Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)

1920-02-25 / nr. 3847

JMJgLXYWca 8847 ABONinsm» OS ImmI tfmtmarra Meioari 2 b JPiera^ewt m» a»; : : SAM HM s s t TSUa W . 2 s administrația 2ASI . Gh. Marzeecv S3 so mi «0 , 80 B mi W.' > i.V,-'; -'-w w & apoi K® »e« ZIAR POUTIC COTIDIAN. âNIKOIVBi Se priraesc la AUDIȚIA m PUBLICITAÎE I. bkAnisteanu • -<*■ £&■. GS». Mârzeecu 23 — Soa«asigmnata »zdlosîiă a publicității. Hss vnwmé.9 Vfflisfeiâ Ä EtsffiS. Scrisori din Bucureşti Jtiâut 3îsus p&tiffG ; 0*nepalul JJvorescu. Bucureştii şi d-rum^ Lțapu. „tMuifO/oguh d-lui Emi.— Teatru err vogue! JHopfilo Capital®! ţi­xt­ele proletarilor. — Grsva tipografilor. Cine şi-a dat seama de psihoza popu­laţiei noastre de la ţară — cu urme atît de pronunţata de iobăgie — poate să gă­sească uşor pricina idolizării generalului Averescu. Mulţimea n’are nici cînd busolă. Jude­cata ei devine maleabilă ca o minge de ceară şi se subarternisează cu o lipsă, de discernămînt desnădăjduitoare. Azi, generalul Averescu este impus la cîrma ţării de către purtătorii iţarilor, nevoilor şi ignoranţei. Prizionier politic, abil exploatat de cîţi­va pricepuţi politiciani care n’au ni­mic cumvn cu ţăranii,­­ generalul A­­verescu nu va putea „îndrepta“ nimic din tot ceea­ ce alcătueşte viaţa publică romînească. Noul Iisus politic va fi răstignit de fariseismul demagogic al democraţilor de lupanar şi de prostia îngîmfată, sterilă şi pestilenţială a hazbuzue lor reacţionari. Dacă, intrînd în parlament, va voi să izgonească din templul dreptăţei, pe tej­ghelari şi mercantili,­­ pleava şi drojdia politicianismului va fi suficient de pu­ternică pentru a răpune avinturile fe­ciorelnice ale noului tămăduitor social. • Un început, de temeinică refacere pare că l’a încercat d-rul Lupu și — s’o spu­nem răspicat — cu destulă izbîndă. Bucureștii care au epuizat toate su­biectele en vogue se preocupă acum de d-rul Lupu cu nedumerirea şi pasiunea primitivului aflat — spontan — în faţa unei vitrine cu pietre nestemate. îndrăzneala cu care, de pe tribuna Camerei, a fost executat nu un om po­litic, nu o şleahtă de politiciani, nu un partid, — ci o mentalitate, a întrecut op­timistele aşteptări ale tuturor „revoluţio­narilor“ de cafenea şi de salon. La Senat, d-rul Lupu a avut marele merit de a reînvia pe Farfuridi, în per­soana puţin simpatică şi mult volumi­noasă a d-lui Emil Petrescu, fost primar, fost advocat, fost... D. Emil este, înainte de ori­ce, un om inteligent şi de spirit. Că se încurcă din cînd în cînd, d e drept. Dar toţi oa­menii geniali (cu aplicare la d. Emil, Gambetta, Bismark, Wilson, Zelea Co­­dreanu, etc.) au avut „deraiări“. O ase­menea „scăpare“ a suferit şi d-sa la Se­nat. • A vorbit d. Emil . Şi răutăcioşii spun că matural corp a izbucnit într’un formidabil hohot de rîs iar prea cucernicii capi ai bisericii creş­­­­tine au pomenit, evlavios, n­umele sfîn­­tului Ion... Luca Caragiale ! Dl Emil a vorbit şi a bine-meritat de la întreaga omenire asuprită ! Prin d. Emil s’a dovedit cu o logică de fier, care e logica lucrurilor— că putregaiul intelectual şi moral este quintesenţa men­talităţii celor de odinioară. El este sin­teza alcătuirii de cri, azi în degeneres­­cenţă. Fără cultură, dar cu emfază, oligar­­hul Romîniei putea să dispună de solul şi de subsolul ţării, de bărbaţii munci­tori, de fetele şi femeile iolo­sitor cum ar dispune de vite..Oi­g­­rhul acestei Romi­­nii a murit. Figurei de analfabet pe care ne-o ca­racterizează d. Lovinescu ca reprezen­tant al oamenilor noui (Paşnica) îi o­­punem fig­ura d-lui Emil, quintesenţa re­gimului vechiu. Deosebirile sau apropierele de amă­nunt nu importă. In general,—între ve­chiul oligarh Emil Ptunescu şi