Opinia, noiembrie 1919 (Anul 15, nr. 3763-3788)

1919-11-09 / nr. 3770

w ?,£■'&$* ,MS» 8170 ins» anw.***­!r€«. - - v . -rrz*,*» ^ - . v -■ -... i.... twe-n 1 a MMM %A I $£& i m . 0K UM « #M$ I» il® nAi ‘ * ®8 * , c . Ml:M]MS7RATIii ; ,: ; ? fc&SS — jfTiii, fik. HAS’«*®«* S&. &. aa «tSB.:SeSikIOI Wte&M t»X­.;tfJTC C;.QTI.61„A'?i mm Wh.^ DUMINICA 9 NOEMBRIE IM9 *# y­ ® »5 ^ .'/ Jft : j fe jptSkEusrf^ ite r^mmiA m îs iJH.AI’iiA.'s jfrJSlLjSk­S .. Sitt-* fcvi- AAMW&S* ,2$ ■-" '■'■ $M0t!it&t& te fiteHWiXp-­ SÎSii '■*'»■ ilifSiiSă S SSOMB -^gr^­ UIDE-I DEMOCRAŢIA ? Regimul războiului, în care „am fi putut rămânea neutri, ră­ii să ne primejduim revendicările­­naţionale“, regimul cimitirilor de exantematiei şi ai stâlpilor de execuţie, regimul aventurei de peste Nistru şi de la Budapesta, regimul beciurilor de po­liţia secretă, regimul turpitudinii, re­gimul teroarei, — s’a , prăbuşit ins­­fârşit cu zgomot. De­asupra lui se înalţă si lipii spînzurătorilor, în car­e atârnă­ leşurile candidaturilor si­nistre. regimul liberal a ridicat împo­trivă-i ţara sângerândă şi săracă,— şi n‘a primit decât voturile odăe­­şilor de la Brigăzile de Siguranţă,­ ale morţilor cărora trompeta d-lui Văi­toi­an­u le-a sunat „adunarea 1£ şi ala oamenilor slabi de înger, pe care­­ a intimidat teroarea sau i-a ademenit banul... Rezultatul alegerilor a produs o explozie de bucurie de la un capăt la altul al ţării, au jubilat acei cari ani în şir au suferit teroarea libe­rală, care şi-au irosit viaţa ză­­­darnic... Dar au jubilat şi acei cari trec peste uşoarele satisfacţiuni aie răz­bunării,“ au jubilat într'o privinţă democraţii, cari văd, îa sf­rşit masele mari ale poporului participând la viaţa publică cu un larg spirit de in­dependenţă. După prima exultare de bucurie însă, când luăm în mână creionul şi facem câ­tva simple socoteli,­­ suf­etul nostru se întunecă. Poporul a ştiut de la cine să se întoarcă, dar nu prea ştie către cine că se îndrepte. Experienţa votului universal ? Intr’adevăir... Privind compunerea viitorului par­lament, regretam profund absenţa socia­iştilor. Aceştia dacă nu s’ar fi abţinut, ar fi putut întoarce spre stînga viaţa politică a ţării. Ei ar fi exercitat un control aprig. So­cialiştii ar fi făcut judecata trecu­tului, aşa cum trebue, şi ar fi flu­turat pe dinaintea guvernelor reac­ţionare sabia dreptăţii de mine. Regretăm apoi prezenţa naţiona­liştilor. Parlamentul României Mari mişună de pitecantropi. Naţionaliştii sînt mai reacţionari decît liberalii şi în izbucnirea instinctelor lor ele­mentară, ei nu cunosc măcar frâul considerentelor externe. Pregretăm, de asemeni, succesul unor grupări dubioase,­ care însă, în nici un caz ,nu vor fi democrate. Trecînd în revistă partidele cu mandatari în parlament, observăm că democraţia ar fi reprezentată nu­mai de partidul ţărănesc, care — cu mici excepţii — este lipsit de oameni politici. Dar democraţia ţărănească are un caracter conservator, şovin şi antisimit. Şi să ne explicăm : ne gîndim numai la învăţătorii şi, mai ales la preoţii care dau nuanţa antisemită a partidului ţărănesc. In aceste condiţii, ne întoarcem cu spa­mă privirile împrejur : unde-i democraţia radicală, socialistă ?... Această democraţie nu i în par­lament. In parlament sunt mai multe par­tide şi grupări de dreapta, unele de treabă, altul demagoge sau ve­nale. Parlamentul însă n are stingă: e un parlament ciung. In cazul cînd această adunare le­gislativă va funcţiona, — cine, oare va grupa diversele partide din par­lament ? D. Brătianu ? D. Maniu ? In faţa bucuriei noastre, apari iarăşi speatrul d­­ni Brătianu. Poa­te-i numai o păs­ere. In orice spectrul nu mai are ghiare... Democrația adevărata va înepe, desigur o luptă aprigă în. afară de a­­cest parlament, contra lui. Sîringeți rîndurile î M. SEVASTOS. ------$~saaBS8S553=--»“— mu*v& h®»® lEste de văzut dacă imensele anulări vor avea cel puţin de efect anularea, ale­­gerilor de astă­zi.* Se credea la început că vom avea ale­geri dar nu vor fi lupte.­­Acum se dove­­deşte că a fost luptă, dar, în fapt, cele ce sau întimplat nu pot fi denumite alegeri. * Socialiştii sa u abţinut şi totuş au fost aleşi. Şi aliţea care au luptat şi chjeltuit a­­tîtea şi nu sunt aleşi! Cită nedreptate pe lumea asta ! * ID. '-Const. Stere s'a ales la 'Cetatea.­Albă. CU trebuie să sufere din această cauză ce cu inima neagră! BLANZY ÎNSEMNĂRI Domnii generali şi cârt de Domnii generali miniştri, întruniţi în unul din zilnicele consilii, au luat o măsură ramată în scopul ameliorări situaţiei financiare a statului prin mărirea veniturilor. Măsura aceasta ni se pare pe cât de stranie pe atât de caracteristică Astfel ziarele anunţă că «după propunerea d-lui general Popescu, consiliul a aprobat ma­­jorarea taxelor vamale pentru cărţi, reviste şi imprimatele importate din străinătate. Or fi având desigur d-uii generali puternice motive să se îngrijească de situaţia critică a finanţelor ţării. Această majorare de taxe propusă de d. general Popescu, o fi ea de natură să ridice suma incăsărilor vamale. Dar ne întrebăm cu drept cuvănt: nu s a găsit alte articole mai potrivite pentru impunerea vamală? Tocmai cărţile şi revistele accidentului luminat trebuesc împovărate la preţ ? Ori cred d-nii generali că ne sufocăm de multă cultură, şi remediul con­tra atâtui nămol de ştiinţă rezidă în împovă­­rarea la cost a cărţilor. E adevărat că gradul de conştiinţă şi cultură a maselor este un raport invers cu spiritul dis­­ciplinei brutale. Şi calculează bine d-nii gene­rali când cugetă că menţinerea brutalităţii sol­dăţeşti în popor este avantajată prin împiedi­­carea răsp­indirei cărţilor apusene-admirabilă, hrană de cultură intelectuali şi morală, pu­ternic mijloc de educaţie şi demnitate civilă. Dar un asemenea calcul cazon nu poate primi adeziunea noastră, şi noi protestăm cu energie" Un vânt dulce, de întoarcere caldă a toamnei întristătoare, risipeşte pretutindeni lumşa tre­murătoare a frunzelor Îngălbenite. Şi într’un asemenea decor melancolic, când ne scade vitalitatea, ne pătrunde cu puteri vaste un dor de cunoştinţă întinsă, de legături vaste inter­naţionale, de studiu şi vis. Nu trebueşte o in­vazie a luminei occidentului şi un sprijin mo­­ral al civilizaţiei, zorită de mişcarea uriaşă a maselor apusene. Iar d. general Popescu mă­reşte