Opinia, octombrie 1899 (Anul 3, nr. 123-147)
1899-10-01 / nr. 123
2 cînd d-1 Iorga a visitat Biblioteca, au fost 20 cetitori, nu 5 cum spune d-1 Iorga. Numărul visitatorilor anuali a fost de 5581 In anul trecut 1898, și au consultat 6611 opere. D-1 Caragiani face o socoteală că din 12 luni, numai 7 stă biblioteca deschisă, adică 210 zile din 365. In mediu vin cîte 701 cetitori pe lună, consultînd 816 autori, sau pe zi Intre 23—38 cetitori. e) Biblioteca de Iaşi poseda frumoase manuscripte romîneşti, şi greceşti. D. Caragiani arată ce s’a făcut cu «Ceasornicul Domnilor» de N. Constin, şi reduce la zero toată verva de criticastru a lui Iorga. Incheerea e proprie a lui Caragiani. Nici nu putea încheia decit cu anecdote chipărate, cum le spune d-sa, îmi place a constata că Iorga a eşit sdrobit. Nu i-a succes cu Biblioteca de Iaşi de căt a face spirit, fraza, dacă fraza prinde pe un buchinist. Boala bibliotecei de Iaşi stă in căuşele arătate în articolul de fond. Cu mijloacele statului, şi acele sleite, nu se poate face mult, dacă nu e şi inţiativa privată şi mai ales a studenţilor. Un lucru insă nu ne-a explicat d. Caragiani : d-sa a lăsat să înceapă lucrurile cum cată să meargă de la sine. In lunga sa cîrmuire a bibliotecei nu s’a văzut rîvna iniţiatorului şi a stăruitorului. Nul credem că un bibliotecar in condiţiunile sale putea face ceva mal mult, dacă ar fi pus umărul, dar ce să cer omului, cind diplomaţia turcească îl reclamă să stea ani întregi la Constantinopol. A mers biblioteca cu Conu Petrachi, cu Ghiţă şi cu Lazăr, dar prea mult lipsea bibliotecarul, făcîndu-se ciracul d-lui Sturza prin Orient in chestia cu Austria, şi cu Mărgărit. Anecdotele pot acoperi acest lucru ? Gh. Ghifaănescu Băcănie Romină O adevărată PIAŢA SF. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cit şi a domnilor cetitori, că cu începere de astăzî fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mai bună, mai curată, şi cu preţurile cele mai avantajoase - PENTRU ORICE CLIENT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazinul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar trimiţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mî numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA leculaî I. Olănescu 70-51 D-l Marta L Trancu STRADA LOZONSCHI No. 10 — Ord. 1—3 p. il. — 15—15 Institutul de Surdo-Iuţi îşi începe cursurile tot la 1 Octombrie st. v. Aceste cursuri se predau sau în limba română, sau în limba germană. Copiii învaţă a ceti, a vorbi (nu prin semne, ci cu gura, ca orice om sănătos) a scrie, a socoti, geografie, ştiind naturale, istorie şi religie. Şi aci copiii mănîncă de asemenea împreună cu familia. E. SCHENK Director 12 9 Elevii ce voesc să urmeze vre-un gimnaziu clasic sau real în Austro-Ungaria sau în Germania, găsesc preparaţiuni fundamentale şi serioase în institutul E. SCHENK, str. Romînă No. 32. ANUNCIU 21.000 lei sunt de dat cu prima ipotecă. A se adresa la d-l Avocat A. G. Dabija, Strada Golia 07. 249 TUBURI DE ŢIGĂRI M iale „JO B" M ale Xechite, 15 igienice CU BUMBAC ANTINICOTIN Singurul depozitar Magazinul de muzică „ G Ft TJ JST JB FJ Fi G “ IAŞI Piaţa II ni r ei 25-25. D-l Jacoes Wassemai ALTE WEISE. „BLAUER SCHLÜSSEL“ Recomandă excelentele sale produse.