Opinia, octombrie 1899 (Anul 3, nr. 123-147)

1899-10-01 / nr. 123

2 cînd d-1 Iorga a visitat Biblioteca, au fost 20 cetitori, nu 5 cum spune d-1 Iorga. Numărul visitatorilor anuali a fost de 5581 In anul trecut 1898, și au con­sultat 6611 opere. D-1 Caragiani face o socoteală că din 12 luni, numai 7 stă biblioteca deschisă, adică 210 zile din 365. In mediu vin cîte 701 cetitori pe lună, consultînd 816 autori, sau pe zi Intre 23—38 cetitori. e) Biblioteca de Iaşi poseda frumoase manuscripte romîneşti, şi greceşti. D. Ca­ragiani arată ce s’a făcut cu «Ceasorni­cul Domnilor» de N. Constin, şi reduce la zero toată verva de criticastru a lui Iorga. Incheerea e proprie a lui Caragiani. Nici nu putea încheia de­cit cu anecdote chipărate, cum le spune d-sa, îmi place a constata că Iorga a eşit sdrobit. Nu i-a succes cu Biblioteca de Iaşi de căt a face spirit, fraza, dacă fraza prinde pe un buchinist. Boala bibliotecei de Iaşi stă in căuşele arătate în articolul de fond. Cu m­ijloa­­cele statului, şi acele sleite, nu se poate face mult, dacă nu e şi inţiativa privată şi mai ales a studenţilor. Un lucru insă nu ne-a explicat d. Ca­ragiani : d-sa a lăsat să înceapă lucru­rile cum cată să meargă de la sine. In lunga sa cîrmuire a bibliotecei nu s’a văzut rîvna iniţiatorului şi a stăruitoru­lui. Nul credem că un bibliotecar in con­­diţiunile sale putea face ceva mal mult, dacă ar fi pus umărul, dar ce să cer o­­mului, cind diplomaţia turcească îl re­clamă să stea ani întregi la Constanti­­nopol. A mers biblioteca cu Conu Petrachi, cu Ghiţă şi cu Lazăr, dar prea mult lip­sea bibliotecarul, făcîndu-se ciracul d-lui Sturza prin Orient in chestia cu Austria, şi cu Mărgărit. Anecdotele pot acoperi acest lucru ? Gh. Gh­ifaănescu Băcănie Romină O adevărată PIAŢA SF. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cit şi a domnilor cetitori, că cu începere de astă­zî fac cunoscut că prin mare sa­­crificiu am isbutit să înzestrez magazinu­l meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mai bună, mai curată, şi cu preţurile cele mai avantajoase - PENTRU ORI­CE CLIENT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazi­nul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar tri­­miţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mî numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA l­eculaî I. Olănescu 70-51 D-l Marta L Trancu STRADA LOZONSCHI No. 10 — Ord. 1—3 p. il. — 15—15 Institutul de Surdo-Iuţi îşi începe cursurile tot la 1 Octombrie st. v. Aceste cursuri se predau sau în limba română, sau în limba germană. Copiii învaţă a ceti, a vorbi (nu prin semne, ci cu gura, ca ori­ce om sănătos) a scrie, a socoti, geografie, ştiind natu­rale, istorie şi religie. Şi aci copiii mă­­nîncă de asemenea împreună cu familia. E. SCHENK Director 12­ 9 Elevii ce voesc să urmeze vre-un gim­naziu clasic sau real în Austro-Ungaria sau în Germania, găsesc preparaţiuni fundamentale şi serioase în institutul E. SCHENK, str. Romînă No. 32. ANUNCIU 21.000 lei sunt de dat cu prima ipotecă. A se adresa la d-l Avocat A. G. Dabija, Strada Golia 07. 24­9 TUBURI DE ŢIGĂRI M iale „JO B" M ale Xech­ite, 15 igienice CU BUMBAC ANTINICOTIN Singurul depozitar Magazinul de muzică „ G Ft TJ JST JB FJ Fi G “ IAŞI Piaţa II ni r ei 25-25. D-l Jacoes Wassemai ALTE WEISE. „BLAUER SCHLÜSSEL“ Recomandă excelentele sale produse.