Opinia, ianuarie 1920 (Anul 16, nr. 3815-3830)
1920-01-14 / nr. 3823
MANASSE STERNBERG Antreprenorul Berăriei şi Restaurantului „Azuga“din Piaţa Unirei, mulţumind numeroasei sale clientele pentru Concursul dat. In anii din urmă, îi urează ani mulţi, fericiţi şi voie bună, cu ocazia anului nou 1920. Restaurantul şi berăria „LUTHER“ urează spor şi fericire tuturor clienților săi, cu ocazia anului nou 1920 Proprietar 1. Zentner Magazinul de bijuterii LAZAR 10SEF urează numeroasei sale clieatere ani mulţi şi fericiţi 1 Ianuarie 1920 Cu ocazia anului nou 1920 Atelierul fotografic ZAHARIA WEISS urează numeroasei sale clientele ani mulţi şi fericiţi, francezi pe curser oficial al Valutei de 150 , avantagii de Valută acordate de Stat fiindcă era o însărcinare a Comunei Iaşi. Pleacă dar la 9 Oct. din Bucureşti şi ajunge la Paris la 20 Oct., la 22 pleacă în Elveţia şi ajunge la Berna la 23 Oct. unde schimbă franci francezi în valoare totală de 29600 în franci elveţieni pe cursul de 1.82 şi obţine 16263 franci elveţieni. Îşi continuă drumul şi la 29 Octombrie soseşte în Augsburg, de unde a luat oferte pentru 2 motoare Diesel, la 31 Oct. pleacă la Nurenberg iar la 4 Nov. trece frontiera Germano-Austriacă la Salzburg, la 6 Nov.e în Viena, la II Nov. la Buda-Pesta ,unde stă până la 18 Nov., ia oferte pentru Diesel de la Casa „Lang“ şi la 22 Nov. soseşte în Bucureşti unde stă până la 14 Decembrie. Aşadar în străinătate au stat în total 46 zile din cam 27 minimum în Germania şi Austria, 11 în trenul Bucureşti- Paris şi 8 în Franţa şi Elveţia. Rezultatele acestui lung voiaj sunt urmmătoarele : Oferta casei Lang din Budapesta, pentru furnizarea a unui motor Diesel de 800 HP şi altuia de 4000 HP pe preţul total de 343 mii fr. elveţieni livrabil primul în 8 luni şi ultimul în 4 lunî dacă va putea să pună turnătoria în funcţie în timp de o lună, dacă se va putea face axul principal în trei luni şi dacă i se va da la Buda Pesta 15 vagoane, motorină şi 10 vagoane păcură — materiale cami acolo erau extraordinar de scumpe. La această trebue să mai adăugăm că oferta a fost făcută în timpul ocupaţiunei româneşti, aşa că poate oricine să-şi facă idee de seriozitatea ei. Dar în afară de această faimoasă ofertă şi fără să aducă măcar un comptor, D-sa cumpăra şi următoarele ma- ]teriale, parte din Buda Pesta şi parte din Bucureşti — probabil ca să justifice şi cele 52 zile ce a stat In Bucureşti. Din Budapesta, 1500 dulii de lampă a 1 frs 1500 frs elveţieni 300 întrerupătoare a 2 frs 600 „ 20 kgr. bandă izolatoare a 15 frs 300 „ „ 1 lampă benzină 50 „ „ Total 2450 frs elveţieni Din Bucureşti: 500 becituri de 150 volţiI asbest a 95 „ 503.30 lei Total 5303.30 lei I Iar cheltueiile D-lui Păiş sunt urmăr i toarele : I In străinătate : I Drumul dus şi întors 1600 frs elveţieni I Indemnitate de între- I ţinere a 115 frs. pe zi pentru 46 zile 5290 frs elveţieni ! Cheltueiile suplimentare, vize de paşeport, deplasări locale 450 frs elveţieni ţi Total 7340 frs elveţieni Dacă se ţine seamă, că a stat minimum 27 zile în Germania şi Austro- Ungaria unde valuta era extrem de joasă în seamă că Dl. Păiş şi-a pus diurnă cite minimum 400 mărci resp.« 700—800 coroane pe zi în afară de cheltueiile locale. Dar să mergem mai departe . In afară de cele 6250 lei pentru intervalul 9 Sept.—3 Oct. a 250 lei pe zi mai cheltuește : Pentru zilele 3 Oct. şi 23 Nov.—14’Dec. dică 27 zile a 150 4050 lei Tren Buc.