—Face zilnic expedition în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la „Berăria Nouă“ la Restauraţia Berăriei Zimbru şi toate debitele de băuturi, înainte de a visita orice Magasin de Coloniale rog visita, adevărata Băcănie romînă I. Cah. Tinunaru — Piaţa Sfintului Spiridon No. 5 — Unde veţi găsi un asortiment complect şi bogat de articole de coloniale proaspete şi cele mai alese calităţi şi pe care le vinde cu preţuri excepţional de eftine. Sper că veţi încuraja această adevărată Băcănie Romină unde găsiţi totul şi eftin. In aşteptare Cu toată stima I. Gh, Tutunarii UTwhtflpwt dispunînd de cite- UdlvlUvItv va ore libere, se oferă a da lecţiunî pentru cursul primar şi secundar. A se adresa la Redacţie. D-na Oiinchievicî-Zuhr Iaşi str. Golia 42 casele Chateau-auxiltirs, întoreîndu-se din străinătate ş’a reluat ocupaţiunele ei. Doctor A. STEUERMAN Medic al societăţii „Fraterna“ din Păcurar — Strada AUT 1 1 14 — Consultaţii : 8—10 dim; 4—6 d. a. — Pentru sarad gratuit — IAŞI CINE DOREŞTE A FACE Anunciuri, Inserţii satt Reclame binevoiască a se adresa Agenţiei de Publicitate Isidor A. Stern, Bucureşti, Str. Stravreopoleos, 15 (Palatul lu la Romania) care în virtutea angajamentelor încheiate cu toate ziarele din ţară, precum: Secolul XX, Independance Roumaine, Universul, Voinţa Naţională, Adevărul, Dreptatea, La Roumanie, Epoca, Timpul,Constituţionalul, Drapelul, Rumänischer Loyd, Bukarester-Tagblatt, Resboiul, Patria,Galaţii (Galati), Evenimentul (Iaşi), Gazeta Craiovei (Craiova), Bomba (Brăila), Mesagerul Brăilei (Brăila), Poporul (Focşani), Democratul (Ploeşti), Palada (Bârlad), Botoşanii (Botoşani) etc. precum şi toate ziarele de la ordine din străinătate, este în stare a acorda preţurile cele mai avantagioase în ziarele de mai sus, precum şi în toate revistele economice financiare, agricole şi industriale din toată ţara. Publicitate în Anuare şi Almanachuri. Afîşagiul la Căile Ferate şi la Serviciul Maritim. Preţurile cele mai moderate. Adresa Telegrafică : Stern, Stavreopoleos, Bucureşti. O fac păduri imense, stînci, peşteră obscură, Voice cruţaţi de vreme etern aproape staţi, Din visul stins al nopţei poetică natură, Un suvenir păstraţi. Păstrează’l pe furtună în vreme liniştită Poetic lac, în scena ce joci sub stînci de mal, In codrii vechi şi negri în stînca oglindită Pe pieptul unui val, In brisa care cintă ori trece plîngătoare Pe ţărmul tău de basme etern divinisat, In limia ce se plimbă atît de gînditoare Pe valul fermecat. Ca vîntul care plînge, ca rasa ce inspiră, Ca mistica aromă a codrului slăvit, Ca tot ce se aude, se vede, se respiră, Să zică: „S’au iubit“. Cili. D. Mugur. SNOAVE Ţiganul la stină Amu cică poposise cioara la stînă, lihnit de foame, de-ar fi zis că-i fără pîntece. Auzise el de ce mai bunătăţi sunt pe acolo şi i-a lasat gura apă, cînd s’a văzut aproape. Ciobanii, nişte mehenghi de nandraşi, văzindu-l cum se uită de zăvzec împrejur şi înţelegînd că ţiganul nu ştie ce mîncare e jintiţa, chitiră în gînd să i-o facă bună. Turnară într’o troacă nişte ţiţei de dubală, acru de-ţîsărea căciula din cap de-o poştă; dumică inlăuntru ceva sgîrcuit de opinci şi pofti pe prea cinstitul oaspete să indrăsnească. Balaurul s’o chitit, s’o codit; dar, sfătuit şi de ghiorăiala maţelor, şi-o dat cu gindul, că poate cam aşa o fi fiind şi jintiţa, şi ca să-şi facă curaj, unde nu trasă pe nerăsuflatele un git sdravăn. — Aoleu, Romînico, începu să ţipe dinsul, ca prins de alte alea. Să nu mai ajungă să stea cu burta la soare, cine va mai gusta din afurisita noastră jintiţă, fiire-al dracului, să fie, cu tot neamul ei pocit. Trecuse multă apă pe gîilă, cînd ţiganul dădu iarăşi peste o stină. Cum nu se întîlnise de mult cu prajnicul, intră înlăuntru. Ciobanii, nişte pravoslavnici de