Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)
1920-02-15 / nr. 3840
II ANUL XVL-lea No. 3840g S fauni Sfum&gvri ABONiUftKNTB UK M; : : s »@ UH SAUA AIHi : i i -40 s TMH fcEK! •! : i ■ S» , ADMINSTRATIA iASI—.Gb. MAr zecea a8 WS# E.srwg Kt». Mt© -*IAR POLITIC COTI Dl AM. »,# »HMMlfA 14 rNGHOI n Bi Sae print «sc .* AflHHITiA BI KWLIGITATK, BRAN STEIRNU ------S». Gk Hmocg 3* — flwwwtoe»*** »xd.uaiv*. » tn'Oshcrtitl? 37* awsw*A» ▼««*•*« . -4' i Universitarii basarabeni de la Iaşi dela primele legături cu Basarabia rămasă liberă, laşul s'a simţit foarte fericit sâ poată atrage la universitatea lui cît mai mulţi tineri din acest pămînt răpit. S’au dus la Iaşi — ce datorie s’o spunem — s’au dus unii de plăcere şi foarte mulţi de noroi«. N’av«au ce face. Pentru cei mai mulţi dintre dînşii s’au făcut sacrificii cum nu s’au făcut decenii de'aiIndul pentru tinerimea Romîniei de piuă ori. Dar din partea marei majorităţi recunoştinţa nu se vede. Da dragoste nici nu mai vorbim. Şi dacă suferinţele şi privaţiunile covîrşitoare ale poporului de peste Prut, Indurate pentru noi toţi, şi-ar face cumva drum spre inimile lor, e destul să-şi aducă aminte de un jandarm ori de an funcţonar român incorect pentru ea şi refuse orice credit, ori ce viiare patriei cei noui, unde domneşte limba auzită poată în leagăn... S'a întemeiat la Iaşi, cu mari sacrificii băneşti dn partea contribuabilului care Încă păzeşte hotarele, s’a întemeiat un cămin pentru studenţii basarabeni, cari, în covîrşitoarea lor majoritate au plecat de aici rău dis- ■ puşi Împotriva noastră. Acolo ei au făcut toate sforţările — unii mai mult, alţii mai puţin — ca dispoziţia duşmănoasă faţă de cultura noastră, faţă de patria lor nouă, să fie cultivată. Şi cu concursul nostru au putut să se ţie în izolarea dorită. Căci le am dat cămin şi burse. Şi azi, după aproape doi ani de viaţa universitară la capitala Moldovei, emnt o raritate acei cari vorbesc între dinţii limba părintească ; azi ţi-e dat să auzi pe cutare romun basarabean neaoş lăudindu-sa că ei din principiu nu vor bafta romina fia. Şi ţi-e dat ca la a treia serată a iei lu Chişinâu să se prezinte cu un program. în majoritate străin, sa nu-i ş auzi vorbind limba din satele lor, | să vezi în program, etate ml studen- j ţesc rusesc împrejurul samovarului, ţ ca şi cînd ar fi sosit în *jua de la | Perm şi să mai vezi că în afară de g „romini* şi de ţăranii noştri de la muzica militară, nu protestează decit o studentă şi un student dintre basarabeni... Şi ca să fie paharul prin aceasta se întîmplă sub ochii şi sub patronagiul unor persoane oficiale basarabene. Ba unul dintre dînşii chiar — un Director— după ce tolerează acel vnfieem rusesc găseşte de cuviinţă să conteste unora din public dreptul de a protesta... _ Nu cred că experienţa ar trebui să mai continue pentru ea şi se ajungă la convingerea că strîngerea studenţilor basarabeni în cămin » a fost inspiraţia cea mai bună... Modiul a lucrat în Rusia asupra lor, sa lăsăm şi la Iaşi să lucreze mediul social La gazde ar vorbi romîneşte la început de nevoie , apoi ar vorbi fiindcă ar şti, şi pe urmă mulţi ar vor**i fii lieft le ar fi plfticat sa vorbeasca şi fiindcă nu ar mai simţi o colonie străină, iaelată de societatea romînească. Acolo li s'ar