taxele pe cărţi, pentru că tipăriturile sunt subversive şi anarhice şi se abat de la „Servi­ciul Interior“, sau «Serviciul in Campanie». Domnilor generali, dacă vreţi venituri, demo­bilizaţi­ ţărănimea şi suprimaţi creditele extra­ordinare. Suprimaţi-vă indemnizaţiile prea um­flate ! Dar lăsaţi cărţile străine să vie multe, să ne inunde, căci suntem ignoraţi­ţi, barbari laşi şi neînchipuit de rău... RENOVÁTUS Mîine la ora 3 după prînz, are loc întrunirea comitetului socie­­tâţei Reuniunea Femeilor Române“ sub preşedenţia d-nei Märzes­­. In­tre alte chestiuni importante se află şi raportul cu privire la activitatea pe care această societate o desfă­şoară în Ardeal. ­­ipr­as VIATA PPL TI CA Tot rezultatul alegerilor — EsTOtari $®8ssraifi©stiw# — — P®R*sow^lififi!© polrttoa slesa — Deşi se poate spune că în definitiv rezultatul alegerilor pentru Cameră este cunoscut, nu este mai puţin ade­vărat că oficia! acest rezultat nu s’a dat încă pentru întreaga ţară. Astfel, de pildă,­­rezultatul alegerilor din ca­pitală nu este cunoscut nci pînă as­tăzi Sombata, ora 10 dimineaţa. Unele ziare atribuie faptul că s a cunoscut atît de târziu rezultatele, dorinţei guvernului de a ascunde a­­devărul până se vor fi terminat alege­­­ile la Senat, pentru a nu influenţa a­­­ceste alegeri prin rezultatul nemulţu­mitor de la Cameră. Nu credem acest lucru, fiindcă, în realitate, calcularea rezultatelor s’a dovedit o operaţie excesiv de dificilă. Din nnei­e rezultate rezultă că par­tidul ţărănesc a mai luat toate locurile din Olt şi Gorj şi că opoziţia a trium­­fat şi la Mehedinţi. Aci a fost ales generalul Averescu deşi candidatura i-a fost retrasă.* Cîte­va rezultate prezintă sem­­nificaţie, peste care este imposi­­bil să se treacă. Ast­fel, în Muscel lupta a fost din cele mai acerbe. In fruntea listei liberale se află d. Dinu Brăteanu. Scrutinul însă proclamă ales că întreaga, listă a partidului ţără­nesc, în frunte cu d. I. Mihala­­che, acel care­ îl denunţa dăuna­şi pe d . general Văitoianu că a voit să-l cumpere cu bani. In Argeş şefia partidului o are d. Vintila Brăteanu. Lupta o dădea partidul ţărănesc în frunte cu d. Gr. Coancă. Rezultatul : Întreaga lista liberală e la păm­înt. • Era de prevăzut că prin abţinerea opoziţiei unele din personalităţile mai marcante ale vieţei noastre politice nu vor participa la lucrările nupei co­n­stituante — vorbim bine înţeles de personalităţile din vechiul regat. Or, din rezultatele alegerilor rezultă că vor fi şi mai puţine personalităţi de cât s’ar crezut chiar. Dacă partidul progresist va a­vea în Camera pe d­nii AL Marghiloman, C. C. Arion, N. Ghyca-Comăneşti şi alţi câţi­va, celelalte partide şi grupări duc în parlament personalităţi de mâna întâia. Unii văd în acest lucru un semn al primenirilor vrem­ei. Alţii o posibi­litate pentru abile manevre. Se poate şi una şi alta. In ori­ce caz aşa sunt faptele, în­cât nu se poate tăgădui că personalităţile principale aie vieţei pol­itice de până acum din vechiul regat nu vor fi în constituanta nouă. Ifsdepeiiiâiifii persiMalftâfdai* noastre politice — Una din consecinţele alegerilor de astă­zi — Mari şi Bomeroai» sunt