creştini, îî întinse o cupă de jintiţă. Cum o zări ţiganul, că moare şi nu altceva, dar nici pune gura; că mai bine să-l crape ochii lui, a femeii lui, a dancilor de pe cuptor şi-a tuturor neamurilor pînă la a noua spiţă, dar nici că gustă din aşa otravă. Ce-şî zise ciobanii: săracul, nici că ştie ce-i dulceaţa fruptului. Şi ca s’o sfirşască mai in grabă, doi îl inşlăcară sdravan şi un altul II îndesă cu linguroiul pe git. Atît i-a trebuit baragladinei; cînd află gustul cel minunat al jintiţel ar fi mlncat şi lingura şi unde nu începu a se milogi. Mă rog, romînico. Dumnezeu să vă blagoslovească, dar mai bine ţineţi-mă unul şi daţi-mi doi. Ungurul la bal lanoş, frumos ferchezuit, cu musteaţa răsucită fus în untură de porc, învîrtea în hangul tarafului de lăutari, toate fetele: chitea şi el într’o părere, că fercheş băet ca el nu-î altul. Dar numai sărmănelele copile ştiau ce le poate sufleţefoi. Subţire ca ibrisinul, le ardea pe la nas un miros dughit, de te culca la pămînt, nu alta. Una, mai de aproape cu gazda, i se tîngueşte, că le prăpădeşte la nas cu duhoarea lui. Românul îl iarieteneşte deoparte pe Ungur şi-l întreabă, că ce păcatul e cu dinsul? Poate a uitat să-şi schimbe colţurii; şi văzînd c’a pus degetul tocmai pe bubă îl duse de-oparte şi dîndu-i o pereche de colţuni noi, îl lăsă să se priminească. Mai fălos încă, la noş începe iar să joace. După două roate, nenorocita de fată, pe care păcatul o împinsese în braţele lui, leşină de-a binelea. Toată lumea începe să ţipe şi să alerge după apă. Gasda trage pe Ungur într’un ungher şi’l întreabă: — Bine bre, schimbatu-te-al de colţuri? — No, corn sa no! Cel negri ioriî în sin. I*. CoNÎilI EI II LACUL — Lamartine — Împinşi mereu de soartă pe ţermurî neştiute In noaptea grea din care nu poţi a mai veni ; Noi nu putem pe marea plăcerilor trecute Să ancorăm o zi... O fac, un an trecut-a şi-alături iar de tine Pe ţărmul tău ce dinsa să-l vadă trebuia, Priveşte, stau la umbra tăcutelor ruine, Stau singur fără ea. Aşa mugeai şi-atuncia sub stîncile profunde Şi valul tău de ele aşa’l vedeam sdrobit, Pe ţărmul tău dramatic, feerisat de unde Ea tainic m’a iubit. Iţi aminteşti odată, pluteam pe-o noapte bună, Sub cerul plin de stele nimic nu răsuna Decir cadenţa ramei şi valul ce sub lună Isbit se sfărîma. Atunci un glas profetic lăsă ca să răsune Ecou! dus departe pe ţărmul fermecat Şi vocea ce’mi-e scumpă ca orice rugăciune, Aşa a cuvintat: „O timp suspendă-ţi sborul! O clipe mult dorite,Opriţi-vă pe loc... „Ah! rămîneţi eterne, căci sunteţi fericite „Şi pline de noroc. „Sunt alţii ce vă roagă cu toată umilinţa „Să curgeţi, să grăbiţi... „Ah! treceţi pentru dânşii, luaţi şi suferinţa. „Uitaţi pe fericiţi“. Ungurul la masă Masă mare la lanoş. Boerî şi cucoane berechet. lanoş care altă dată vra să fie mucalit. In mijlocul mesei se resfaţă coşcogemetea tort, înzorzonat cu tot felul de zaharicale. Un canar eşise dintr’o cuşcă şi sbura cîntînd din loc în loc. OPINIA Par’că dracul vrăji, cînd canarul sbură pe deasupra mesei, scăpă, ceea ce nu trebuia, tocmai în mijlocul tortului. Mişcare mare printre cucoane, lanos mucalit ca mai înnainte începu: — No, ce minunat, ferme de nimic face la canar, dacă eu facut de mult dinsa l-a bătut. IMFORMAŢII Locuitorul Th. I. Nastase din comuna Bohotin judeţul Fălciu a fost aşa de tare bătut de consătenii sei D. Mardare, C. Mardare şi V. a Vadanel incit după citeva ceasuri a încetat din viaţă. Criminalii au fost arestaţi. Azi doctorul judeţului va face autopsia