da toate ajutoarele în bani, purtindu şi prindui viaţa fiecare cum li convine. Şi probabil ar trebui secrificii mai puţine din partea statului dacă ajutoarele s ar da după ce studentul va fi făcut dovada nu nu s'a dus la Iaşi nici ca să evite serviciul militar, nici ca sâ fiică propagandă şi agitaţie împotriva a tot ce-i romînesc, ci că s’a dus să înveţe carte spre a se putea pune cu credinţă In slujba Romîniei de mine. Chişinău ROMULUS CSOF3.EC . V Vâ V Aramia cum este la faţă, d. A. C Cuza au putea sâ nu-şi du arama pe faţă. Şi pestriţ cum este la maţe, nu putea să nu-şi împestriţeze discursul cu tot saiul de invective, până şi la adresa d-lui Iorga. Urmarea se ştie. Din nou s’a produs ruptura între d-nii Iorga Cuza. In fond, nimic surprinzător în aceasta. Un om care a fost de toate, e natural sâ fie pe rând şi în contra tuturor. Un suflet reacţionar, e natural să nu reuşească a-şi masca la infinit acest fond de sentimente, mai cu seamă în epoci agitate ca cea de astăzi. Un tip care nu trăeşte decât pentru a fi mereu pe scena politică, nu putea să nu-şi dea la un moment dat mânia pe faţă fiindcă n’a fost făcut ministru. Un politician care a uzat şi abuzat mereu de oportunism, nu putea să nu încerce şi acum lovitura, care să-l apropie de cel pe care l-a părăsit ieri şi care va deţine puterea de mâine: general Averescu. Foarte natural dar ceia ce s’a întâmplat ieri la Cameră. * Desigur că, pentru cunoscătorii ti© realităţi, a fost mai mar© mirare că a putut eseista prietenia Iorga Cuza, detât ci se produc© mereu ruptura întră al. Evident, nici actualul praşeeinte al Camerei nu asia un om politic în adevăratul sens al cuvântului şi mai cu seamă nu posedă acel suflet larg şi inimă generoasă care trestia să fie la baza asfimelor mari politice ala vremurilor normale. 0°sa este însă un democrat în adevărata accepţiune a cuvântului, un sincer iubitor al poporului şi e lipsit de preocupări personale şi oportunist©. Lucrul stînd astfel, ti. Iorga nu putea avea nimic comun cu monomaniacul reacţionar şi ţarist, veşnic în goană după un portofoliu ministerial. Deosebirea aceasta a dus la conflictele din trecut; ea a provocat conflictul de ieri. *5 Dar incidentul care a luat astfel de proporţii, încât d. Iorga s’a văzut silit si strige d-lui Cuza în plină Cameră că „MINTE“, are la bază și un fapt precis menit de a exaspera de mult pe d. Cuza. Intr adevăr. Afirmăm că d. K. Lupu a venit ministru de interne fiind el a voit d. Iorga, iar d. A. C. Cuza n’a devenit ministru de interne fiindcă n a voit a. Iorga. Nu comitem o indiseraţiune cînd spunem că în sinul aşa zisului consiliu compus din şeful ardelenilor, d. Iorga şi d. Bujor, d. N. Iorga a combitat cu hotărtre ideia intrarei d-lui Cum în cabinet, atît pe motivat că acest lucru ar provoca impresie rea în străinătate, cît pe motivul că interpelatorul de ieri este anagramat în politică. D. Cuza s'a răzbunat ! A dat lovitura animalului din fatuli în baraca guvernamentală şi aşa gata să se prăbuşească. A crezut Insă să lovească şi pe d. Iorga căruia i-a urmaat un rabin în bărbi. * VIAȚA POLITICĂ D. Cuz? Tși dă In petec — incidentele de 1st Camera — — ît upturn lorga—Caza — Cît despre latura politică a incidentului, nu est© necesar de insistat în trecut ea nu prezintă