Opinia, ianuarie 1920 (Anul 16, nr. 3815-3830)

1920-01-14 / nr. 3823

MANASSE STERNBERG Antreprenorul Berăriei şi Restau­rantului „Azuga“din Piaţa Unirei, mulţumind numeroasei sale cli­entele pentru Concursul dat. In anii din urmă, îi urează ani mulţi, fericiţi şi voie bună, cu ocazia anului nou 1920. Restaurantul şi berăria „LUTHER“ urează spor şi fericire tuturor clienților săi, cu ocazia anului nou 1920 Proprietar 1. Zentner Magazinul de bijuterii LAZAR 10SEF urează numeroasei sale cliea­tere ani mulţi şi fericiţi 1 Ianuarie 1920 Cu ocazia anului nou 1920 Atelierul fotografic ZAHARIA WEISS urează numeroasei sale clientele ani mulţi şi fericiţi, francezi pe curser oficial al Valutei de 150 , avantagii de Valută acordate de Stat fiind­că era o însărcinare a Comu­nei Iaşi. Pleacă dar la 9 Oct. din Bucureşti şi ajunge la Paris la 20 Oct., la 22 pleacă în Elveţia şi ajunge la Berna la 23 Oct. unde schimbă franci francezi în valoare totală de 29600 în franci elveţieni pe cursul de 1.82 şi obţine 16263 franci el­veţieni. Îşi continuă drumul şi la 29 Octom­brie soseşte în Augsburg, de unde a luat oferte pentru 2 motoare Diesel, la 31 Oct. pleacă la Nurenberg iar la 4 Nov. trece frontiera Germano-Austriacă la Salzburg, la 6 Nov.­e în Viena, la II Nov. la Buda-Pesta ,unde stă pâ­nă la 18 Nov., ia oferte pentru Diesel de la Casa „Lang“ şi la 22 Nov. soseşte în Bucureşti unde stă până la 14­ De­cembrie. Aşa­dar în străinătate a­u stat în total 46 zile din cam­ 27 minimum în Germa­nia şi Austria, 11 în trenul Bucureşti- Paris şi 8 în Franţa şi Elveţia. Rezultatele acestui lung voiaj sunt ur­m­­mătoarele : Oferta casei Lang din Buda­pesta, pentru furnizarea a unui­­ motor Diesel de 800 H­P şi altuia de 4000 H­P pe preţul total de 343 mii fr. elveţieni li­vrabil primul în 8 luni şi ultimul în 4 lunî dacă­ va putea să pună turnătoria în funcţie în timp de o lună, dacă se va putea face axul principal în trei luni şi dacă i se va da la Buda Pesta 15 va­goane, motorină şi 10 vagoane păcură — materiale cami acolo erau extraordinar de scumpe. La această trebue să mai adăugăm că oferta a fost făcută în timpul ocupa­­ţiunei româneşti, aşa că poate ori­cine să-şi facă idee de seriozitatea ei. Dar în afară de această faimoasă ofertă şi fără să aducă măcar un comp­­tor, D-sa cumpăra şi următoarele ma- ]­teriale, parte din Buda Pesta şi parte din Bucureşti — probabil ca să justifice şi cele 52 zile ce a stat In Bucureşti. Din Buda­pesta, 1500 dulii de lampă a 1 frs 1500 frs elveţieni­­ 300 întrerupătoare a 2 frs 600 „ 20 kgr. bandă izola­toare a 15 frs 300 „ „ 1 lampă benzină 50 „ „ Total 2450 frs elveţieni Din Bucureşti: 500 becituri de 150 volţiI asbest a 95 „ 503.30 lei Total 5303.30 lei I Iar cheltueiile D-lui Păiş sunt urmăr i toarele : I In străinătate : I Drumul dus şi întors 1600 frs elveţieni I Indemnitate de între- I ţinere a 115 frs. pe zi pentru 46 zile 5290 frs elveţieni ! Cheltueiile suplimen­tare, vize de paşeport, deplasări locale 450 frs elveţieni ţi Total 7340 frs elveţieni Dacă se ţine seamă, că a stat mini­mum 27 zile în Germania şi Austro- Ungaria unde valuta era extrem de joasă în seamă că Dl. Păiş şi-a pus diurnă cite minimum 400 mărci resp.« 700—800 coroane pe zi în afară de cheltueiile locale. Dar să mergem mai departe . In afară de cele 6250 lei pentru intervalul 9 Sept.—3 Oct. a 250 lei pe zi mai cheltuește : Pentru zilele 3 Oct. şi 23 Nov.—14’Dec. dică 27 zile a­ 150 4050 lei Tren Buc.