noul­, de­mocrat Păsuică, antagonismul e totuşi mort! Şi iubitorul de o ordine socială supe­rioară poate să spue : văd progresul ! Deocamdată nu prea hotărîtor,— dar cu tendinţe uriaşe! Sensibilitatea feminină a Capitalei a fost îndeobşte relevată de mulţi. Reprezentarea unei operete de scan­dal Phi,­Phi, a evidenţiat, însă, în chip definitiv şi repi­gnant toată amoralitatea şi lipsa de discernămî­nt, toată cangrena şi tot noroiul sufletesc la care se bălă­ceşte Capitala. Oraşul care n’are nici 500 de ceti­tori de literatură şi care nu poate um­ple o sală de teatru cu o piesă bună,— dă năvală, ocupînd toate locurile, la o operetă de cel mai puţin normal gust estetic... Nopţile Capitalei sunt dovezi impla­cabile de putreziciunea so­ietăţiii noas­tre în general, şi a oligarh­ei, a marei şi raie­i burghezii româneşti, în special. Cafenelile văruiesc rî­ete impure, stri­gate deşănţate şi desvăluesc ochiului lo­vit trupuri goale, şi sifilizate. Bucureştii gem sub greutatea „între­ţinuţilor“ de tot soiul care fac să ră­sune străzile din centru de sbieretele al­­colului răsvrătit. . .Şi în acelaş timp se formează le­­giunele care nădăjduesc ziua mîntuirii. ...Cine îmi spune că din înălţimile al­bastre coboară svon de luptă ? 8. S»SLT2 ®®PjjBB8P8®M^!gW'#g^aB^%g^S33mBari^»'­?P­MM­raBmSHwraaMowy^^ Gro­ta Stott. Pentru a putea dispune închiderea a­­nei cofitării, d. dr. Zossin, şi-a făcut singur un raport prin care se constată insalubritatea locului. Vremurile defunctului Pastia, care a fost în acelaş timp primar şi epitrop şi care în această dubli calitate polemiza cu sine însăşi, au reînviat dări. * D. dr. Lupu, a ordonat o ancheta, discretă şi conduşi în toată liniştea, la primărie. Fiind vorba de un pacient de nervi, cum e d. dr. Zossin, măsura în ches­tiune se impunea. * Măsura cu suspendarea circulaţiei trenurilor se lasă a fi aşteptată, deşi nu este dorită. In schimb cele mai multe trenuri sânt suspendate de la sine. S’a relevat ca un fapt deosebit ca Pichon, părăsind ministerul de externe francez, a reluat direcţia la un ziar pa­rizian. La noi, a doua zi după ce d. dr. Lupu va părăsi ministerul de interne îl vom vedea instalat la Adevărul. SLA»ÎT ^*****#HOH ÎNSEMNA® Lumina, lumei TMDin cotro vine lumina? Iată o întrebare la ordinea zilei şi în numele căreia se ceartă şi se duşmănesc oamenii. Sub această formă interogativă, ches­tiunea a fost ridicată la noi de distinsul preşedinte al Senatului, d. Paul Bujor. D-sa a exclamat la un moment dat că „lumina ne vine de la răsărit“. Dar fie din lipsa certitudine!­, fie din motive de politică înaltă, d. Bujor a renunţat cu promptitudine la acest temerar răspuns. Din punct de vedere astronomic d. Bujor avea dreptate. Constatând acest adevăr banal, d. A. C. Cuza a subliniat importanţa morală a problemei şi a susţinut că lumina vine din caverne. Partidul d-lui Brătianu se comportă con­form unei vechi convingeri că lumina vine din pivniţele băncilor. Dar odată cu noade împrejurări ale vieţii sociale, partidul liberal a mai că­pătat convingerea că lumina vine şi din registrele poliţiei de siguranţă. Pentru d. general Averescu lumina cam nu prea vine de nicăeri. Iar pentru socialişti problema încă nu este elucidată ; unii urmăresc razele răsăritului înspre Mos­cova, alţii către apusul Europei. Aşa­­tar, din cotro vine lumina ? Dacă am lăsa deoparte patima poli­tică şi n’am cerceta căi materialiste acolo unde este vorba de o punte morală, răspunsul ar putea fi cu uşurinţă găsit. Pentru mai multă îndestulare şi mai temeinică bucurie a maselor populare, sforţarea vastă a omenirei, în decursul storiei, n­u l-a limitat nici la puncte car­dinale nici la grupările etnice. Din bo­tezul în sânge al tuturor neamurilor pă­mântului, raporturi­e sociale s‘au ame­liorat şi lumea păşeşte cu siguranţă spre mai bine, într’un impuls unanim. Din condiţiunile etnice şi geografice regio­nale s’au plămădit conştiinţe umane, s’au ivit personalităţi, care au condensat şi exprimat genial oamenilor pentru oa­­meni. Din toate colţurile pământului se aprind făclii care risipesc întunericul, picură dragoste în inimi şi torc caerul luminei desăvârşite, una şi indivizibilă. Din cotro vine lumina ? 