Altfel am cădea în defectul răposatu­lui V. Ionescu, care nu ale lui Legi isto­rice ale limbei române, depăşise cadrul unei şcoli secundare, care n’are limba latină în programul său și totuşi preve­de să se predea istoria limbei. * Gh. Ghibănescu J A E E Florile s’au scuturat, Cîntăreţiî au plecat Şi ’n urma lor n’a rémas De cit lacrimi şi necaz !... Iar în loc de dulci cîntărî N’a rémas de cit oftări, Cari­es din codru des Triste — fără înţăles­­... Păunaşu-Codrilor. Ştiinţi-Litere-Arte Profesorul Dussand din Geneva a prezin­­tat academiei de ştiinţă din Paris, un raport amănunţit asupra unul nou­ telefon, pe care savantul l’a experimentat cu deosebit succes. Cu aparatul acesta, sunetul se transmite In toată intensitatea lui,—astfel că cel care ascultă n’are nevoe de a-şi mai lipi urechea de recipient, vocea răsunlnd destul de clar intr’o cameră cit de spaţioasă. * Zilele trecute s’a inaugurat la Cernăuți un nou Internat român de lăeţî. Cu astă ocazie d-l Dionisie cavaler de Bejan a rostit o călduroasă cuvlntare Inaugurală. * Consistorul de la Sibiu a luat iniţiativa de a ridica un monument mitropolitului ro­mân, Andrei Baron de Şaguna. Circulara lansată de consistor zice intre altele: FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» 2) DIN LUMEA ÎNSTELATĂ (Stelele, Sorii infinitului şi mişcarea perpetuă în univers). Căci sunt amici intimi în ceasurile de sngurătate, şi avem credinţă a simţi în le confidenţe discrete, în sinul căror se afugiează rolul gîndirilor noastre, ne în­­hipuim că putem, dacă nu le atinge, el puţin, a le cuprinde cu vederea şi-a o rîdica pănă la dînsele. Ah! ce deo­­ebire între aparenţă şi realitate! Cu cit­oaptea-i mai profundă cu atît cerul îl îal de nepătruns ! Ce imensitate! Fie­­are din aceste stele este un soare ana­­ig celui ce ne luminează, fie­care din ceşti sori îl de mii, sute de mii, de milioane de ori mai voluminos de­cît lobul nostru pămintesc. II înspăimîntă­­oare distanţa care ne disparte, ast­fel ă ne le reduce nouă mici puncte lumi­­noase. Dacă noi ne-am putea apropie e o oare­ care dintr’însele, bietul nos­­tu corp s’ar carboniza, vaporîza îna­­nte de-a atinge orbitorul cuptor. Dacă steaua cea mai apropiată de noi —a Centaurului—ar suferi o exploziune grozavă în stare de-a ni transmite prin spaţiul care ne separă, sgomotul unei ast­fel de exploziuni, n’ar întrebuinţa mai puţin de cît trei milioane de ani ca să ajungă pînă la noi, cu viteza normală a transmisiune! sunetului in aer (340 m. pe secundă)! Da, cea mai apropiată din aceste dubci confidente, zace la o ast­fel de distanţă de noi că sunetul ar trebui să meargă în timp de 3 milioane de ani, ca să străbată acest abis ! O ghiule de tun care ar veni din Si­rius, astrul lui Osiris şi­ a Piramidelor, cu viteza mijlocie sunetului prin aer, şi ne-ar sosi astăzi, ar fi trebuit să plece de acolo de aproape cinci­spre­zece mi­lioane de ani. Ca să ne vie de la steaua polară, i-ar trebui nu mai puţin de­cît trei­zeci şi opt de milioane!... O minunată, fermecătoare apoteoză a ştiinţei ! Ce-i cu universul lui Moisi, lui Pithagora, lui Homer, lui Virgil, înain­tea expunerilor astronomiei moderne ? Hesiod credea că arată o idee măreaţă, a mărimei lumei, zicînd că o nicovală ar întrebuinţa nouă zile şi nouă nopţi ca să cadă din cer pe pămînt, şi tot a­­tît ca să traverseze spaţiul care separă pămîntul de fundul Iadului. Calculul a­rată că această durtă a căderei de nouă , ori două-zeci şi patri oare ar corespun-' de cu 581,870 km. nmaî. (Va urma) N. A. I­. • • • ‘1 „Onoarea naţională şi recunoştinţa noastră iiiască pretinde de Ia noi, ca, dacă nu s’a­u, putut mal curind, barem