Opinia, noiembrie 1919 (Anul 15, nr. 3763-3788)
1919-11-19 / nr. 3778
MIERCURI 19 N®»MBRj£ 1919 A REL XV'laa No. 3778 ABONAM3SNTE: ANUNCIURI Se primesc la AGENȚIA DE PUBLICITATE «N AH: ȘASE LUNI : : T1M LUNI : : » ADMINISTRAȚIA IAȘI —. Gh Mârzes cu 23 — T K LB F O S X« S«® — I. BRANISTEANU RomjanoD o®Tkcn A 88 LSI 40 , 28 . — Sfcr. Gh. Mârzescu 23 ■— Cs»e«sionară »xclusivă a publicității sub număr vecfeiu 1 Leu. laşii pe calea pierzarei Cu prilejul unui refuz de Gunoaţt e faptul brutei. Administraţia comună a oferit d-lui iu w.n au* Bßvsripinhii iah. nie comuna! şi acesta a refuzat motivat oferta. Faptul merită a fi relevat. D. Welt şi-a valorificat prea mult destoinicia la conducerea serviciului apelor, pentru ca refuzul, d sale să nu merite o analiză. Iar, pe de altă parte, motivarea refuzului d-sale subliniază prea multe rele la Comuna Iaşi, pentru a nu se impune cercetarea lor, mai cu seamă că în curind cetăţenii Iaşului vor fi chemaţi să şi spuie cuvintul. In ce priveşte viitoarea noastră gospodăria comunală. Om de ispravă, d. Welt nu voieşte să ia răspunderea unui serviciu, unde, în condiţiile actuale, nu se poate face nimic, şi, într’oituaţie, care se agravează pe zi ce merge şi ameninţa laşul cu pierzare. Două sunt faptele nemulţumitoare de acum. Primul. Statul , nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de comunăDin milioanele datorite, un singur milion a fost încasat, iar celalt stă sub formă de mandat şi nici pîna acum n'a fost achitat. De altfel, ce reprezintă un milion, cînd numai restaurarea ■trăzei Cuza-Vodă coastă 6 700000 lei ? Şi ce valoare au lucrărie dacă aprovizionarea cu material nu se face din timp şi ajungem că în loc să lucrăm primăvara, lucrăm toamna şi iarna? Secundul: Resursele comunale sunt insuficiente. Veniturile actuale ’dtn 5 jum. milioane trebuess urcate la 8 jum. milioane — d. Wsk indică mijloacele pentru a obţine acest rezultat. Din acest plus de 3 milioane, 1 jum. milioane ar urma să meargă la cheltuitele ordinare, — sporite şi ele în concordanţă cu scumpetea vremurilor—iar restul de 1 jum. milioane ar urma să servească de anuitate la un împrumut de 15-16 milioane, sumă, care împreună cu cea datorită de stat, ar putea acoperi cheltuiele pentru restaurarea Iaşului, astăzi ajuns oraşul—mizerie. In ce ne priveşte nu ne facem iluzie. In formula de acum ale gospodăriilor noastre comunale, e greu de conceput că s’ar putea găsi o administraţie, care să păşească la un program eroic ca cel propus de d. Weit Ne rămine însă speranţa, că va fi dat în fine laşului, ca viitorul consiliu comunal să fie sustras influenţei politice şi in întregime devotat intereselor acestui nefericit oraş. Atunci, şi numai atunci, se va face ceea ce trebuie pentru ca cea de a doua capitală a ţarei să scape de suferinţele de acum şi de pierzare. Atunci va găsi loc orice program, prost de eroic, pentru a salva laşul nostru. Şi, din fericire, vremea aceea nu pare a fi prea îndepărtată . O scrisoare a d-lui Cădere Din partea d lui M. Cădere primim cele ce urmează, ca o restabilire de fapte. Nu tragem nici o concluzie din această scrisoare, în privinţa sentimentelor ce le mai nutreşte d. Cădere faţă de partidul progresist. Vom reveni însă, pentru a învedera câ, din punctul de vedere al moralităţei politice, ar