—Iaşi 90 lei Diferite transporturi Buc. 900 . Total : 5040 lei ! Aşa­dar pentru recapitulare : î Din suma de 16263 franci elveţieni , cît a obţinut din 49 mii lei schimbaţi­­ extrem de avantajos cu concursul Sta­­t­­ului român a cheltuit ” în străinătate­­ pentru sine şi cumpărături suma de 7340 4­2450,9790, întorcîndu-se în ţara cu 6473 franci elveţieni pe cari i’a schimbat în Bucureşti in Lei, după chiar memoriul D-lui Păiş pe cursul de 4­50 I Iei şi a obţinut 29128,50 profitând ast­­­­fel cu deferenţa de curs de la 2,73 cât I ia cumpărat până la 4,50 cât i-a vân­­-­dut adică cu căte 1,77 Iei ceia ce face­­ un profit pentru DL Păiş provenind din acest schimb de 1145 720 Iei. Din suma de 29128.50­ a cumpărat şi cheltuit în­­Bucureşti 5040+5303.50= 1034. 50 rămân deci 18785 lei, cari a­­daugaţi la cei 3 mii ce a oprit asupra sa ca să aibă de cheltuială la Bucureşti la întoarcere fac 21785 lei suma­ ce tre­buia să fie vărsată la casa şi care n- a fost vărsată încă. E de notat că toate aceste cifre sunt după memoriul D-lui Păiş, acte justifi­cative n’a prezentat Comisiunei de an­chetă nici pentru cumpărăturile făcute şi nici pentru operaţiunile de schimb. Din suma de 21785 care trebue s’o verse la casa aduce pentru 10.200 lei o­­ scrisoare că ar fi plătit la‘ „Zahareder­­fabrik-Augsburg pentru Tramwaye Iaşi. E interesantă Adresa No. 1708 din 18 Dec. 919 a Administratorului Sequestru Dumitriu care spune „că vă vom achita numita suma când vom primi confirma­­ rea comenzii şi achitarea sumei de la nu­mita fabrică“. Iată dar câtă încredere inspiră Dl. Păiş Administratorului Se­­­­gnestru. Luând drept buna plată şi ţinând seama că cele 10209 Mărci fac 10200 lei au fost plătite cu franci elveţieni a­­dică cu 2500 frs elveţieni, cari ţinând seama de curs au fost cumpăraţi pe 2,73 au costat 6825 , deci o diferenţă în avantajul D-lui Păiş de 3375 lei. Aşa­dar Dl. Păiş a avut asupra D-sale suma de 73082.20 provenită din 58250 luată de la Uzina şi 14832.20 deferinţă de curs, care se cuvinea tot Uzinei ca fiind rezultatul banilor Uzinei și avanta­jului de schimb acordat de Serviciul Valutei Uzinei. Din această sumă a a­­dus materiale pentru 11991.80 din cari pentru 5303.30 din București, urmeaza să plătească la Casa suma de 21785 lei iar restul de 39305.40 ia cheltuit D-sa, și aceste cheltueli fantastice le fă­cea atunci când Uzina era în complectă lipsă de bani, când trebuia să se împru­mute ca să-şi plătească lucrătorii când n’avea cu ce să-şi cumpere combustibil­­păcura, căpătând-o de la C. F. R. sub formă de împrumut. D-nii Climescu şi Sârghi o ştiu, fiind nevoiţi să alerge zilnic spre a nu rămâne oraşul în întu­neric şi când în sfârşit pentru a putea face faţă la cheltueli a trebuit să se re­curgă la dublarea preţului curentului e­­lectric. Acesta este purul adevăr. Şi acum, dacă se ţine seamă pe de o parte de faptul, că în afacerea instalaţiuni de la Fabrica „Forst“ şi în aceia“a luării de materiale din magazie, Dl. Păiş a­­fost nevoit ca chiar în cursul anchetei să pună la curent neregulele iar pe de altă parte de modul funcţionărei Uzinei de ale cărţei efecte fie­care din noi are a se convinge aproape zilnic — atunci întreaga afacere a Uzinei electrice de sub conducerea D-lţii Păiş din laşi se poate rezuma in cuvintele : incurie, in­capacitate şi jaf Dr. Ing. C. OTIN Profesor Universitar l a 9,60 lei 4800.