—Face zilnic expe­dition­ în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la „Be­răria Nouă“ la Restauraţia Be­­răriei Zimbru şi toate debi­tele de băuturi, înainte de a visita ori­ce Magasin de Coloniale rog visita, adevărata Băcănie romînă I. Cah. Tin­unaru — Piaţa Sfintului Spiridon No. 5 — Unde veţi găsi un asortiment com­plect şi bogat de articole de coloniale proaspete şi cele mai alese calităţi şi pe care le vinde cu preţuri excepţional de eftine. Sper că veţi încuraja această adevărată Băcănie Romină unde găsiţi to­tul şi eftin. In aşteptare Cu toată stima I. Gh­, Tu­tunarii UTw­­htflpwt dispunînd de cite- U­dlvlUvItv va ore libere, se o­feră a da lecţiunî pentru cursul primar şi secundar. A se adresa la Redacţie. D-na Oiinchievicî-Zuhr Iaşi str. Golia 42 casele Chateau-aux­­ilt­irs, întoreîndu-se din străinătate ş’a reluat ocupaţiunele ei. Doctor A. STEUERMAN Medic al societăţii „Fraterna“ din Păcurar — Strada AUT 1 1 14 — Consultaţii : 8—10 dim; 4—6 d. a. — Pentru sarad gratuit — IAŞI CINE DOREŞTE A FACE Anunciuri, Inserţii satt Reclame bine­voiască a se adresa Ag­enţiei d­e P­u­­blicitate Isidor A. Stern, Bucureşti, Str. Stravreopoleos, 15 (Palatul l­­u la­ Rom­ania) care în virtutea angajamentelor încheiate cu toate ziarele din ţară, precum: Seco­lul XX, Independance Roum­aine, Uni­versul, Voinţa Naţională, Adevărul, Drep­tatea, La Roumanie, Epoca, Timpul,Cons­­tituţiona­lu­l, Drapelul, Rum­änischer Loyd, Bukarester-Tagblatt, Resboiul, Patria,Ga­laţii (Galati), Evenimentul (Iaşi), Gazeta Craiovei (Craiova), Bomba (Brăila), Me­sagerul Brăilei (Brăila), Poporul (Foc­şani), Democratul (Ploeşti), Palada (Bâr­lad), Botoşanii (Botoşani) etc. precum şi toate ziarele de l­a ordine din străină­tate, este în stare a acorda preţurile cele mai avantagioase în ziarele de mai sus, precum şi în toate revistele economice financiare, agricole şi industriale din­­ toată ţara. Publicitate în Anuare şi Almanachuri. Afîşagiul la Căile Ferate şi la Servi­ciul Maritim. Preţurile cele mai moderate.­­ Adresa Telegrafică : Stern, Stavreopoleos, Bucureşti. O fac­ păduri imense, stînci, peşteră obscură, Voice cruţaţi de vreme etern aproape staţi, Din visul stins al nopţei poetică natură, Un suvenir păstraţi. Păstrează’l pe furtună în vreme liniştită Poetic lac, în scena ce joci sub stînci de mal, In codrii vechi şi negri în stînca oglindită Pe pieptul unui val, In brisa care cintă ori trece plîngătoare Pe ţărmul tău de basme etern divinisat, In limia ce se plimbă atît de gînditoare Pe valul fermecat. Ca vîntul care plînge, ca rasa ce inspiră, Ca mistica aromă a codrului slăvit, Ca tot ce se aude, se vede, se respiră, Să zică: „S’au iubit“. Cili. D. Mugur. SNOAVE Ţiganul la stină Amu ci­că poposise cioara la stînă, lih­nit de foame, de-ar fi zis că-i fără pîn­­tece. Auzise el de ce mai bunătăţi sunt pe acolo şi i-a lasat gura apă, cînd s’a văzut aproape. Ciobanii, nişte mehenghi de nandraşi, văzindu-l cum se uită de zăvzec împre­jur şi înţelegînd că ţiganul nu ştie ce mîncare e jintiţa, chitiră în gînd să i-o facă bună. Turnară într’o troacă nişte ţiţei­ de dubală, acru de-ţî­sărea căciula din cap de-o poştă; dumică inlăuntru ceva sgîr­­cuit de opinci şi pofti pe prea cinstitul oaspete să indrăsnească. Balaurul s’o chitit, s’o codit; dar, sfă­tuit şi de ghiorăiala maţelor, şi-o dat cu gindul, că poate cam aşa o fi fiind şi jintiţa, şi ca să-şi facă curaj, unde nu trasă pe nerăsuflatele un git sdravăn. — Aoleu, Romînico, începu să ţipe dinsul, ca prins de alte alea. Să nu mai ajungă să stea cu burta la soare, cine v­a mai gusta din afurisita noastră jin­­tiţă, fiire-al dracului, să fie, cu tot nea­mul ei pocit. Trecuse multă apă pe gîilă, cînd ţi­ganul dădu iarăşi peste o stină. Cum nu se întîlnise de mult cu prajnicul, intră