61« sforțarea admirabil* a tuturor pe* poarelor, din progresul firesc al lumei, de la masa anonimă şi de la indivizii ca nume nepieritoare, de la toţi şi de pretutindeni. Şi din Rusia, şi din Ger­mania, şi din America şi din India şi din Camerun, de pretutindeni vine lu­mina. Acest nimb strălucit al vremei pla­nează în văzduh, dispreţueşte frontiere şi ne pătrunde alene dar sigur. Toată faţa pământului este o explozie de lu­mină. Şi dacă sântem totuşi mereu in căutarea unui răsărit, cauza este că pur­tăm îrt suflete încă prea mult întuneric meditativ şi străin oceanului viepi prac­tice universale. RENOVATUS Ca să-și deie einst­a seamă des­pre scumpei«» ear« imnaneste la Vie­­na, cu toată scăderea «eroanei, în­registrăia faptei că «e riad de k*’«n obișnuite cestă 16. OtO coreaee. Cursul coroanei față de le« a ia­ci ep­ut să se arce. Bel aado lend va­lora îa Austria S,20 ce •&*«, aceia valorează aureai 2*9®. §§£ b­îine, la ora 4 după prinz, are loc o ședință extreordinarâ a Comisiei interimar*. La ordinea zi­lei simt mai multe ek«*ti«*i impor­tante și interpelări. Contra politicei de ură — Aliaţii»­in?msnia şi revizuirea — — suferinţele grozave ai® Wsen®! — Diverginţele de păreri, în privinţa sistemului de urmat faţă de Germania şi puterile învinse, semnalate până acum numai prin articole din presă aliaţilor, au fost puse în evidenţă în ultima ex­trem de interesantă discuţiune urmată în Camera Comunelor. S’a spus pururea că ura, singură ea, nu poate fi pivotul unui sistem politic. Ad­vărul aceasta este şi mai mult pus în evidenţă când interesele economice nu sunt de acelaşi natură. Dezacordul din­tre Franţa şi Anglia nu trebue dar să surprindă pe nimeni.* 1 In ce priveşte politica de urmat faţă de Germania învinsă şi sistemul pre­conizat de Franţa sub influenţa d-lui Clemenceau, sistem continuat a fi con­siderat de d. Millerand ca dogmă de guvern, iată ce spune sir David Mac­­lean : „Cît despre Franţa, ea a ştiut să joace un rol glorios în război, dar trebue să declar deschis că Franţa, ca şi Marea Britanie, ar trebui cu bună dreptate să-şi dea seamă de solidarita­tea care există între toate naţiunele lu­mei. In ceia ce priveşte viitoarea lor dezvoltare economică, Franţa trebue să-şi dea seamă că o parte din opinia publică engleză se dezinteresează de unele dintre obiectivele pe care le ur­măreşte dînsa la privinţa Germaniei şi Austriei*. Dar nu numai "atît. Partidul liberal independent şi partidul travailist a ce­rut pur şi simplu revizuirea clauzelor tratatului. Lord Robert Cecil, luînd cuvîntul, după ce constată că ,declaraţiunile po­litice emanînd de la oare­care cercuri franceze, au ridicat vii critice în Ma­rea Britanie, pentru cazul cînd ele ar reprezintă cu adevărat politica Franţei“, a spus . „Sunt absolut convins, ca şi sir David Maclean, că trebue să mergem de acord cu Franţa, dar nu este un intere­sul Franţei şi al guvernu­lui sau să practice o politică de răz­bunare oarbă şi nici nu este a­­ceasta d o r i n ţ a poporului francez. „Amendamentul supus astăzi dezbate­rilor cere, în prima lui parte, revizuirea tratatului de pace. Nu cred ca în ceasul de faţă să fie aceasta o politică ■ prac­tică. Cu toate că părţile cele mai rele, cele mai primejdioase ale acestui tratat ar fi acele privitoare la chestiunele eco­nomice, ar fi temerar de a cere revi­zuirea imediată*.