—Iaşi 90 lei Diferite transporturi Buc. 900 . Total : 5040 lei ! Aşadar pentru recapitulare : î Din suma de 16263 franci elveţieni , cît a obţinut din 49 mii lei schimbaţi extrem de avantajos cu concursul Statului român a cheltuit ” în străinătate pentru sine şi cumpărături suma de 7340 42450,9790, întorcîndu-se în ţara cu 6473 franci elveţieni pe cari i’a schimbat în Bucureşti in Lei, după chiar memoriul D-lui Păiş pe cursul de 450 I Iei şi a obţinut 29128,50 profitând astfel cu deferenţa de curs de la 2,73 cât I ia cumpărat până la 4,50 cât i-a vân-dut adică cu căte 1,77 Iei ceia ce face un profit pentru DL Păiş provenind din acest schimb de 1145 720 Iei. Din suma de 29128.50 a cumpărat şi cheltuit înBucureşti 5040+5303.50= 1034. 50 rămân deci 18785 lei, cari adaugaţi la cei 3 mii ce a oprit asupra sa ca să aibă de cheltuială la Bucureşti la întoarcere fac 21785 lei suma ce trebuia să fie vărsată la casa şi care n- a fost vărsată încă. E de notat că toate aceste cifre sunt după memoriul D-lui Păiş, acte justificative n’a prezentat Comisiunei de anchetă nici pentru cumpărăturile făcute şi nici pentru operaţiunile de schimb. Din suma de 21785 care trebue s’o verse la casa aduce pentru 10.200 lei o scrisoare că ar fi plătit la‘ „Zaharederfabrik-Augsburg pentru Tramwaye Iaşi. E interesantă Adresa No. 1708 din 18 Dec. 919 a Administratorului Sequestru Dumitriu care spune „că vă vom achita numita suma când vom primi confirma rea comenzii şi achitarea sumei de la numita fabrică“. Iată dar câtă încredere inspiră Dl. Păiş Administratorului Segnestru. Luând drept buna plată şi ţinând seama că cele 10209 Mărci fac 10200 lei au fost plătite cu franci elveţieni adică cu 2500 frs elveţieni, cari ţinând seama de curs au fost cumpăraţi pe 2,73 au costat 6825 , deci o diferenţă în avantajul D-lui Păiş de 3375 lei. Aşadar Dl. Păiş a avut asupra D-sale suma de 73082.20 provenită din 58250 luată de la Uzina şi 14832.20 deferinţă de curs, care se cuvinea tot Uzinei ca fiind rezultatul banilor Uzinei și avantajului de schimb acordat de Serviciul Valutei Uzinei. Din această sumă a adus materiale pentru 11991.80 din cari pentru 5303.30 din București, urmeaza să plătească la Casa suma de 21785 lei iar restul de 39305.40 ia cheltuit D-sa, și aceste cheltueli fantastice le făcea atunci când Uzina era în complectă lipsă de bani, când trebuia să se împrumute ca să-şi plătească lucrătorii când n’avea cu ce să-şi cumpere combustibilpăcura, căpătând-o de la C. F. R. sub formă de împrumut. D-nii Climescu şi Sârghi o ştiu, fiind nevoiţi să alerge zilnic spre a nu rămâne oraşul în întuneric şi când în sfârşit pentru a putea face faţă la cheltueli a trebuit să se recurgă la dublarea preţului curentului electric. Acesta este purul adevăr. Şi acum, dacă se ţine seamă pe de o parte de faptul, că în afacerea instalaţiuni de la Fabrica „Forst“ şi în aceia“a luării de materiale din magazie, Dl. Păiş afost nevoit ca chiar în cursul anchetei să pună la curent neregulele iar pe de altă parte de modul funcţionărei Uzinei de ale cărţei efecte fiecare din noi are a se convinge aproape zilnic — atunci întreaga afacere a Uzinei electrice de sub conducerea D-lţii Păiş din laşi se poate rezuma in cuvintele : incurie, incapacitate şi jaf Dr. Ing. C. OTIN Profesor Universitar l a 9,60 lei 4800.