fi fost mai cinstit dacă d. Mehedinţi se retragea din partidul progresist înainte de alegeri — chiar cu riscul unui mare prejudiţiu pentru partidul căruia a aparţinut — decît sa se retragă în condiţiile de acum. Tot atunci vom releva şi mănuşa îi cace priveşte „obiciunda obiectivitate şi pătrundere a presei noastre*. Vom dovedi că aceste cuvinte nu ne pot fi adunate şi că d. Cădere a rămas tot la vechile clişee de a recurge la atacuri în contra presei rolîneşti, chiar cînd aceasta nu poate fi pusă în cauză, cum ie cazul d-lui Mehedinți. Și iată acum scrisoarea primită : Domnul» redactor, Ia .Opiat»* dttis 18 Na«»m. spree'U di-ass .Geriet d Isc Mehedinți* ca o b gonit* obeetvitate și pătr-undure & prss«i nna««v, îmi permit sS ntervin, nu pentru a ranfise gestul d- ul M — aceasta îl prvssîe pe d-m — dar pentru a îa.Stars sml® stimații nttexal* im articolul prim »I Ormiet, și cari s* flrmațîHîo eonetimeac argumentul principal pe care ae dăduse aprecierile re‘ dact ud ei , snuras că dl. M. »’ar fi ales un psrhmnt „c* progresist*. Ori dl. M. e cmd dat in Patos in trântea arsei liste independente, /»pt cunoscut direc* pel p«r»datai și presei progeeaiste, care nici nu a ammtat printre c»n»â d»‘ mnie d- par i d p ace * depa dot«» d-la M Tocmai e*tru motivul ci tra% iwcbp nă nte. Ia acel^s timp dl M. » r*fue»t a cattdi s* 1« Capitală pa ngs» p og emstă. Veţi recunoaşte, od tă ca restabilire» adevăruri, cu dl. M*hsdințt an *»'• alesei partidului progresii!, ș! ci dacă d sa s'-ar fi „reluat libertatea d« acționa* Ina nte ds alegeri, ar fi adus un însemnat prejudiciu partidului pregrealsi în lupta electorali ce a svat de susținut, deci nu poata fi vorba d» .oportunii u culpabil", nici de .procedee mist fljStoare* — Chiar daci re* gretim ga »tul, nu se poate ai tim nedrepți cu apal care l-a ficat. Cu toată stima D. M. CĂDERE Sf<OT£ ffjresa opoziţionistă se plânge, mereu că opinia publică nu ştie nimic în ceh ce se petrec în chestia externă, dar aceast opinie, cum află ce s'a întâmplat, dedări ca bucuros ar fi renunţat de a mai fi aflat ceea ce a aflat. * Câţi va funcţionari ie la căile ferate au fost dovediţi necinstiţi. Restul JJExcepţia confirmă reguta. * :'Lumea mu se sfieşte a spune în gura mare că ceea ce fac luncile în privinţa subscripţiilor pentru acţiuni, constituie o acţiune necinstită. * În mijocul discordanţei şi a dezarmantei generali, care domneşte la noi, singur concertele simfonice ar putea să ne mai mângâie niţel. OK numai de nu se întâmpla şi acolo disonanţe şi dezacorduri. Vom vedea deseară. BLANZY ÎNSEMNĂRI Cumplită îngrijorare S.iri îngrijitoar», »»sits dim t»aU uaghimils ţârii, arată primejdia îaf#mstărei ce ne ameninţă din nou. Recolta anului cureat a fost destul de bogată pentru asigurarea hranei interne, rămânând şi o cantitate disponibilă pentru export. Dar timiditatea autorităţilor burgheze faţă de marii producători a făcut ca o justă şiraţională repartiţie a grâului să nu se îndeplinească, depozitele centrelor districtuale să rămâe goale, iar pânea silnişă să nu fie prompt şî suficient asigurată. . Cantităţile de grind şi cotele disponibile, scăpând de sub controlul celor în drept, producătorii şi intermediarii au fost favorizaţi în opera de speculă, preţurile maximate erodate, şi populaţia ameninţată a plăti