— lei 5,309 kgr. ganitură ! Magazinul General MAX & BERNHARD BERCOVICI Iaşi, Piaţa Unirei exprimă mulţumiri onoratei sale clientele, pentru concursul şi încre­derea acordată până acum şi îi urea­ză cu ocazia anului nou 1920 ani mulţi fericiţi, belşug şi voie bună. DE VÂNZARE Prin licitaţie la Trib. secţia 3-a în ziua de joi 9 / 22 Ianuarie 1920 casa din Iaşi stradela sf. Andrei No. 6 com­pusă din 4 camere 2 antrete sus, 2 ca­­mere şi antret în curte. Licitaţia va în­­cepe de la suma de 7500 lei. REGIMENTUL 4 JANDARMI Publicaţie Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 15 Ianuarie 1920, ora 10 a. m. se va ţine li­citaţie în localul Regimentului 4 jandarmi din Ia­şi, str. Zor­eu No. 3 pentru darea în an­­trepriza a cantinei înfiinţată pe lingă Batalionul de instrucţie al Regimen­­tului. Conditiunile și caetul de sarcini se pot vedea în ori­ce zi de lucru, între orele 8—12 și 15—18 la Bi­­roul Adjutanturei, Iași, Ianuarie 1920. BANCA MOLDOVA * înştiinţează persoanele ce primesc avize ale Băncei, referitoare la PLĂŢI DIN AMERICA, că asemenea plăţi se efec­tuează la casieria Băncei In toate zilele de lucru NUMAI­ ÎNTRE ORELE 3 Şl 5 P. M. (cu excepţiunea zilei de Sîmbătă şi ajun de sărbătoare, cînd se afectuiază între 9 și 12 a. m.). Odată cu avizul este absolut necesar se prezinte și un act din care să reiasă că primitorul este supus al Stătutei re­mite tan al luni Stei aflat. OPINIA Litere-Ştiinţa-Arta Făt - Frumos din lacrimă, cunoscuta povestire a lui Eminescu, a servit ca te­mă d-lui State Dragomir pentru compu­nerea unei feerii naţionale în zece tab­louri, în versuri, Cere a apărut de curând de sub tipar. Vom avea ocazia să revenim. ♦ Ion Creangă, minunatul povestitor po­pular, a închis ochii întru Domnul exact acum 36 ani. Oficialitatea a scăpat din vedere această aniversară legată de da­rul bogat­ al maestrului artist moldovan. In schimb iniţiativa particulară a între­prins opera necesară de piozitate şi a­­ducere aminte. Astfel la Humuleşti, satul natal a lui Creangă, s’a, constituit un comitet cu participarea°ţăraniIor, în scop de a strânge fonduri în vederea păstrărei casei în care s’a născut moş Creangă, pentru ri­dicarea unei statui, pentru construirea unui biblioteci, un Cinemetograf, o bu­cătărie ţărănească, etc.­­ Pentru acest sfârşit s’au lansat liste de subscripţie. Şi desăvârşirea operei române, aşa­dar, în­credinţată marelui public care va şti, desigur, să cinstească memoria neîntre­cutului moş Ion, tipul reprezentativ al genulului popular moldovenesc. * La Teatrul Naţional din localitate se reprezintă mâine Mercuri (Anul Nou st. v.) în matineu „Zile vesele după răz­boi“, localizare de M. Sadoveanu. Seara „Dezertorul“, de M. Sorbul. printre comercianţi circu d o pe­­l­tiţie prin care se cere amânarea alegeri- J lor ie la camera de comerţ. \ tpacă iniţiatorii propunerei ar fi putut I spera într'un eventual succes la alegeri, \ desigur că r- ar fi pr­­igit cererea de a­­­­mânare.' I D. Inginer Bejan, numit vice-pre- I şedinţe al comisiei interimare, a cerut eri , prin o petiţie, un concediu de 15 zile, din­­ cauză de boală. Comisia interimară a aprobat acest concediu. 