— lei 5,309 kgr. ganitură ! Magazinul General MAX & BERNHARD BERCOVICI Iaşi, Piaţa Unirei exprimă mulţumiri onoratei sale clientele, pentru concursul şi încrederea acordată până acum şi îi urează cu ocazia anului nou 1920 ani mulţi fericiţi, belşug şi voie bună. DE VÂNZARE Prin licitaţie la Trib. secţia 3-a în ziua de joi 9 / 22 Ianuarie 1920 casa din Iaşi stradela sf. Andrei No. 6 compusă din 4 camere 2 antrete sus, 2 camere şi antret în curte. Licitaţia va începe de la suma de 7500 lei. REGIMENTUL 4 JANDARMI Publicaţie Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 15 Ianuarie 1920, ora 10 a. m. se va ţine licitaţie în localul Regimentului 4 jandarmi din Iaşi, str. Zoreu No. 3 pentru darea în antrepriza a cantinei înfiinţată pe lingă Batalionul de instrucţie al Regimentului. Conditiunile și caetul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru, între orele 8—12 și 15—18 la Biroul Adjutanturei, Iași, Ianuarie 1920. BANCA MOLDOVA * înştiinţează persoanele ce primesc avize ale Băncei, referitoare la PLĂŢI DIN AMERICA, că asemenea plăţi se efectuează la casieria Băncei In toate zilele de lucru NUMAI ÎNTRE ORELE 3 Şl 5 P. M. (cu excepţiunea zilei de Sîmbătă şi ajun de sărbătoare, cînd se afectuiază între 9 și 12 a. m.). Odată cu avizul este absolut necesar se prezinte și un act din care să reiasă că primitorul este supus al Stătutei remite tan al luni Stei aflat. OPINIA Litere-Ştiinţa-Arta Făt - Frumos din lacrimă, cunoscuta povestire a lui Eminescu, a servit ca temă d-lui State Dragomir pentru compunerea unei feerii naţionale în zece tablouri, în versuri, Cere a apărut de curând de sub tipar. Vom avea ocazia să revenim. ♦ Ion Creangă, minunatul povestitor popular, a închis ochii întru Domnul exact acum 36 ani. Oficialitatea a scăpat din vedere această aniversară legată de darul bogat al maestrului artist moldovan. In schimb iniţiativa particulară a întreprins opera necesară de piozitate şi aducere aminte. Astfel la Humuleşti, satul natal a lui Creangă, s’a, constituit un comitet cu participarea°ţăraniIor, în scop de a strânge fonduri în vederea păstrărei casei în care s’a născut moş Creangă, pentru ridicarea unei statui, pentru construirea unui biblioteci, un Cinemetograf, o bucătărie ţărănească, etc. Pentru acest sfârşit s’au lansat liste de subscripţie. Şi desăvârşirea operei române, aşadar, încredinţată marelui public care va şti, desigur, să cinstească memoria neîntrecutului moş Ion, tipul reprezentativ al genulului popular moldovenesc. * La Teatrul Naţional din localitate se reprezintă mâine Mercuri (Anul Nou st. v.) în matineu „Zile vesele după război“, localizare de M. Sadoveanu. Seara „Dezertorul“, de M. Sorbul. printre comercianţi circu d o peltiţie prin care se cere amânarea alegeri- J lor ie la camera de comerţ. \ tpacă iniţiatorii propunerei ar fi putut I spera într'un eventual succes la alegeri, \ desigur că r- ar fi prigit cererea de amânare.' I D. Inginer Bejan, numit vice-pre- I şedinţe al comisiei interimare, a cerut eri , prin o petiţie, un concediu de 15 zile, din cauză de boală. Comisia interimară a aprobat acest concediu. 