cadavrului. Parchetul din Birlad a citat pe d. senator Gheorghe Botez, care se afla în acelaş vagon in care s’a intîmplat atentatul în contra casierului Ojeovschi şi care desigur a văzut pe asasin. D. general Iarca, comandantul corpului IV de armată, a plecat astăzi în inspecţia trupelor din oraşul Dorohoia. D-sa e însoţit de d. colonel Pavle, şeful serviciului de geniu din oraşul nostru şi de d. colonel dr. Corvin. • Cu prilejul aplicărei zilnice a codului şi procedure! penale, s’a putut vedea că trebuinţa unor schimbări e neapărată. Sunt noul teorii cari nu mai admit unele disposiţii ale codurilor de astăzi şi sunt lipsuri pe cari legislaţiile noastre trebue să le îndeplinească. In vederea îndreptărilor ce trebuesc de adus acestor două coduri şi fiindcă ori care minister ar fi, nu poate cunoaşte in întregime toate neajunsurile ce s’au putut constata, de acea toţi d-nii procurori sunt rugaţi a-şî trimete observările lor asupra acestor două lipsuri precum şi noile disposiţii ce cred că e de nevoie a se introduce. Mai cu seamă se atrage atenţia d-lor procurori asupra trăgănelilor şi amînărilor nesfîrşite ce intimpină judecata în pricini corecţionale, pentru că pedeapsa întirziată este de mai puţin folos, ba de cele mai multe ori nici nu mai poate avea loc din cauza dispariţiunei probelor. Aceste observări se vor trimete ministerului de justicie. Gh. Manu a fost numit sergent major în corpul sergenţilor de oraş, în locul decedatului Ion Chiriac. După cum am anunţat în ziarul nostru, sinagoga cojocarilor, din localitate, era să fie pradă flăcărilor, alaltă sară, datorită unui individ necunoscut căruia îi venise curiosul gust să’i dea foc. Cu toate că în acea seară el reuşise să se eschiveze cercetărilor poliţiei, să pare că n’a fost destul de ghibaciut de oarece el s’a arestat de poliţie evreul Solomon Strulovici, presupus că el ar fi dat foc sus numitei sinagoge. Să sperăm, că în curind, aceşti indivizi, incendiari de profesie, vor fi odată pentru totdeauna demascaţi şi puşi acolo unde le este locul lor. Aseară pe la ora 9 şi jum. în str. Păcurari No. 21, la casele locuite de d-na Ganea, s’a aprins hogeagul şi focul era să ia proporţii mai mari, dacă nu ar fi fost observat de oamenii casei, care sărind in grabă au localizat focul. Poliţia de siguranţă a arestat pe Gh. Zavarşin, Caşcagher şi Elisabeta Olariu, toţi trei servitori la d. La Roche, fiind presupuşi că dinşii ar fi furat, dintr’un dulap al d-lui La Roche, două inele de ■ ani cu brilanţe, în sala zilei de 22 spre 23 Septembre. A fost internat în spitalul Paşcanu, locuitorul Vasile Pintilie, în etate de 20 ani, din comuna Ciurea, fiind bolnav de scarlatină. Marţi, 28 c. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, însoţit de părintele Ştiubel, directorul Mitropoliei, şi d. Gavril Muzicescu au vizitat seminarul Veniamin Costache, din oraşul nostru. I. P. S. S. a rămas foarte mulţumit, felicitînd pe părintele Savin, directorul seminarului, pentru interesul ce-şi pune ca această şcoală să corespundă în totul menirerii. A fost internat în Institutul Antirabic, din localitate, evreul Iţie Ciurariu, sosit în Iaşi afară cu trenul de 11, din Botoşani, fiind muşcat de un cine turbat. Preţul costumelor de uniformii Dirrectorii şcolilor secundare din localitate intrunindu-se în cancelaria „Liceului Naţional“, au hotărât următoarele preţuri pentru costumele de uniformă. Citatea I. taliei mare: manta 27 1:1 75 b., tunică 18 lei 25 b., pantaloni 11 lei 15 b; talia de mijloc : manta 26 lei 30 b., tunica 