acum să dăm me- ,1 meriei Iul tributul nostru de veneraţiune şi­­ iubire. Nu marele nostru Andrei are trebu­inţă de un asemenea semn, căci el prin mă­reţele sale fapte şi-a făcut numele nemuri­tor, atit în istorie, cit şi în inimele noastre, ci demnitatea noastră o cere aceasta de la noi. Şi dacă această dorinţă se impune tuturor fiilor bisericilor noastre din metropolie, cu îndoit cuvint se poate cere împlinirea ei de la noi, archidiecesarii, cari am fost cel mai deaproape fii al lui, între care mal mult a veţuit şi pentru care mal mult a lucrat ma­rele bărbat, ca să ne ridice din somnul cel greu, în care ne adormiseră timpurile cele vitrege, şi să ne pregătească un venitor mai senin şi mai dulce, de cum ne-a fost tre­cutul.“* Cea mai bogată limbă din lume e limba engleză, conţinind cel mai mare număr de cuvinte. In jumatatea ultimă a veacului, cu­vintele aceste s’au înmulţit cu o repegiune uimitoare. Dicţionarele nouă nu cuprind mai puţin de 250,000 de termeni. In ordine, vin apoi: limba germană cu 80,000 de cuvinte, italiana cu 45,000, fran­ceză cu 30,000, spaniola cu 20,000. Printre limbile orientale cea mai bogată e limba arabă. China se serveşte de 10,000 de semne care alcătuesc 40,000 de cuvinte compuse. Tamilul, dialect indian, are 07,642 de vorbe; limba turcească 22530; cea din Hawai 15,500. După Culenso, Catril n’au mai mult de 8000 de cuvinte, iar indigenii din Noul­ Galles numai 2000. Cit despre noi, — dicţionarele lipsindu-ne cu desăvîrşire — chestia numărului cuvin­telor române alcătuiește o şaradă foarte grea. Ea gura sobei La gura sobei me retrag Adesea ’n sorî de earnă. In focul ei privesc cu drag. La gîndurî el me ’ndeamnă. E cal... şi ’n flacăr'albăstrie O văd pe ea, frumoasa, Și ce grozavă ironie! Surîde, grațioasa... Și admirînd-o-aşa in vis, M’apropiî tot de foc, De-odat’ imaginea s’a stins... N’a fost să am noroc. Mitea, opinii şi reflecţiî Glumă.—De astă dată s’a sflrşit. Umiliţi, dar împăcaţi cu conştiinţa ne plecăm în faţa neîn­­duratei evidenţe. Ne vedem siliţi să ne călcăm în picioare demnitatea, căci dreptatea adversa­rilor noştri e prea strigătoare la cer. Cu inima sgîrcită de durere, nenorociţi, ne jertfim pe al­­tarul adevărului, recunoaştem că în lupta noa­stră politica am fost doboriţi, sflşiaţi, nimiciţi pe o teribilă chestiune, anume a gramaticei. Iată d­in adever, ce citim int­ r’n infWilibilH mjm­. m­ă ocultista „Totdeauna ne-au plăcut mărturisirile france şi sincere, şi în tot­deauna am avut o ade­vărată slăbăciune pentru „gura păcătosu­lui“ (Ce concordanţă cu ideile noastre ! N. R.) Iată de ce cetim cu rîvnă şi patimă chiar cu­noscutul şi localnicul ziar de sociologie „Opi­nia,“ întâlneşti cîte­odată în acest ziar, care are şi el (alături de cine ? N. R.) pe lingă fa­liţii săi şi intelectuali, şi morali, şi politici—­­O, juvenal!, şi tu, Persius, dacă aţi reînvia cită materie inepuizabilă n’aţi avea!—, are, zic, şi „ses petit Bismarks,“ întâlneşti cîte­odată ju­­vaeruri de francheţă, şi „crimpeie“ de sin­ceritate“. Răsăriţi din morminte, voi, Juvenal şi Per­sius, şi sdrobiţi ne sub greutatea batjocurilor şi a dispreţului vostru !! Suntem­ vrednici de toate acestea!! Faliţi!! O, gramatică! şi tu, stilule! Hahaha, ni se sdrobeşte pieptul de atîta rîs. Dar, oare, de ce omul bolnav de gălbinare vede toate lucrurile galbene ? E o lege a firei ? —Fără îndoială, B. Bis. Sfârşitul lumii E ceva îngrozitor să ne închipuim sfîr­­şitul­­ urnei, a căruia început e cel mai vechii­ pentru noi şi cu toate acestea e foarte natural că fie­care lucru care­ a avut un început să aibă şi un sfîrşit. Un astronom german, dr. Rudolf Falb ne anunţă