18 La 18 a lunei va avea Iot în localitate o conferinţă a fun­ţiona­­rilor superiori de la căile­­ferate. Vor lua parte pe lîngă directorii regiunei, toţi inspectorii din Mol­­dova, Baco­via şi Basarabia. Con­­ferinţa va fi prezidată de d. general Maori, directorul general al căilor­­ ferate. * I Conferinţa se va ocupa, de multe­­ şi importante chestiuni. I )( Administraţia comunală a luat­­ dispoziţia, a se fabrica obligator­i pline, numai din făina integrală. Brutarii vor putea fabrica și pîine­a albă, însă fără a ohug» eumpara­­® rt» #i. ~ . ( Mm / Greutatea zice d. dr. Zosin —­ era de a avea maşini reparate în această privinţă, am obţinut concursul de­* S’A DESCHIS ■ 3K «t & & K * A M A American House — ------ H. SCHWARTZ RATINES ------­Croitorie americană de primul rang, pentru Domni. A­sorti­ment de stofe englezeşti ,şi franceze. Iaşi, Str. Cuza-Vodă 46 (lângă farmacia Rătianu). * K w ■M * I ♦­ k *4­­ Direcţia Re­facer­ii Economice Secţia VI Regională Iaşi (str. Alexandri) Publicsi­une Se aduce la cunoştinţă celor intere­saţi­ că în ziua de 21 Ianuarie 1920 ora 10* dimineaţa se va ţine licitaţie publică orală în localul Secţiei str. Alexandri 1 pentru vânzarea următoarelor materiale:­­ 310 kgr. agrave galvanizate, MS0 kgr.­­ tablă deşeuri pentru cutii conserve, 163 kg. ţevi, diverse vechi, 73 bucăţi rafturi, 12 buc. cutii pentru orz, 170 kg. diverse­­ piese pentru maşini de gătit şi chesoane , 28 kgr. bande de sărmă, 105 bucăţi i­­nele de alamă, 274 bucăţi inele pentru muşama, 15 buc. metri de lemn (măsurat) 16 bucăţi metri scafe pentru prăvălie, 20 bucăţi delrsimetri diferite, 5 bucăţi ma­şini miei de curăţit porumb, 3 bucăţi anvelope de automobil stricate, 3 bucăţi bascule, 2oooo kgr. lignit praf, 262 cu­i­e pe plăci de zinc, 6 bucăţi stâlpi de fon­tă, 45 bucăţi tuburi de oxigen­­arse, 74 bucăţi ochelari noi pentru şoferi, 145 bu­căţi rezerve, 395 kgr. sodă calcinată, 489 kgr. pucioasă, 1125 kgr. carbit a­­variat, 18 kgr. prombagină, 393 bucăţi pensule diferite, 4010 bucăţi dopuri de plută, 39 kgr. salipurină, 9720 piatră de var, 7328 kgn calciu clorhidric, 7567 kgr. desenuri de fer, 15000 kgr. fer ve­­­­chi, 7923 buc. cazmale reformate, 1 buc. camion pe arcuri tracţiune animală 51oo kgr. cânepă nemeliţată,, 75 buc. dami­gene de sticlă, 2450 kgr. acid sulfuric, 32.000 buc. saci reformaţi, 94.000 kg. reformătură de saci. Toate aceste materiale se află în de­pozitele de maşini şi materiale Mahalaua Broscăriei No. *loc,­care se poate vizita zilnic. Licitaţia se va ţine în bloc pe mai multe articole sau pentru un singur ar­ticol după dorinţa solicitatorului. Şeful secţiei VI -a Regională Inginer E. MUNTEANU o­r Comisia interimari. — A­seară a avut loc prina şedinţă a noei comisiuni interimare, sub pre­şedinţia d-lui dr. Zosin. Sunt pre­zenţi d-nii Geanău, Balmez, Jbutu­­reanu, Carpus, d-ra Bratu, d nii N A Bogdan, geutani, Ştefănescu,Socola M. Wachtel, Părintele Mihailescu, dr. Zilberstein, Sigmund Diamond şi V. I. Ionescu. D Scutaru, cere a se repeta votul, luat de foasta comisie intern­mra, în ceia ce priveşte sporirea tax ’or comunale Se admite. D. M Wachtel, în numele d-sa’e şi a d-lui dr. Zil berstein, dă celba declaraţiei pe care am ‘publicat-o în numărul de eri al „Opiniei“, D dr. Zosin, zice că regreta că d. Wachtel, nu a luat parte la şedinţa de Constituire. „Şi eu atuncea, am declarat, că azi munca nu poate fi de­cît pe baze pur democratice, adecă o colaborare în comun fără deosebire de sex şi de credinţa, pentru binele obştesc“. Se intră în ordinea zilei. D dr Zosin, roagă opan­siunea să­­ ratifice delegaţia dată d lui N. A. I Bogdan, ca ofiţer al starei civile. I Aduce elog­i meritate d-lui Bog­­­­dan, autorul scrimei „Oraşul laşi“,­­ care va rămînea, chiar dacă laşul s’ar stinge vre­odată. Delegaţia se ratifică, şi d. dr. N. A Bogdan, mu ţâşnind, promite tot concursul sâu pentru binele Comunei. D. M. Wachtel roagă a se aduce ii la cunoştinţa Comisiei situaţia bad- I getarâ a comunei.