nici o importanţi. Consecinţeie unei interpelări a d-lui Cuza nu pot fi altele decit incident© fără însemnătate şi mai cu seamă fără consecinţe. Dealtfel intervenţia In discuţie a d-loi Iorga şi dr. Lupu a însemnat o mar© manifestaţie a blocului împotriva campionului atitudinilor de caverne şi antidemocratica. Hulit, dezaprobat, invectivat, tt. Cuza a ieşit cu scandal din bloc, după cum cu scandal a ieşit din toate organizaţiile politic© din care a făcut parte. CAter* VOtS Legea contra speculei a găsit o nostimă aplicaţiune din partea deştepţilor de la Chişinău. Un antiquar a fost condemnat la amendă fiind că n’avea lista de preţuri şi fiind-că n’a prezentat facturele de cumpărare.* In timpul manifestaţiei socialiste de ieri primarul n’a putut fi găsit nicăiurea. Avusese prudenţa să lase răspuns că au-l acasă.* Este vorba ca atelierele C. F. P. să fie concedate americanilor. Atunci se va fi terminat cu americanismele meseriaşilor noştri. * Un anume comisar regal, care îi se face galben de mânie când vede un sindicalist ruş, a devenit desigur verde când a văzut manifestaţia socialistă de ieri, BLASZY ÎNSEMNĂRI Invocarea morţilor O seamă de oligarhi, cu vatavii lor respectivi, urmăresc cu o atenţie neobosită toate manifestările muncitorimei noastre. Şi oricum s’ar prezenta faptele şi împrejurările, pentru orice acţiune sau deziderat popular, aceşti, oligarhi nu găsesc nimic mai bun de făcut decit să ţipe contra... bolşevismului, anarhiei, periclitărei statului şi neamului etc. etc. Animată de un perfect spirit poliţist, cioceimea egoistă şi brutală nu visează decât comploturi şi atentate, conspraţii şi revoluţie. Ea nu ştie ce înseamnă libertatea cuvîntului, dreptul de asociaţie, suveranitate populară ; ea înţelege numai să se cramponeze de situaţiuni învechite care nu se mai potrivesc spiritului elementar al conştiinţei maselor. Iar punerea aceasta la mersul firesc al vremei, oligarhia utilizează gama istorică a formulelor umflate sub puterea tradiţională a cărora a fost anihilată voinţa individuală şi au fost exploatate masele. Ajunsă la extrem, oligarhia utilizează patetismul de impresie, invocând umbra morţilor. »împotriva dezordinei anarhice se vor scula sutele de mii de morţi“... aşa glăsuesc acei care pun patriotismul în funcţie de interesele strimte de clasă şi castă. Este straniu peste măsură cum oligarhia poartă grija ireală pentru liniştea sutelor de mii de morţi, în defavoarea reală a milioane de oameni vii. Deţinătorii tuturor fericirilor pământeşti condamnă lumea muncitoare la o viaţă mediocră şi abrutizată, In numele minciunos al liniştei de dincolo de mormânt. Jos minciuna! Morţii nu mai învie şi nu mai au cuvânt. Dar cei vii trebue să crească în libertate şi îndestulare. Şi dacă cumva s'ar abate pe pământ vremea poveştilor şi morţii ar învia, apoi sutele de mii de victime ale răzbelului tuturor îmbogăţiţilor prin furnituri, jafuri şi contrabande, masele celor sacrificaţi fără milă, ar scoate un strigăt de revoltă şi răzbunare. Morţii s’ar uni cu muncitorimea împilată şi suferindă, ar sfâşia vălul minciunilor convenţionale şi ar cere socoteală oligarhiei conducătoare care se tolăneşte peste morminte în exploatare, destrăbălare şi jaf. Ascultaţi cuvântul celor vii şi lăsaţi morţii în pace, căci şi morţii ar fi gata să blesteme pe acei care dispreţuesc demnitatea şi viaţa omenească. RIN®VATOS I ii iBii i»i a rniiTTMilITtinr !