* Toate problemele în legătură cu pa­cea au fost cercetate în această istorică şedinţă a Camerei Comunelor. S’a dez­bătut şi asupra marelor suferinţe din Europa centrală, şi cu acest prilej lord Balfour a spus următoarele în legătură cu grozavele suferinţe ale Vienei: „Anumite persoane cred — continuă d. Balfour — că guvernul este indiferent la suferinţele oraşului Viena. Nu numai că am şi cheltuit 12 şi jum. milioane de lire sterline în favoarea unei popu­­laţiuni care suferă de foamete, pentru că s’a unit la cel mai nedrept dintre războaie în coatra noastră, dar am ofe­rit să cheltuim alte 10 milioane în pro­fitul ei, cu condiţiunea ca şi alte na­­ţiuni să bine­voiască a împărţi cu noi xeoMfft­eareU*. Desigur, ceia ca­re pe­ VIAŢA POLITICA trece acolo este înspăimîathter, şi trebue să facem toate sforţările pentru a aju­tora pe acei care sufăr, fie că ne-ar fi duşmani sau aliaţi, dar ne este imposi­bil să purtăm singuri o astfel de sar­cină. In această privinţă, dorinţa care ne animă depăşeşte mijloacele noastre de acţiune." . Din unei® fapt® para a ră­zuită că republica austriacă a procedat la confiscare jumătător din averea supuşilor sei. Ast­fel ni se comunică faptul că buneile de la noi din ţară, care aveau depozite dinainte de rezboi la băncii®,vieneze, au primit notificarea ci depozitai® au trecut in posesiunea statu­lui austriac şi ei pot ob­in® ori­când la cerere jumStata din va­lorile depozitate. « O neţi bună pentru actula ad­ministraţia comunală. Se observi o vie activitate în curăţirea străzilor, pentru moment cele din centru, şi sperăm d­­in curând va fi tot ast­fel şi pentru cele mărginaşe. După atâtea note rele date actualului primar, victima irascibilititei sale bol­nave, spiritul de dreptate ne obligi a recunoaşte ceea ce se face în bine, cu atât mai meritoriu astăzi ea cât detas­­tabilele administraţiuni comunale de sub conducerea d-lor Crupinsky şi Climesea n’au reuşit nici­odată să faci ceva pen­tru higiena şi curăţenia erestul oraş. * O dovadă lămurită la ce descon­siderare a ajuns actualul parlament. La adunarea generală de ieri a ac­ţionarelor Băncei Iaşilor, d. Vrabie des­­chizând şedinţa, a spus : •­­*■ „Rog pe domnii care vor lua cu­vântul să-şi amintească d­­eci nu suntem la parlament şi deci să se întrebuinţeze buna-cuviinţă în discuţie". Iar când d. Tanase Gheorghiu se­nator, a voit să protesteze In contra spuselor d-lui Vrabie aceasta a rep­licat : — „Sunteţi mai în măsură de cit or şi cine să ştiţi ei n’am spus de cât adevărul*. x „Neamul Românesc" anunţi ca li­tere caracteristice ci comitetul execu­tiv al blocului parlamentar s’a consti­tuit supt preşidenţia d-lui Iuliu Maniu. x In privinţa modului care va fi re­zolv­ită criza e de remarcat ei ziarul Dacia, cu vădite legături cu guvernul, conchide expozeul de asti­xi în pri­vinţa situaţiei cu următoarele cuvinte: „ Orice prognosticuri politice pot fi riscate pentru moment. Dat fiind că regimul nostru parlamentar a intrat în normala sa funcţionare este probabil că toată criza politici se va mărgini la o largi remaniere ministeriali. Se aduce la cunoştinţa tuturor in­valizilor din Război 1916, 91% de la o­­raşe şi sate din raza cercului de Recru­tare „Ştefan cel Mare* Iaşi, că cei care doresc să fie primiţi la Căminul Reg. Sî­­nt. să se prezinte imediat la sus zisul Regiment unde vor avea mâncare, în­­câlzit şi isptusit în nonă absolut gmtîăt­o leşiuii şi adminis­traţia comunala întrunirea sindicatelor comer­ciale şi IncSustriale—Cuvântării© —Moţiunea—Telegrafeiele de protestare -Sfeva morarilor— tios , In si­denie ia foaîă