acest sfîrşit pentru ziua de 13 Noemvrie st. n. anul 1899 , exact, între orele 2 şi 5 p. m. Ceia ce e mai curios este că toate prezicerele sale înserate în almanahul seu profetic ca : ploile, erupţiunele vul­canice, grindinele, inundaţiile mari ş. a., s’au adeverit pe deplin, ceie ce i-a făcut o mare popularitate. Să vedem ce e cu ziua de 13 Noem­vrie , cauza care­ a determinat pe savant să ne facă această tristă înştiinţare este o ciocnire inevitabilă între pămînt şi o cometă, căci după calculele sale, pămintul în acea zi se va afla în punctul prin care­ ar trebui să treacă cornetul, cu a căruia coadă pămîntul s’a mai ciocnit şi în anii 1833 şi 1866, dar aceste atin­geri n’au cauzat de cît un senzaţional spectacol provocat de ploi de stele. Tot în acest an însă pămîntul a mai suferit violente cutremure de pămînt ca­re au cauzat dispariţia insulei Ischia din Italia şi cufundarea mai multor bucăţi de scoarţă terestră. De o justă teoria ilustrului savant tre­bue să ne pregătim la o moarte prin ardere. La data şi oara anunţată mica noastră planetă va fi distrusă, înghiţită de o monstruoasă cometă a căreia coa­dă formată din gaze distrugătoare ne va asfixia. Dar... încunoştiinţări de o asemenea natură s’au făcut şi pentru ziua de 13 Ianuarie 1819 şi relativ la acest sfîr­şit Béranger a compus celebrul cîntec «Finissons­ en le monde est asses vieux» şi reanunţată pentru 29 octombrie 1832 (ciocnire intre pămînt şi cometa lui Bie­­lac) şi în fine dar mai ales pentru data de 13 iunie 1857. Trebue însă de zis că dacă cometa lui Bielach ar fi avut o în­­tîrziere de o lună s’ar fi întîlnit cu pă­mîntul în punctul de intersecţie al or­bitelor celor doi aştri şi în un aseme­nea caz o contopire ar fi avut loc de si­gur între pămînt şi acea cometă. Ştirea din urmă a lui Falb a fost des­­minţitâ de câtre directorul observatoru­lui din Berlin, profesorul Guillome Foe­­rester care printr’o notă asigură pe pu­blicul crezător înştiinţărei d-rului Falk. In urma inserţiunilor imprudente şi fals intrepretate, publicul a fost indus în eroare şi făcut să creadă că sfârşitul lu­me! va fi la 13 Noembrie 1899. Ceia ce­ a dat loc acestei greşeli este faptul că pămîntul va trece la acea dată prin­­tr’un amestec ide mici lasteroizi, feno­paj’O do cllt-T&t p*ct lil­tl liitllllpl­il şi’n alţi ani. In tot cazul e iert că anul viitor în ziua de 13 Noeimrie st. n. vom avea ocaziunea rară de a fi admiratorii unei frumoase ploi de stele. Anibal 5 INFORMAţIX Toţi d-nii corespon­denţi din judeţe şi localitate sunt ru­gaţi ca cel m­­ai tirziu­ pină la 2 decem­b­rie viitor să bine­voiască a ne presenta socoteala tuturor numerilor trimese din ziarul nostru „Opinia" precum şi banii pen­tru costul lor. Cu această ocazie ii rugăm să ne faci cunoscut pentru viitor numărul eoct al ziarelor ce le pot vinde, căcî am luat dispoziţii să nu mai primin retururi. Celor cari nu vor fi urnă­tori acestui aviz, le vom suspenda trimiterea ziarului de la 1 Decembrie ÎNŞTIINŢ­ARE Aduc la cunoştini onor. public că pe lîngă salonul actual de frizerie pentru domni, am deschis îcă un salon special pentru cuafajul dantor, fabricaţiune de frizere, pufuri şi alt ornamentaţiuni de păr pentru cuafiuri.