o pâne cât mai scumpă. Din pricina aceleaşi lipse de control serios, contrabandele la Ukraina şi Polonia s’au făcut şi se fac pe scară întinsă. Ba însuşi guvernul, cu politica lui de preumblare prin Ungaria—din care motive ne zbatem astăzi în cercul de fier al ultimatumului aiaţilor — a trebuit să transporte din grâul românesc în ţeiitoriie provizoriu ocupate. Acesta cantităţi erau destul de respectabile şi micşorau simţitor hrana populaţiei noastre, alături de cantităţile necesare alimentarei unei numeroase armate mobilizate de atâta vreme. Patriotismul specific al boerilor noştri, îi face să speculeze împuţinarea grâului prin urcarea sistematică a preţului La cererea mare şi oferta mică, pungile maselor muncitoare vor fi curând lovite de moarte. Iată spectrul îngrozitor al foametei! Dar dacă anul anosta hrana publică va fi oricum asigurată, situaţia pe anul viitor se întreved«ia «ondiţiuni ca dosebit» ‘ deplorabil».In toată ţara, însemn ţările de toamnă aproape nu s’au făcut de loc. Un milion da hectare—strictul necesar—aşteaptă şi astăzi, la pragul iernei, să-şi răstoarne brazda. Şi e cu totul îndoelnic dacă lucrul mai este, macar în parte, cu putinţă Foametea complectă bate la poarta anului ce vine ! Şi dacă muncile agricole nu s’au făcut, hrana poporului n’a fost asigurată, vina principală este a oligarhiei care duce aventuri războinice şi se îmbată de primejdia imaginară a aşa numitului „bolşevism“, din care pricină menţine ţara sub arme şi determină dictatura politică drept singura realitate existentă. Prelungirea insuportabilă a stărei de război, sustragerea ţărănimei de la muncă, prin mobilizarea perpetuă—iată cauzele primejdiei alimentare, şi ca urmare firească, iată vina primordială a viitoarelor primejdii de altă natură, deasupra și peste chestiunile strict materiale... Își amintesc conducătorii de cuvântul biblic , pi cir sa ta prin tiu»...? RENOVATRS Somaţiune în Regulă — Pumitm im i*»ftâ9»zB®9»e — ppascpisptttii fopm'tnuSui du 7 zii® Ceia ce pänä acum en acceptat sub rezerva confirmarei, este astăzi un fapt îndeplinit. Nota ultimă a aliaţilor, redactată în termeni cu care Consiliul Suprem nu s’a adresat decât numai Germaniei — nu şi celorlalte ţări învinse — constitue un ultimatum, nu numai în ce priveşte termenul de evacuare a Ungariei ci şi în privinţă semnărei păcei de la Saint-Germain. Nu suntem invitaţi numai a ne retrage trupele înăuntru graniţelor de frontieră fixate, ci suntem înştiinţaţi că, dacă până în 7 zile nu semnăm pacea cu Austria vom fi eliminaţi din rândul statelor aliate şi asociate şi relaţiile diplomatice cu noi vor fi rupte. ... - ... -nu-’ .... / , -,vl' Cu ocazia producerei acestui ultimatum, s'a mai întîmplat un fapt care răstoarnă şi o altă combinaţie politică a acelor care susţineau rezistenţa . Italia, în tot timpul neînţelegerei noastre cu aliaţii, făcea un joc dublu. La Paris se declara de acord cu Consiliul suprem. La Bucureşti, ministrul Italiei se eschiva de la orice demers colectiv al reprezintanţilor aliaţilor. Lucrul acesta, pe lîngă că alimenta o atitudine ce nu convenea Consiliului Suprem, mai avea aerul de a dovedi o spărtură în privinţa chestiunei romîneşti. Consiliul Suprem a luat măsuri. Italia a fost rechemată la datorie şi la ultimul demers pe lingă guvernul nostru