în­­lăuntru. Ciobanii, nişte pravoslavnici de creş­tini, îî întinse o cupă de jintiţă. Cum o zări ţiganul, că moare şi nu alt­ceva, dar­­ nici pune gura; că mai bine să-l crape ochii lui, a femeii lui, a dancilor de pe cuptor şi-a tuturor neamurilor pînă la a noua spiţă, dar nici că gustă din aşa otravă. Ce-şî zise ciobanii: săracul, nici că ştie ce-i dulceaţa fruptului. Şi ca s’o sfir­­şască mai in grabă, doi îl inşlăcară sdra­­van şi un altul II îndesă cu linguroiul pe git. Atît i-a trebuit baragladinei; cînd află gustul cel minunat al jintiţel ar fi mln­­cat şi lingura şi unde nu începu a se milogi. Mă rog, romînico. Dumnezeu să vă blagoslovească, dar mai bine ţineţi-mă unul şi daţi-mi doi. Ungurul la bal lanoş, frumos ferchezuit, cu musteaţa răsucită fus în untură de porc, învîrtea în hangul tarafului de lăutari, toate fe­tele: chitea şi el într’o părere, că fer­cheş băet ca el nu-î altul. Dar numai sărmănelele copile ştiau­ ce le poate sufleţefoi. Subţire ca ibri­­sinul, le ardea pe la nas un miros du­­ghit, de te culca la pămînt, nu alta. Una, mai de aproape cu gazda, i se tîngueşte, că le prăpădeşte la nas cu du­hoarea lui. Românul îl ia­rieteneşte deoparte pe Ungur şi-l întreabă, că ce păcatul e cu dinsul? Poate a uitat să-şi schimbe colţurii; şi văzînd c’a pus degetul toc­mai pe bubă îl duse de-oparte şi dîn­­du-i o pereche de colţuni noi, îl lăsă să se priminească. Mai fălos încă, la noş începe iar să joace. După două roate, nenorocita de fată, pe care păcatul o împinsese în braţele lui, leşină de-a binelea. Toată lumea începe să ţipe şi să a­­lerge după apă. Gasda trage pe Ungur într’un un­gher şi’l întreabă: — Bine bre, schim­batu-te-al de colţuri? — No, corn sa no! Cel negri iori­î în sin. I*. CoNÎilI EI II LACUL — Lamartine — Împinşi mereu de soartă pe ţermurî neştiute In noaptea grea din care nu poţi a mai veni ; Noi nu putem pe marea plăcerilor trecute Să ancorăm o zi... O fac, un an trecut-a şi-alături iar de tine Pe ţărmul tău ce dinsa să-l vadă trebuia, Priveşte, stau la umbra tăcutelor ruine, Stau singur fără ea. Aşa mugeai şi-atuncia sub stîncile profunde Şi valul tău de ele aşa’l vedeam sdrobit, Pe ţărmul tău dramatic, feerisat de unde Ea tainic m’a iubit. Iţi aminteşti odată, pluteam pe-o noapte bună, Sub cerul plin de stele nimic nu răsuna De­cir cadenţa ramei şi valul ce sub lună Isbit se sfărîma. Atunci un glas profetic lăsă ca să răsune Ecou! dus departe pe ţărmul fermecat Şi vocea ce’mi-e scumpă ca ori­ce ru­găciune, Aşa a cuvintat: „O timp suspendă-ţi sborul! O clipe mult dorite­­,Opriţi-vă pe loc... „Ah! rămîneţi eterne, căci sunteţi fericite „Şi pline de noroc. „Sunt alţii ce vă roagă cu toată umilinţa „Să curgeţi, să grăbiţi... „Ah! treceţi pentru dânşii, luaţi şi suferinţa. „Uitaţi pe fericiţi“. Ungurul la masă Masă mare la lanoş. Boerî şi cucoane berechet. lanoş ca­re altă dată vra să fie mucalit. In mijlocul mesei se resfaţă coşcoge­­metea tort, înzorzonat cu tot felul de zaharicale. Un canar eşise dintr’o cuşcă şi sbura cîntînd din loc în loc. OPINIA Par’că dracul vrăji, cînd canarul sbură pe de­asupra mesei, scăpă, ceea ce nu trebuia, tocmai în mijlocul tortului. Mişcare mare printre cucoane, lanos mucalit ca mai înnainte începu: —­ No, ce minunat, ferme de nimic face la canar, dacă eu facut de mult dinsa l-a bătut. IMFORMAŢII Locuitorul Th. I. Nastase din comuna Bohotin judeţul Fălciu a fost aşa de tare bătut de consătenii sei D. Mardare, C. Mardare şi V. a Vadanel incit după cite­va ceasuri a încetat din viaţă. Criminalii au fost arestaţi. Azi doc­torul judeţului