­­ Odată cu aceasta mai fac cunoscut că noul local este bine asortat cu cele ma bune parfumerii, ar­ticole de toaletă și nturi pentru păr, toate aceste fiind connolate direct de la cele mai mari fabrii din Paris în tim­pul cît mi-am urmat cursurile de cua­rturi pentru dame îmcel oraș, îmi per­mit a asigura pe on* public că va fi pe deplin satisfăcut n toate punctele de vedere. Dr. Ionescu Cua­r Parfumier Iaşi, Su­di Golia 30—32. A. V . D-niî cari vor primire­ numere con­secutive din ziarul noru se vor con­sidera ca abonaţi. Ca or­, sunt rugaţi să achite abonamentul casa adminis­­traţiuneî pînă în opt zi, de la data pri­mire! celui de al treile număr. Buclucul de la Bacău Intre d-nii Caton Leca, prefectul poli­ţiei şi d. Leon Sachelary prefectul de Ba­cău, a izbucnit ieri dimineaţă un con­flict ale cărei urmări a fost­ că d. Leon­­Sachelary şi-a dat demisia. Conflictul s a născut de la o chestiune de nucă importanţă şi anume de la în­locuirea unui sub-prefect anume Eusta­­ţui din plasa Tazlău de sus, jud. Bacău. . Laton Leca, prevăzînd o apropiată retragere silită de la prefectură, vrea sa-şi asigure funcţionari ai d-sale per­sonali în Bacău, cu concursul cărora să se poată impune într’o altă funcţiune. D. Sachelary, care ştie cît valorează actualul prefect de poliţie şi ce inten­­ţiuni are, n’a voit să­­ servească întru ajungerea scopurilor sale. Din motive, cari nu ştim dacă sînt sau nu juste, d. Sachelary a înlocuit pe sub-prefectul Eustaţiu prin d. Iordăchel Sturdza, D. Leca a întilnit ori în Capitală pe d. Sachelary şi i-a reproşat această in­locuire în termeni atit de puţin cuviin­cioşi în­cît d. Sachelary a fost nevoit să-i răspundă pe un ton foarte aspru. In urma acestora, d. Sachelary s’a dus la ministerul de interne şi a prezintat d-lui Ferichide demisiunea sa, punîndu-l în curent cu cele petrecute. D. Ferichide l-a sfătuit să nu ia în se­­rios pe d. Caton Leca, dar d. Sachelaru i-a răpuns că nu mai vrea­­să rămîie preot dacă e lăsat la discreţia «nătă­răilor».* ★ * D. Caton Leca a alergat ori la tot­ disputaţii şi senatorii din Bacău, rugîn­­du-l să stărue pe lingă ministrul de in­terne să primească demisia d-lui Sach­e­­lary. Nici unul din cei rugaţi nu a satisfă­cut pe prefectul Poliţiei. Demisia domnului Sachelary n’a fost rezolvată şi e probabil că va­­fi respinsă. Duminică 6 Decembrie sf. Neculai fi­ind ziua M. S. Ţarului Neculai II, se va oficia la Mitropolie un tedeum la care va asista toate autorităţile civile şi mi­litare precum şi toţi representanţii stră­ini din localitate, corul mitropolitan va cînta două cîntece în limba rusă. După tedeum la consulatul rusesc se va face recepţia tuturor autorităţilor. Conferinţa de la Liceul internat leni, pe la orele 2 p.­m., d. Popovici Busnăşanu, profesor de ştiinţe la Liceul internat,­­şi-a desvoltat conferinţa anun­ţata asupra Plantelor carnivore. Conferenţiarul a dovedit că e cu to­tul stăpîn pe materie. Spaţiul nu permite să rezum întreaga conferinţă dar pot afirma că e de lău­dat modul cum a tratat d. Popovici de­osebirile între corpurile organice şi ne­­organice, apoi greşala vechei împărţiri in cele trei regnuri şi greşala lui Linné de a face acea deosebire fundamentală mtre animal şi vegetal. A produs o­ adevărată plăcere intelec­tuală expunerea teoriei asemănării pînă la contopirea vieţei animale cu cea ve­getală. Cu deosebire atrăgătoare a fost descrierea pilintelor carnivore şi prezen­­./'T1. 1101 Prin propecţiuni electrice. Sen­sibilitatea plantelor a fost de asemenea foarte bine dovedită, așa că n’a mai ră­mas nume din cele două criterii pe cari se bazau vechil naturalist­ cînd făceau acea deosebire. Cei cari au realizat profite reale din expunerea pe cît de clară, pe atît de sa­vantă, sunt elevii liceului cari se aflau în număr. Conferinţele acestea, atît de folositoare tinerilor cari îşi fac educaţia în liceu sînt pe de altă parte şi un imbold pen­tru activitatea intelectuala şi meritul re­vine d-lui Hurmuzescu, directorul şcoa-­­ lei, ca unul care a luat iniţiativa aces­tor conferinţi. La 3 ore şi jumătate, auditorul s’a