/!■■ ii.» i IFORM/VTIUNII •#' ceresarila avarassavia si fakisfia susţin eu fari© el din guvărnul general Atrarescu, ear© va lua fiinţă sal mai târziu în eâlava zii©, liberalii nu vor lasa parts, nici măcar nuanţa Stenian. In ssftintb s© asigură ei partidul liberal, prin insăşi ti. Ionel Driteanu, a asigurat pa Suveran de consursu! partidului liberal, în sensul că nu va fac© nici o opoziţia unui guvern Averescu. j '■& Sub propria somnituri şi desfi- \ zînd ari ca dezminţire, d. 9r F ilpescu afirmă prin „Epoca“ că, la ea/sai anul ui 199 d. Victor Antonesea a ridicat 35 milioane franci francezi pentru propaganda în străinătate. * După două săptămînă de zvârcolire primarul actual de Iaşi s’a decis la reînfiinţarea taxelor maximale, pentru toate alimentele. In acest scop ■ va apare astizi sau intrica ordonanţa. De remarcat este că după propunerea unuia din ajutorii de primari, s'a dat dispoziţiuni prefecturei de poliţie ca ţaranii să nu fie deranjaţi şi să fie lasaţi a vinde şi fără preţurile maximale.. Ce fericire pentru poliţie că măsura se va putea aplica numai negustorilor şi mai cu seamă unor anumiţi negustori. In jurul decanatului facultăţii de medicină din Iaşi, devenit vacant prin demiterea d-lui prof. dr. Negeu, se dă o vie luptă între d-nii dr. Bacologlu şi Mezincescu. D. d-l Bacologlu, care a încercat să se stremute la Bucureşti şi n’a reuşit, luptă acum pe baza unui program exclusiv ieşan : facultatea de medecină din Iaşi a ieşenilor. Pentru a da o dezvoltare mai mare întreprinderilor lor „Tipografia M. H. Goldner“ şi „Agenţia de Publicitate I. Brănişteanu“ din localitate, s-au asociat şi transformat într-o societate în nume colectiv, cu sediul în str. Gh. Mârzescu 17 Noua Societate va avea de obiect efectuarea de lucrări tipografice, va primi anunţuri pentru toate ziarele şi revistele din ţară, precum şi edituri de ziare, cărţi, reviste, etc. Urâm nouei asociaţii spor la muncă pentru propăşirea vieţei noastre culturale * Afirmăm că două din persoanele venite cu oficialitatea din Bucureşti la serbările din Cluj ar fi căutat să vorbească cu prinţul Carol, cerând audienţa conform protocolului. La început , li s'ar fi dat răspunsuri evazive, dar faţa de stăruinţele ce au depus, li s’ar fi comunicat făţişei s'a dat semnul riguros de a se împiedica orice contact între Principele Curat şi persoane venite din capitală. Ţinem şi nume la dispoziţia acestora care s’ar îndoi de temeinicia celor de mai sus. ? Ieri au circulat în oraş versiuni alarmante cu privire , la încăerări la Nistru între trupele noastre şi gărzile bolşevice. Informaţiuni din sursă buni ne îndreptăţesc a spune că: Într'adevăr, acum vreo trei zile au fost în două puncte uşoare încserări între trupele române şi elemente demikiniste care de frica bolşevicilor au căutat să se refugieze la noi şi au încercat să treacă pe teritorul român, cu toată opunerea autorităţilor noastre.D Moisiu, directorul manufacturei d® tutun, a înlocuit azi 100 de lucrători şi lucrătoare, geam au părăsit ori lucrul. Lucrătorii aceştia s’au adunat la Banca Leul Curund au început a se aduna un mare număr de lucrători de la alta ateliere şi fabrici şi au provocat o întrunire. In acelaşi timp e delegaţie de muncitori, a primit însărcinarea să se prezinte preşedintelui Comisiei interimare, petru a discuta chestia plinei. I Fină In acest moment iu se ştie jj'tacă, dacă d. dr. Xosin ra vrei di î primească delegaţiunea. 