18 La 18 a lunei va avea Iot în localitate o conferinţă a funţionarilor superiori de la căileferate. Vor lua parte pe lîngă directorii regiunei, toţi inspectorii din Moldova, Bacovia şi Basarabia. Conferinţa va fi prezidată de d. general Maori, directorul general al căilor ferate. * I Conferinţa se va ocupa, de multe şi importante chestiuni. I )( Administraţia comunală a luat dispoziţia, a se fabrica obligatori pline, numai din făina integrală. Brutarii vor putea fabrica și pîinea albă, însă fără a ohug» eumpara® rt» #i. ~ . ( Mm / Greutatea zice d. dr. Zosin — era de a avea maşini reparate în această privinţă, am obţinut concursul de* S’A DESCHIS ■ 3K «t & & K * A M A American House — ------ H. SCHWARTZ RATINES ------Croitorie americană de primul rang, pentru Domni. Asortiment de stofe englezeşti ,şi franceze. Iaşi, Str. Cuza-Vodă 46 (lângă farmacia Rătianu). * K w ■M * I ♦ k *4 Direcţia Refacerii Economice Secţia VI Regională Iaşi (str. Alexandri) Publicsiune Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că în ziua de 21 Ianuarie 1920 ora 10* dimineaţa se va ţine licitaţie publică orală în localul Secţiei str. Alexandri 1 pentru vânzarea următoarelor materiale: 310 kgr. agrave galvanizate, MS0 kgr. tablă deşeuri pentru cutii conserve, 163 kg. ţevi, diverse vechi, 73 bucăţi rafturi, 12 buc. cutii pentru orz, 170 kg. diverse piese pentru maşini de gătit şi chesoane , 28 kgr. bande de sărmă, 105 bucăţi inele de alamă, 274 bucăţi inele pentru muşama, 15 buc. metri de lemn (măsurat) 16 bucăţi metri scafe pentru prăvălie, 20 bucăţi delrsimetri diferite, 5 bucăţi maşini miei de curăţit porumb, 3 bucăţi anvelope de automobil stricate, 3 bucăţi bascule, 2oooo kgr. lignit praf, 262 cuie pe plăci de zinc, 6 bucăţi stâlpi de fontă, 45 bucăţi tuburi de oxigenarse, 74 bucăţi ochelari noi pentru şoferi, 145 bucăţi rezerve, 395 kgr. sodă calcinată, 489 kgr. pucioasă, 1125 kgr. carbit avariat, 18 kgr. prombagină, 393 bucăţi pensule diferite, 4010 bucăţi dopuri de plută, 39 kgr. salipurină, 9720 piatră de var, 7328 kgn calciu clorhidric, 7567 kgr. desenuri de fer, 15000 kgr. fer vechi, 7923 buc. cazmale reformate, 1 buc. camion pe arcuri tracţiune animală 51oo kgr. cânepă nemeliţată,, 75 buc. damigene de sticlă, 2450 kgr. acid sulfuric, 32.000 buc. saci reformaţi, 94.000 kg. reformătură de saci. Toate aceste materiale se află în depozitele de maşini şi materiale Mahalaua Broscăriei No. *loc,care se poate vizita zilnic. Licitaţia se va ţine în bloc pe mai multe articole sau pentru un singur articol după dorinţa solicitatorului. Şeful secţiei VI -a Regională Inginer E. MUNTEANU or Comisia interimari. — Aseară a avut loc prina şedinţă a noei comisiuni interimare, sub preşedinţia d-lui dr. Zosin. Sunt prezenţi d-nii Geanău, Balmez, Jbutureanu, Carpus, d-ra Bratu, d nii N A Bogdan, geutani, Ştefănescu,Socola M. Wachtel, Părintele Mihailescu, dr. Zilberstein, Sigmund Diamond şi V. I. Ionescu. D Scutaru, cere a se repeta votul, luat de foasta comisie internmra, în ceia ce priveşte sporirea tax ’or comunale Se admite. D. M Wachtel, în numele d-sa’e şi a d-lui dr. Zil berstein, dă celba declaraţiei pe care am ‘publicat-o în numărul de eri al „Opiniei“, D dr. Zosin, zice că regreta că d. Wachtel, nu a luat parte la şedinţa de Constituire. „Şi eu atuncea, am declarat, că azi munca nu poate fi decît pe baze pur democratice, adecă o colaborare în comun fără deosebire de sex şi de credinţa, pentru binele obştesc“. Se intră în ordinea zilei. D dr Zosin, roagă opansiunea să ratifice delegaţia dată d lui N. A. I Bogdan, ca ofiţer al starei civile. I Aduce elogi meritate d-lui Bogdan, autorul scrimei „Oraşul laşi“, care va rămînea, chiar dacă laşul s’ar stinge vreodată. Delegaţia se ratifică, şi d. dr. N. A Bogdan, mu ţâşnind, promite tot concursul sâu pentru