n’a lipsit nici reprezintantul ei la Bucureşti. Hotărîrile în ce ne priveşte, se iau in unanimitate. * Pentru orice minte laminată, cete ce se întâmplă acum erau fatale Consiliul Suprem era angajat, în privinţa noastră, într’o chestie principială prea mare pentru a fi putut ceda. Trompetele noastre de rezistenţă erau menite a suna în deşert. Deja se vorbeşte că guvernul actual românesc ar fi luat angajamente şi ar f făcut declaraţiuni care să se apropie de cele făcute de către iugoslavi. Ce era fatal, s'a întâmplat! VATA P OLTICA Xun guvern Maniu se impune — Soluţia chestiei externe, apoi dizolvarea Parlamentului — A don» »I după ce a’a cdndent resultstul aI»g«rlIoi« p’Btrn CamvrA, nm miţinut e* un guver» Mania se impune. Am mai adAosat că, pentu ca un «tara guvern •*-»' poată îndeplini misiunea, in dificila a (naţia actual» interna fl externă, v» ave» neroe de ereditai d-tor Takeones a fi general Averesen. LftaAm pe eittto i» după ce an Inat eunoftilnțft de telegramele d® »Rtăil dîmineaţA cu» privire 1« soluţia ori* I polltlae aetuaâe, i& judece daca prevederile noastre sunt «sa na madlficate. Dealtfel era şi singura soluţie posibilă. Guvernul parlamentar nu putea să nu fie expresiunea celui mai compact şi numeros grup din Camera. Numai aşa i se putea asigura viabilitatea. Pe de altă parte, menţinând parlamentului de acum un caracter de Cameră ordinară şi exclusiv pentru soluţionarea chestiei externe, se chezăşuia posibilitatea unei înţelegeri cu d-nii Take Ionescu şi general Averescu pe baza acestui caracter al parlamentului şi a imediatei dizolvări, îndată după soluţionarea chestiunei externe. Cum am ajuns la ultimatumul — în istoric al ultimelor note — Ziarul Românimea publică următorul istoric al notelor ultime primite de guvernul nostru din partea consiliului suprem. Oficiosul francez susţine că deţine aceste date din cea mai autorizată sursă . „În intervalul de timp, de la 12 Octombrie și până azi, România a primit 4 note din partea Consiliului Suprem, dintre care, a patra este un adevărat ultimatum. Prima notă, este acea lungă de la 12 Oct A doua notă, este aceia prin care, Consiliul Suprem, văzând că guvernul român întârzie de a răspunde, deși prin nota întâia i se ceruse un răspuns „cât mai rapid“, aduce la cunoştinţa României ca dacă nu va răspunde cât mai neîntârziat, şi nu va semna tratul cu Austria şi Convenţia adiţională, nu va fî primită să semneze tratatul cu Bulgaria. A treia notă, este aceea prin care, Consiliul Suprem, văzând că România tot nu răspunde, o somează să-şi,retragă de urgenţă trupele din Budapesta, pe lima fruntariilor visată de Conferinţa de Pace. Această iotă este redactată în termeni foarte tari. In fine, a patra notă, este ''aceea pe care a primit-o alaltăeri guvernul român, nota ultimatum, prin care Consiliul Suprem anunţă România, că daca până în şapte zile, nu-şi va retrage trupele pe linia frontierelor fixate de Conferinţă şi nu va semna tratatul cu Austria şi Convenţia adiţională, România va fi considerată ca ne mai făcînd parte din Conferinţa Păcei. Ea va fi exclusă din Liga Naţiunilor şi Aliaţii, retrăgând pe reprezentanţii lor la Bucureşti, vor considera ca rupte relaţiile lor politice şi economice cu România.