va face autopsia cada­vrului. Parchetul din Birlad a citat pe d. se­nator Gheorghe Botez, care se afla în acelaş vagon in care s’a intîmplat aten­tatul în contra casierului Ojeovschi şi care de­sigur a văzut pe asasin. D. general Iarca, comandantul corpu­lui IV de armată, a plecat astă­zi în in­specţia trupelor din oraşul Dorohoia. D-sa e însoţit de d. colonel Pavle, şe­ful serviciului de geniu din oraşul nos­tru şi de d. colonel dr. Corvin. • Cu prilejul aplicărei zilnice a codului şi procedure! penale, s’a putut vedea că trebuinţa unor schimbări e neapărată. Sunt noul teorii cari nu mai admit unele disposiţii ale codurilor de astăzi şi sunt lipsuri pe cari legislaţiile noastre trebue să le îndeplinească. In vederea îndreptărilor ce trebuesc de adus acestor două coduri şi fiind­că ori care minister ar fi, nu poate cu­noaşte in întregime toate neajunsurile ce s’au putut constata, de acea toţi d-nii procurori sunt rugaţi a-şî trimete ob­servările lor asupra acestor două lip­suri precum şi noile disposiţii ce cred­­ că e de nevoie a se introduce. Mai cu seamă se atrage atenţia d-lor procurori asupra trăgănelilor şi amînă­­rilor nesfîrşite ce intimpină judecata în pricini corecţionale, pentru că pedeapsa întirziată este de mai puţin folos, ba de cele mai multe ori nici nu mai poate avea loc din cauza dispariţiunei probelor. Aceste­ observări se vor trimete mi­nisterului de justicie. Gh. Manu a fost numit sergent major în corpul sergenţilor de oraş, în locul decedatului Ion Chiriac. După cum am anunţat în ziarul nos­tru, sinagoga cojocarilor, din localitate, era să fie pradă flăcărilor, alaltă sară,­­ datorită unui individ necunoscut căruia­­ îi venise curiosul gust să’i dea foc. Cu toate că în acea seară el reuşise să se eschiveze cercetărilor poliţiei, să pare că n’a fost destul de ghibaciut de oare­ce e­l s’a arestat de poliţie evreul Solomon Strulovici, presupus că el ar fi dat foc sus numitei sinagoge. Să sperăm, că în curind, aceşti indi­vizi, incendiari de profesie, vor fi odată pentru totdeauna demascaţi şi puşi acolo unde le este locul lor. Aseară pe la ora 9 şi jum. în str. Pă­curari No. 21, la casele locuite de d-na Ganea, s’a aprins hogeagul şi focul era să i­a proporţii mai mari, dacă nu ar fi fost observat de oamenii casei, care să­rind in grabă au localizat focul. Poliţia de siguranţă a arestat pe Gh. Zavarşin, Caşcagher şi Elisabeta Olariu, toţi trei servitori la d. La Roche, fiind presupuşi că dinşii ar fi furat, dintr’un dulap al d-lui La Roche, două inele de ■ ani cu brilanţe, în sala zilei de 22 spre 23 Septembre­­. A fost internat în spitalul Paşcanu, locuitorul Vasile Pintilie, în etate de 20 ani, din comuna Ciurea, fiind bolnav de scarlatină. Marţi, 28 c. I. P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei, însoţit de părintele Ştiubel, di­rectorul Mitropoliei, şi d. Gavril Muzi­­cescu au vizitat seminarul Veniamin Costache, din oraşul nostru. I. P. S. S. a rămas foarte mulţumit, fe­­licitînd pe părintele Savin, directorul se­minarului, pentru interesul ce-şi pune ca această şcoală să corespundă în to­tul menirer­ii. A fost internat în Institutul Antira­­bic, din localitate, evreul Iţie Ciurariu, sosit în Iaşi afară cu trenul de 11, din Botoşani, fiind muşcat de un cine turbat. Preţul costumelor de uniformii Dir­rectorii şcolilor secundare din loca­litate intrunindu-se în cancelaria „Lice­ului Naţional“, au hotărât următoarele preţuri pentru costumele de uniformă. Ci­­­tatea I. taliei mare: manta 27 1:1 75 b., tunică 18 lei 25 b., pantaloni 11 lei 15 b; talia de mijloc : manta 