consecinţele care vor decurge de pe urma rezultatului al­gerilor de astăzi. Le vom analiza pe rând, la timp şi la locul cuvenit* Una din cele mai importante urmări pentru viaţa noastră po­litie» va fi alternarea d^-acum încolo a Individualităţilor politice şi potiuţa un«-l adevărat Independenţe. Existenţa unei co ştiinţe cet ţeneşîl, a»t&zl manifestată prin voinţa *1 segHtiv», mi e des sur prl«* cerinţa ei sonitivă şi h­otarâ­­toare, v» aduce dup i'n» afirmat unea Individualităţilor politic^, posibilitatea de a şi pune în evidenţă valoarea, ţâră a m*l ««moa­şte „furcile caudise" ale disciplin«l da partid şi de ciob. • Nu trebue să fii prea mult versat în ceia ce constituiau viaţa noastră politică de pănă acum, pentru ca să ştii că pe deo parte, cu­ docilitatea vechilor noastre colegii electorale, un om ce simţea in el vocaţiunea politică nu putea spera că va ajunge la suprafaţă prin el Insuşi, prin personalitatea proprie , şi că de altă parte, ne­voit a se înregimenta in partide şi cluburi, omul politic nu putea să asculte de disciplină fără ca de multe ori să nu fie nevoit a face tranzacţii pe cele mai delicate chestiuni. Puteai fi om politic in ţara românească prin partid şi club dar şi pentru partind şi club. De aceia acele nenorocite rezultate care au adus după sine asfixia individualităţilor şi atotputernieia cluburilor şi partidelor. ♦ Da Rem­ încolo o mare modificare va avea Ioc. Clebsvdle nu vor mai putea vontnbnl decât foarte puţi»­i« susţinerea­» «unei can d*d»turi ş» la sprijinire« unei aseenda«« politice. S­igure aprocia­­ţiunea şi jed*ea«a cetăţenilor vo­­rontr b. 1 la ac«»«»»*». Viaţa publft­a va fi astf-1 pu­lf cată Independenţa oamenilor politiei va fi asigurat» ş odată cu dânsa, vo­ lua sf&csit toate acele tranzacţii de conşt­iaţâ care au scoborât pâti­n acum atât de jos nivelul vieţii noastre politice. Veţbirea ra­fistiilor In Europa cum va trebui ai fie­­~ Cu ocazia anchetei pe care Sir Georges Clerk a facut-o la Buda- Pesta, diplomatul englez a acordat un interview unui ziarist ungar, in care, între altele s’a exprimat ast­fel despre vieţuirea de acum încolo a statelor europene : „Ţin sa accentuez că ar fi de mare folos pentru interesele poporului ungar, ca după ce s-a liniştit de pe urma gravelor rătăciri ale vremei să tragă Învăţăminte din războiul mondial, învăţăminte pe cari şi pu­terile Ententei ţin seamă şi intervin pentru aplicarea lor. Să se ştie că un popor nu poate trăi izolat, după placul şi felul lui, după cum nici un individ nu poate trăi în asemenea .-hip Popoarele sunt obligate să ia în consideraţie toate revirimentele, toate schimbările şi t­râurile timpului în care trăesc precum şi urmările unei convicţiuni de stat cu naţiunele în­vecinate. Fiecare naţiiune dur în­deobşte naţiune­lor europene, trebue sa aibe o atenţie deosebită asupra felului de viaţă al celorlalte state europene şi să-şi întemeieze existenţa ei în acord cu condiţiile de viaţă ale acestor state. Nu poate şi nici nu trebuie să aiba o constituţie sau institu­ţiune asemănătoare, nici extrem de radicale şi nici reacţionare. Cu alte cuvinte, nu trebue să cadă în extremă“. Informaţii m COMBINAŢIUNI MINISTE­RIALE.