“ * Saat Indicii pA »fa s’a făcut CA astfel aranjate lucrările, criza politică Internă îşi va găsi dezlegarea și noul guvern va putea să saportpe exclusiv cu rezolvarea cheatiunei externe. Ofif®»lî €@tion Holi$c! In Franţa Lyon. — Din Praga se comunică că Mercarea viitoare vor pleca cu un tren special la Paria ofițerii Cehoslovaci. Ei vor urma cursul şcoalelor militare franceze. M Prin presă s’a pornit O ▼,« cam* pane pentru demobilizare intre multe și puternice argumente în favoarea acestei măsuri —• uneia in legătură cu attujtţîa noastră crit ca f nancîară, a tele în egâtură cu »tarea »piritelor celor mob lizaţi — este foarte interesant de re evat unul nou produs de zarul „Steagul ”, oficiosul unuî partid incontestab dinas tic şi partizan al ordine!. ,,Steagu“ re evă, şi cu drept cursat, că temeiul menţ nerei mobil‘ zărilor ar fi necesitatea de trupe nu* meroase pentru paza Ordinei nterne fi. veghiarea la grange. Dar, d© ar fi să se facă socotea a ordonanţe or, aprozilor, mjntarhor de birou, de legătură , ce or utiilzaţi la serv’ciile anexe cu s guranţă că »’ar const tui numaru' de do z • necesare pentru paza ordne, aşa încât n‘»r ma fi nevoe de enormele cheltueil cu mob I zarea Incontestabil că argumentul „SteAgu'u * este hotărâtor. SR Din Piteşti primim o telegramă semnata Grig T. Coandă cu următorul cuprins: .Rog rectificaţi, nu sunt eu întemeetorul partidului ţărănesc''. Satisfacem în totul cererea excelentului deputat de Piteşti . Nu putem însă să nu vedem în această comunicare, sentimentul unui om care, după ce a făurit o organizaţie politică, nu doreşte să i seatribue o operă care de acum încolo îmbracă un caracter colectiv. 1 Tâ Din sorginte sigură, putem arăta că prima revendecare pe care partidul ţărănist o va susţine în parlament va fi amnistia generală. gg AMENINŢAREA KIEVULUI. „Sfatul Ţârii“ află ca bolşevicii au împresurat Kievul , din trei părţi. Denikiniştii evacuiază oraşul. Dealtfel, situaţia trupelor lui Denikin mai este grav compromisă din cauza răscoalelor din Ukraina şi Caucaz. Răsculaţii formează unităţi organizate şi ameninţă pe Denikin cu distrugerea. Ziarul „Socialismul“ a fost suspendat din cauza unui articol asupra armatei. m In ziua de 25 Noembrie se va ţine un nou examen de admitere în liceele militare din Chişinău şi Tg. Mureş. m Membrii partidului ţărănesc din localitate au convenit ori în definitiv, ca d. Paul Bujor să opteze pentru senat, iar locul de deputat să fie cedat d-lui Ciobanu institutor. mari înainte de prînz, d. A. C. Cuza, a avut o consfătuire cu prietenii săi din Botoşani şi Dorohoi. Membrii Cercului didactic sunt invitaţi să se întrunească în adunare gală, in localul din strada Lăpuşneanu, miercuri 19 neoembrie ora 5 P. m., la ordinea zilei fiind ij Fixarea unei cotizaţii suplimentare pentru anul acesta 2) Votarea bugetului 3) Cooptarea de membri noi în Comitetul cercului. Ziarele franceze, publică o a doua listă de morţi, în urma catastrofei de tren din Pont-sur Jeune. In această listă figurează din România d-na Filderman, din Bucureşti, a căreia fiu e doctor în medicină, stabilit la Paris, strada Rosa Bonheur, apoi directorul Ştefânescu din Bucureşti, şi d-ra Estera Salsberghei din Chișinău. Mecanicul șef Bonzou, care conducea unul din trenuri, a declarat, că această catastrofă era inevitabila prin faptul că toate mașinele sunt deteriorate.