3§£ tManifcutaţia muncitorească de ori. — Muncitorii socialişti au demonstrat ori şi damonstraţia lor a fost în special îndreptată în potriva administraţiei comunala. La ora 11 a. na, lucrătorii şi lucrătoarele de la diferita ateiere ale statului, manufactura da tutun şi fabrici particulare, au părăsit lurul şi s’au adunat la Banca Leul. Aci e’a ţinut 0 întrunire, la care s’au rostit’numeroase curentări. întrunirea a ţinut pînâ la 2 după prînz. La această oră, muncitorii cuprinzlnd mai multe mii, au eşit la stradă şi s’au organizat în profesiune. In chipul cel mai patinc, avînd în frunte drapelul roş, şi diferite placard©, şi în intonare de clutice muncitoreşti, au pornit spre Primărie. Aci delegaţii muncitorilor au cerut să vorbească cu d. Zosin, preşedintele comisiei interimare. Dar d. dr. Zosin ^nu a răspuns la invitaţia făcută. D.deanău a încercat să stea de vorbă cu delegaţii, dar aceştia au declinat onoarea. D. dr. Zosiu nevenind, delegaţii s’au urcat în balconul Primăriei, de unde au vorbit mulţu nei. Au rostit cuvînturi d-nii Îlarie, Zahana Tanasa, Ltauţuş, Andriu etc. Toţi au vorbit de revendicările muncitoreşti, ce nu se mai realizează. Au criticat cu vehemenţa administraţia Comunală, cerind înlocuirea ei şi alegeri Comunale Muncitorii şi-au lat întîlnire pentru azi, din nou la Primărie. In aceiaşi ordine miile de muncitori au părăsit Primăria şi au parcurs străzile I. C. Brâtianu şi Păcurari. In faţa Penitenciarului, au făcut o manifestaţia de simpatie pentru socialistul Tanasa, care se află depus de două zile. O delegaţie intrind In curtea penitenciarului, s a întreţinut cîteva clipe cu Tanasă. Muncitorimea, îa aceiaşi ordine, s’a înapoiat la localul organizaţiei socialiste din strada colonel Langa, unde după cîteva cuvlntări, s'au Imprăştiat în linişte. Autorităţile n’au avut ocaia de a interveni. $§5 împrumutat internt. — Cursul emisiunei noului împrumut intern, s’a fixat la 87 cînd vărsămintele se fac în întregime, și 88 cîni se fac In rate. Dobînda va fi de 5 la sută iar termenul de amortizare da 40 ani. Nu se vor primi subscrierile la ruble sau coroane. jH Mirarea exprimată de noi tri, cu privire la participarea d lui comisar regal, maior Ștefănescu Drăgăneşti la o manifestaţie de stradă cu caracter politic, nu şi mai are locul acum cînd forţa „Unirea“ — în măsură a şti ce gîndeşe d. Drăgâneşti — anunţă că exuberantul magistrat militar a demisionat din armată. m Cheata amnistiei. —r. dr. Lupu, ministru de interne, a declarat unui ziarist că guvernul va veni curînd la Parlament cu un proces de amnistie generală care va exclude insă pe trădători, spioni şi dezertorii car® au trecut la inamic cu armele. În ce priveşte dezertarea, se va feee distincţie între dezertarea la inamic şi dezertarea în ţară. De aseme*nea ee va face distincţie intra dezertarea în timpul campaniei şi dezertarea după incheerea armistiţiului. la astă seară are loc a doua serali masicali 1* cercai didactic.1 Ts*ta eWetsdtă.