După protestul energic al muncitori­­mei, care a avut ca urmare fuga d-lui Mr. Zosin din localul rimăriei, a venit rândul păturei comerciale de a rădica un protest energic în potriva actelor preşe­dintelui comisiei interimare, iată in ade­văr cele petrecute. In sala societăţei de Sport şi Gimnas­­­­tică, s-au întrunit i­eri, la ora 3 după prînz în foarte mare număr de comercianţi şi industriaşi. La tribună se perindează d-nii: Tufli, Constanţiu, Marculescu, Apostol, Arseni, N. v. Ştefania, preşedintele Camerei de Gomerţ. Fruntişii comercianţi, după ce arată constituirea sindicatelor comerciale, ceia ce însamnă dispariţia ori­cărei lupte în­tre comercianţi şi apărarea comună a in­tereselor lor şi a comerţului in genere, se ocupă în special de actuale d-lui dr. Zosin. D. Constanţiu, face o enumerare a dispoziţiunelor d-lui Zosin, pe care le califică­­ egale şi abuzive. D-sa relevă, cazul brutal când d. Zo­sin a închis băcănia d-lui Gh­­i­berg, brutalizând pe soţia comerciantului. D. Arseniu,spune că nu se mai poate tolera pe dr. Zosin, care considera pe ieşeni ca nebuni şi îi tratează astfel. D. N. V. Ştefăniei, arată pe lângă toate abuzurile săvârşite de administraţia co­munală, ilegala închidere a prăvăliilor,­­ fără somaţia legală, fixarea pe preţuri,­­ în mod nechibzuit şi alte măsuri dra­conice. Zice că azi comercianţii­ uniţi nu vor mai tolera o clipă această stare de lu­cruri. Ei rădică azi un protest şi dacă glasul lor nu va fi ascultat, vor răs­punde prin greva generală. Aplauzele unanime ale asistenţei, do­vedesc­ că cele spuse răspund asenti­mentului general. La urmă se votează o moţiune ener­gică de protestare şi se expediază ime­diat telegrame d-lor ministru de interne şi de comerţ prin care se cere institui­rea unei comisiuni de anchetare a acte­­lor d-lui Zosin. Comercianţii şi-a dat întâlnire pentru o nouă întrunire, ce se va ţine în cursul acestei săptămâni. • D. dr. Zosin, la rândul său, îşi con­tinua opera, şi pe ziua de azi a făurit două noi dispoziţii. • Se ştie, că ţaranii din comunele ve­­cine, neavând mori la Îndemână, vin în Iaşi sâ-şi macine porumbul necesar pen­tru hrana lor. Ei plătesc în bani mădi­­uişul,­ în dorinţa de a-şi păstra făina pentru hrană. Acum d. dr. Zosin, a dat o dispoziţie după care ordonă, ca morării să nu mai primească vama în bani d­­in făină, pe care s-o predeie serviciului de aprovi­zionare a d-lui Carpus cu 80 bani chi­­logramuL adică pe un preţ inferior, ce­lui din piaţă. Ţăranii refuză plata In făină, iar mo­rarii sânt hotărâţi a declara greva, în caz când preşedintele comisiei interimare îşi menţine ordinul. In piaţa halei, d. dr. Zosin a produs oin mare vâlvă. Există în această piaţă o gheretă peti­tre verdeţuri, foarte frumoasă, rădicată în timpul războiului, când banul avea o valoare mai reală,, şi materialul şi munca mai accesibilă. Eri d. dr. Zosin adună pe toţi marii şi micii neg­ustorii de verdeţuri, şi li dădu ordinul, de a-şi face gherete, în­tocmai după sistemul celei relevate mai sus, alt­­fel îi va scoate din hală. In zadar, însuşi proprietarul acelei gherete, a încercat să explice preşedin­telui comisiei interimare, că grereta aceia a costat 6000 lei în alte vremuri, şi d­e azî ar trebui să coste cel puţin 10.009 Iei, ceia ce imposibilitate pentru precu­­peţî. D. dr. Zosin şi-a menţinut ordinul,­ dar chestia nu e terminată. Ministerul de Industrie şi Comerţ a făcut cunoscut Camerelor de Comerţ din întreaga ţară, decizia Ministerială d­in 4 Februarie 1990, prohibind la im­port pudra, crema de toaletă, cosmeti­­curile pomadele şi baliantine, ca articole de lux şi în consecinţă Cernerile de Co­merţ nu vor mai elibera avize de im* p«f* ftntrf atente articole.

Next