­­ Părintele Mihailescu, cere cu in­sistenţă, ca această comunicare să fie adusă la cunoştinţa comisiei in­­­terimare, în şedinţa publică, pentru­­ ca toată lumea să ştie despre ca e­­ vorba. I Se a­dm­it­e ca aceasta să fie făcut în viitoarea şedinţă publică. Se numeşte o comisiune compună, dn­a d-ra Elena Bratu, Părintele Mi­hailescu şi dr. Zlberstein, pentru a revizui regulamentul de ridicarea gunoaielor, elaborat de fo­sta co­misie interimară. Se hotăreşte a se respinge toate­­ cererile de scutire d­e taxe pentru­­ baluri şi reprezentaţiuni. I Se dă cetire memoriului prezint*!, în numele unui grup de brutari. * Aceşti brutari se plîng in­potriva vexaţiunilor ce se îndură din partea morarilor, cari nu li restitue ga­ranţia, nu vor să primească monedă mărunţâ şi favorizează pe unii bru­tari Primarul arată, că a primit şi un memoriu din partea morarilor Se numeşte o comisine, compusă din Părintele Mihailescu, M. Wach­tel, Carpus şi M. Diamand, care să studieze ambele memorii şi să îna­inteze un raport. Părintele Mihailescu întreabă cum stă chestia cu aprovizionarea cu golu, care­ este o chestie esenţială pentru populaţie. D. dr. Zosin răspunde, că a in­trat în tratative cu ministrul de in­­terne, pentru a se crea un serviciu spe­ial comunal, în vederea aducerei griului cumpărat pentru comună, în ocuri mai la depărtate. Se va în­fiinţa un tren naveta special, între­­ ţinut de comună, votat al sindicatului socialist din a­­telieruie C. F. R. Lucrătorii s’au o­­­bligat a nu pune la dispoziţie ac­este rassini, lucrînd-un prelejor de re­pa -4 Acest act decretat — termină d. dr. Zosin — merită toată recunoş­­tinţa noastră. Consiliul ia act ca mulţumire de aceasta,declar st is. & Pentru Direcţia Poştelor.— D. C­­­. Gheorghiu proprietar, domiciliat în Iaşi, str. Kogălniceanu 17 bis, ne roagă să publicăm "următoarea scrisoare des­chisă adresată d-lui director general al poştelor, ceia ce facem cu atît mai mult cu cît e vorba de proasta funcţionare, a unui serviciu public care nemulţumeşte în cel mai înalt grad întreaga populaţie. Iată scrisoarea : „In ziua de 1 Ianuarie an­ dat o te­legramă urgentă la oficiul telegrafic din gara Iaşi Destinaţia era oficiul gărei Spinoasa, tot în judeţul Iaşi. După 5 zile telegrama a ajuns cu chiu cu vai la des­tinaţie. Pricina acestei neruşinate întîr­­zieri se datoreşte planului de cire­pt prost alcătuit de subalternii Dv. A da o tele­gramă şi urgentă în judeţ, a o trimite să se plimbe pe la Hîrlău, deci prin alt ju­deţ, însamnă că acei ce fac planul de circuit telegrafic, îl fac de la „masa verde“ şi că habar nu au de geografie. „O carte poştală o primesc din Austria (Leoben) în 4 zile, iar telegrama urgentă din Gara Iaşi la gara Spinoasa face 5 zile ! Rog interveniţi la institutul geogra­fic să vă alcătuească harta noului regat, căci îmi închipui că dacă aşi da o tele­gramă la Cluj de anul nou, sigur ca la Sfîntul Gheorghe ar ajunge la destinaţie. „Cel mai nemerit ar fi să daţi un co­municat în sensul că , telegramele merg în urma scrisorilor cu 2 zile, ,ca să nu dăm statului de pomană taxe fără ca el să-şi facă datoria. „Ştiu ca adevărul supără dar eu am păţit-o cu urgenţa de 5 zile, pentru că am îngropat pe cumnatul meu fără a­­sistenţa rudelor lui“. I Cinema ELISABETA, Astăzi 0-ra ISINVESGI BERJIN1 ----- " »■ APARE IN .—­pp* AU $5 1B UT ’’V A Puternică dramă în S ACTE

Next