17 lei 10 b., pantaloni: 10 lei 10 b.; talia mică: manta 25 lei 10 b., tunică 15 lei 10 b., pantaloni 9 lei 70 b. Calitatea II: talia mare: manta 23 lei 80 b., tunică 17 lei 25 b., pantaloni 9 lei; talia de mijloc: manta 22 lei 70 b., tunică 14 lei 80 b., pantaloni 8 lei 20 b. talia mică: manta 21 lei 65, tunică 13 lei 50 b., pantaloni 7 lei 90 b. Calitatea III: talia mare: manta 21 lei 50 b., tunică 13 lei 90 b., pantaloni 7 lei 75 b., talia de mijloc : manta 20 lei 60 b., tunică 13 lei 15 b., pantaloni 7 lei 20 b talia mică: manta 19 lei 80 b., tunică 11 lei 10 b., pantaloni 6 lei 85 bani. Din aceste prețuri 10 la sută va servi pentru facerea de uniforme elevilor lipsiţi de mijloace. S’a observat In mal multe rînduri că primarii comunelor rurale eliberează certificate de complezenţă cu cea mal mare uşurinţă, puntru a înlesni celor interesaţi, fie sustragerea de la plata licenţelor, treelndu-î drept producători de ţuică şi vin, fie scutirea de plata taxelor de spirtoase, celor care fabrică rachiu din prune, tescovină, vin şi drojdii de vin, afirmând că livezile de pruni şi viile au fost sufpuse la plata pe hectar. Pentru interesele fiscului fiind de mare importanţă de a se curma acest abus din partea primarilor, s’a luat măsuri ca pe viitor să nu se mai elibereze asemenea certificate, atestind calitatea de producători sau plata taxei pe hectar, de cit numai persoanelor care în adevăr ar avea dreptul la aceste certificate. Pentru aceasta s’a dat ordin ca agen-ţii financiari să nu mai pună temei pe nici un certificat ce n’ar fi vizat de perceptorul fiscal respectiv. Aceasta e o garanţie mai mult pentru curmarea fraudelor. D. Jude de Instrucţie, Osvald Teodoreanu, a arestat el pe evreul Iosub Cofler, find presupus că ar fi unul din acei ce au omorît, în ziua de 16 Mai a. c. pe un servitor de la d. Nicu Botez, din str. Tataraşi. D. Const. Ivaşcu, numit comisar pe lingă Creditul Urban de Iaşi, în locul d-lui P. Stoica trecut la altă funcţiune, a depus jurămîntul şi a luat posesiune de postul şefi. Emigrarea Evreilor La Brăila s’a constituit un comitet pentu emigrarea evreilor cari vor să plece din oraș. Comitetul se compune din următoarele persoane: d-nii G. Faitales, Teodor * Mendel, Fratelli B. Mendel, Emberico și Rottenberg, cari adună banii necesari pentru emigrarea evreilor și a străinilor de orice naţionalitate. In cursul îunei Septembrie au plecat 30 de familii israelite şi 70 de barbaţi greci, şease familii israelite cu destinaţie pentru America, iar restul, parte vor remănea la Anvers, şi parte se vor Împrăştia în Europa. Grecii vor debarca la Pireu. Pe măsură însă ce unii pleacă, alţii le ia locul. De citeva zile se observă în Brăila figuri streine cari după port dovedesc că vin din Galiţia şi din Polonia rusească. Emigraţii evrei primesc în momentul îmbarcării cite 80 lei de fiecare persoană, pe lingă că li se dă drumul gratis. ^ Toţi aceşti oameni fac parte din clasa săracă şi aproape toţi cunosc cite o me- . serie.*■ Alaltăseară la orele io şi jumătate, au plecat cu un tren special la Predeal d-nul: Gh. Gr. Cantacuzino, general Manu, N. Fleva, general Lahovari, dr. Ltrati, general Algiu, procurorul general Elefterescu, etc., ca să întimpine pe MM. II. Regele şi Regina, cari au sosit dimineaţa la oarele 7. Pe Dunăre, în faţa oraşului Semiin, s’au ciocnit ori dimineaţă vapoarele Ifildegarde, sub pavilion german şi Deligrad, sub pavilion sîrbesc. Ambele vapoare au suferit grave avarii. Nu s-a semnalat nici un accident de persoane.