26 lei 30 b., tunica 17 lei 10 b., pantaloni: 10 lei 10 b.; talia mică: manta 25 lei 10 b., tunică 15 lei 10 b., pantaloni 9 lei 70 b. Calitatea II: talia mare: manta 23 lei 80 b., tunică 17 lei 25 b., pantaloni 9 lei; talia de mijloc: manta 22 lei 70 b., tunică 14 lei 80 b., pantaloni 8 lei 20 b. talia mică: manta 21 lei 65, tunică 13 lei 50 b., pantaloni 7 lei 90 b. Calitatea III: talia mare: manta 21 lei 50 b., tunică 13 lei 90 b., pantaloni 7 lei 75 b., talia de mijloc : manta 20 lei 60 b., tunică 13 lei 15 b., pantaloni 7 lei 20 b talia mică: manta 19 lei 80 b., tunică 11 lei 10 b., pantaloni 6 lei 85 bani. Din aceste prețuri 10 la sută va ser­vi pentru facerea de uniforme elevilor lipsiţi de mijloace. S’a observat In mal multe rînduri că primarii comunelor rurale eliberează cer­tificate de complezenţă cu cea mal mare uşurinţă, puntru a înlesni celor interesaţi, fie sustragerea de la plata licenţelor, tre­­elndu-î drept producători de ţuică şi vin, fie scutirea de plata taxelor de spirtoa­se, celor care fabrică rach­iu din prune, tescovină, vin şi drojdii de vin, afirmând că livezile de pruni şi viile au fost su­­f­­puse la plata pe hectar. Pentru interesele fiscului fiind de mare importanţă de a se curma acest abus din partea primarilor, s’a luat măsuri ca pe viitor să nu se mai elibereze aseme­nea certificate, atestind calitatea de pro­ducători sau plata taxei pe hectar, de cit numai persoanelor care în adevăr ar avea dreptul la aceste certificate. Pentru aceasta s’a dat ordin ca agen-­­­ţii financiari să nu mai pună temei pe nici un certificat ce n’ar fi vizat de per­ceptorul fiscal respectiv. Aceasta e o garanţie mai mult pen­tru curmarea fraudelor. D. Jude de Instrucţie, Osvald Teodo­­reanu, a arestat e­l pe evreul Iosub Cofler, fi­nd presupus că ar fi unul din acei ce au omorît, în ziua de 16 Mai a. c. pe un servitor de la d. Nicu Botez, din str. Tataraşi. D. Const. Ivaşcu, numit comisar pe lin­gă Creditul Urban de Iaşi, în locul d-lui P. Stoica trecut la altă funcţiune, a de­pus jurămîntul şi a luat posesiune de postul şefi. Emigrarea Evreilor La Brăila s’a constituit un comitet pentu emigrarea evreilor cari vor să plece din oraș. Comitetul se compune din următoare­le persoane: d-nii G. Faitales, Teodor * Mendel, Fratelli B. Mendel, Emberico și Rottenberg, cari adună banii necesari pentru emigrarea evreilor și a străinilor de ori­ce naţionalitate. In cursul îunei Septembrie au plecat 30 de familii israelite şi 70 de barbaţi greci, şease familii israelite cu destina­ţie pentru America, iar restul, parte vor remănea la Anvers, şi parte se vor Îm­prăştia în Europa. Grecii vor debarca la Pireu. Pe măsură însă ce unii pleacă, alţii le ia locul. De cite­va zile se observă în Brăila figuri streine cari după port dovedesc că vin din Galiţia şi din Po­lonia rusească. Emigraţii evrei primesc în momentul îmbarcării cite 80 lei de fie­care per­soană, pe lingă că li se dă drumul gratis. ^ Toţi aceşti oameni fac parte din clasa săracă şi aproape toţi cunosc cite o me- . serie.­­*■ Alaltăseară la orele io şi jumătate, au plecat cu un tren special la Pre­deal d-nul: Gh. Gr. Cantacuzino, gene­ral Manu, N. Fleva, general Lahovari, dr. Ltrati, general Algiu, procurorul general Elefterescu, etc., ca să întimpine pe MM. II. Regele şi Regina, cari au sosit dimineaţa la oarele 7. Pe Dunăre, în faţa oraşulu­i Semiin, s’au ciocnit ori dimineaţă vapoarele Ifil­­degarde, sub pavilion german şi Deligrad, sub pavilion sîrbesc. Ambele vapoare au suferit grave a­­varii. Nu s-a semnalat nici un accident de persoane.

Next