—Ieri, la palatul de jus­tiţie, un personagiu ieşan, străin de luptele po Hier, « făcut inti un grup de avocat câteva aprec­eri asupra retuUatului alegerilor , viitoare guvernare, care merită a fi relev , td întrucât, prîa situaţia şi demnitate® pe cere o ocupă la noi acea personalitate, este in măsură de a cunoaşte gândul intim al candacatonilor kb trail din local Ude şi al comunicăr lor pe a­re le-ar primi aceştia din Bucureşti. Discuţia purtînd asupra chesti­unei, cine ar putea forma guvernul In momentul demiterei generalilor, personajul în chestiune a spus : —'«Deaigur pâ Drăilznu nn Bre­nslâz sîtwat»» P» «»»e n«dât data »’o alb , oda « alegerii« ter­­ramat». Nu văd îasâ da co d’SR n’«* mai putea constitui guver­nul, nul. «Din punctul «le vader» al difi­cultăţilor în materie de lupte parlamentară, viitoarea Co- »ti­­tucntA este un Ideal de parla­ment. Nu e­xistâ nici personalităţi politiae opoz «te «le mâna întâi­­ nici tact­etani politics ear« sâ poe guverna* îa «nerareătură prin ebilit* ţi de moment sau m*şt«­­sucite învârîlturi îo Came»». «Atât» doar Brătiwh va «re­bul sa ţie ont de numărul mare de opoziţioniste d»nv*oh dl regat *1 V« dovedi aceasta pen ’luarea d-lor «orga wl Caza in minist* r Cât despre ’ rectul deputwţilo * t ţaran*, »nvâţâtori, P**oţț 1*0«ştia vor fi un admirabil mediu d» o­per»ţie pentru d. Al. Constanti­­nescu P. eai ce-i v»J««» P« â»pete­ r Repiiăm, spusei?. perso**j au făcu­t impred® că tr&atuză, 0 numita, stare ăe spirit a v,nw numiţi politiaîmi Se prea po®t$ ch­imv ca (h să fie lemn unor nevre poliţist cmc se pi aft& mişcare. Combinaţia nu este ex lusS, cu toate că ea ar constitui o sfidare faţă de ceia ce înseamnă 0 realitate glasul urnei din alegerile de acum. Cum va reacţiona opoziţia, este altă chestie. Ea însă va avea, între altele, şi satisfacţia de a şti chinu­­rile d-lui Brătianu condamnat de a guverna avînd ca aghiotanţi pe d-nii Iorga şi Guşa.’ '* La Cetatea Alba au fost aleşi d-nui Const. Stere şi Niţă Sergiu, fost prefect. E bine de subliniat că ambii sau ales combătuţi de partidul condus de d­nii inculeţ­­i Ciugureanu.­­ Caracteristic din punctul de ve­dere al anulărilor e judeţul Roman. Din 25541 alegători înscrişi vin la vot 15642 şi anulează 10902.­ Datorită acestui fapt d. Tăcu este proclamat ales cu 802 voturi într’un colegiu de mai bine de două­zeci şi cinci mii alegători. 1f. Trei din cei implicaţi în proce­sul complotului contra regelui, d-nii Const Stere, Gr. Coandă şi Pompiliu Ioaniţescu, au candidat şi toţi trei au fost aleşi. Semnificaţia faptului nu mai are trebuinţă a fi pusă în evidenţă, fi toţi comercianţii din Iaşi care nu ■Tau înscris până acum în listel electo­rale pentru­­Camera de Comerţ, fie din­ lipsă de timp fie de frica unor dificul­tăţi ce eventual le-ar întâmpina, sunt în­ştiinţaţi pe această cale că redacţia zia­rului «Opinia» se pune la ,dispoziţia lor de a le face acest serviciu in mod gra­tuit. IlR nu se vor prezenta decât numai ce­rerea de inseriere netimbrată şi biletul de patentă. IU­S a primit demisiunea d-lui G­. Bonces­cu din postul de ataşat comercial la Londra.

Next