binele Comunei. D. M. Wachtel roagă a se aduce ii la cunoştinţa Comisiei situaţia bad- I getarâ a comunei. Părintele Mihailescu, cere cu insistenţă, ca această comunicare să fie adusă la cunoştinţa comisiei interimare, în şedinţa publică, pentru ca toată lumea să ştie despre ca e vorba. I Se admite ca aceasta să fie făcut în viitoarea şedinţă publică. Se numeşte o comisiune compună, dna d-ra Elena Bratu, Părintele Mihailescu şi dr. Zlberstein, pentru a revizui regulamentul de ridicarea gunoaielor, elaborat de fosta comisie interimară. Se hotăreşte a se respinge toate cererile de scutire de taxe pentru baluri şi reprezentaţiuni. I Se dă cetire memoriului prezint*!, în numele unui grup de brutari. * Aceşti brutari se plîng inpotriva vexaţiunilor ce se îndură din partea morarilor, cari nu li restitue garanţia, nu vor să primească monedă mărunţâ şi favorizează pe unii brutari Primarul arată, că a primit şi un memoriu din partea morarilor Se numeşte o comisine, compusă din Părintele Mihailescu, M. Wachtel, Carpus şi M. Diamand, care să studieze ambele memorii şi să înainteze un raport. Părintele Mihailescu întreabă cum stă chestia cu aprovizionarea cu golu, care este o chestie esenţială pentru populaţie. D. dr. Zosin răspunde, că a intrat în tratative cu ministrul de interne, pentru a se crea un serviciu speial comunal, în vederea aducerei griului cumpărat pentru comună, în ocuri mai la depărtate. Se va înfiinţa un tren naveta special, între ţinut de comună, votat al sindicatului socialist din atelieruie C. F. R. Lucrătorii s’au obligat a nu pune la dispoziţie aceste rassini, lucrînd-un prelejor de repa -4 Acest act decretat — termină d. dr. Zosin — merită toată recunoştinţa noastră. Consiliul ia act ca mulţumire de aceasta,declar st is. & Pentru Direcţia Poştelor.— D. C. Gheorghiu proprietar, domiciliat în Iaşi, str. Kogălniceanu 17 bis, ne roagă să publicăm "următoarea scrisoare deschisă adresată d-lui director general al poştelor, ceia ce facem cu atît mai mult cu cît e vorba de proasta funcţionare, a unui serviciu public care nemulţumeşte în cel mai înalt grad întreaga populaţie. Iată scrisoarea : „In ziua de 1 Ianuarie an dat o telegramă urgentă la oficiul telegrafic din gara Iaşi Destinaţia era oficiul gărei Spinoasa, tot în judeţul Iaşi. După 5 zile telegrama a ajuns cu chiu cu vai la destinaţie. Pricina acestei neruşinate întîrzieri se datoreşte planului de cirept prost alcătuit de subalternii Dv. A da o telegramă şi urgentă în judeţ, a o trimite să se plimbe pe la Hîrlău, deci prin alt judeţ, însamnă că acei ce fac planul de circuit telegrafic, îl fac de la „masa verde“ şi că habar nu au de geografie. „O carte poştală o primesc din Austria (Leoben) în 4 zile, iar telegrama urgentă din Gara Iaşi la gara Spinoasa face 5 zile ! Rog interveniţi la institutul geografic să vă alcătuească harta noului regat, căci îmi închipui că dacă aşi da o telegramă la Cluj de anul nou, sigur ca la Sfîntul Gheorghe ar ajunge la destinaţie. „Cel mai nemerit ar fi să daţi un comunicat în sensul că , telegramele merg în urma scrisorilor cu 2 zile, ,ca să nu dăm statului de pomană taxe fără ca el să-şi facă datoria. „Ştiu ca adevărul supără dar eu am păţit-o cu urgenţa de 5 zile, pentru că am îngropat pe cumnatul meu fără asistenţa rudelor lui“. I Cinema ELISABETA, Astăzi 0-ra ISINVESGI BERJIN1 ----- " »■ APARE IN .—pp* AU $5 1B UT ’’V A Puternică dramă în S ACTE