re­tras, fericit că a putut întrebuinţa atit de bine timpul. X. Conu Iorgu Clipeliţoiu, eroul bătut în­­ alegeri de cătră nea Ghiţă de la Pro- I­paganda, va deveni în curînd şef al u­­­­niformelor de la Prefectura poliţiei lo­­­cale. Din sorginte sigură—mai bine zis după lauda conului Iorgu către o persoană cu barbă—putem anunţa numirea conului Iorgu ca prefect de poliţie. Multe nădufuri a tras bietul conu Ior­gu . La alegerile generale bătea în tobă de’i mergea fulgii ; la alegerile de prim, fiind învins, trăgea din chitară pentru a’şi alina durerea; dar acum are s’o facă cu vîrf: are să’l tragă din toate şi mai vîrtos din plosca cu cotnar pentru a’şi răsbuna asupra vremurilor cari îl năcăjesc tocmai cînd gîndeşte că’l va fi lumea mai dragă. Intru cît priveşte pe actualul Ighigherl­­prefect, putem spune că’şi va trage­­fa­­voritele’I încărunţite la curtea din Galaţi. Şi nu’I glumă: colectiviştii dau zor de a’I pune cît mai curind în noua lor pîine. Cu conu Iorgu, însă, va merge cum va merge, dar "nu ştim ce se va întîmpla cu ghigheriul căci la Galaţi o să dea de Zorilă. Plesnită şi ni­ e c’o deveni Fugită. Vineri la 4 Decembrie 1898 la ora 8 jum. sara, d. Ch. Chaigneau, inginerul şef al oraşului, va ţinea în franţuzeşte o conferinţă publică asupra instalaţiunei luminei electrice şi a tramvayuluî elec­­trictric la aula universităţei noui, asupra codiţiunilor în care aparatele electrice de ecleraj, de încălzit şi altele pot fi instalate în casele particulare. Intrarea va fi liberă. Aflăm cu părere de rea că d-na Senvil a încetat astă noapte din viaţă In urma unei operaţii ce-i să făcusă avînd piatră la ficat. Trimetem­ condolenţele noastre întristatei familii. Sergentul din strada Română a găsit în pragul uşei d-nei Soroceanu un individ în nesimţire, pus într’o birjă pentru a fi dus la secţie, pe drum a încetat din viaţă. In urma constatărei medicale făcută de d­r. Imervol, cadavrul a fost dus la camera mor­­tuară de la spitalul Sf. Spiridon. La secţia III-a a fost arestat Smil sin Faibic văcsuitor de ghete, care a fost sur­prins la circ pe cînd umbla prin buzunarele spectatorilor. Leon Sofronie a fost arestat la secţia V fiind surprins in grajdul lui Nicu Moroşanu din strada Sărbănălei pe cînd vroia să fure caii din grajd. Aseară cu trenul de 11—20 a fost adus un domn Costinescu avînd un picior rupt din cauză că la o staţie sărise din tren fără ca trenul să fie stat. El a fost ori trans­portat la spitalul Sf. Spiridon. Elias şi Samoil Şaraga tipografi şi librari au fost duşi la secţia III-a din cauză că fără nici un motiv au maltratat cu bastoa­nele pe fraţii Goldenberg făcindu-le mai multe leziuni. La secţia a 4 a fost arestat Leibovici sin Iosub prins pe cînd fura din buzunarul hai­nei lui loan Prisacariu portofelul cu banii. Sulăm Avram dezertor din armată a fost arestat la secţia 4. La arestul poliţiei a fost arestat Vasile Gh. Ciufu serv la evreul Zalman Gruber pentru falsificarea unor chitanţe de la Moişă Diamant. KONSM. IT Nirm Usina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCH Str. Steia» cel mare Ni­c. ~ (casa Neuseh­otz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiunî. Avem în­totd’auna un deposit însemnat de material electric de cea maî bună calitate, aparate de cel ma! nou sistem precum şi un bogat a­sortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face­ preţurile cele mai avantajoase executînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regalele tech­nice luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, de vise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIRECŢIUNEA I I I I I I I I I fi I I I » Ii I I

Next