Opinia, martie 1920 (Anul 16, nr. 3852-3877)

1920-03-31 / nr. 3877

administrați laşi. — Gt«.. Hirs#5€u 1? T *$i, a r o w m aoo -25 bani numărul 2IAR POLITIC COTIDIAN, MlERCuftlSl MARTIE 1920 A NUNCID RT Se primesc la AGENȚIA“DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — Str. Gh. Mfirzescu Ti Concesionară exclusivă a publicităţi Un nuwap vee|ția I Dizolvarea parlamentului Un act de demnitate politică Dizolvarea s’a produs. Ea a cons­tituit o consecinţă ineluctabilă a mo­duli cum a fost concediat guvernul Yaida-Voevod. Toate bunele intenţii şi toate dorinţele de pe lume n'au putut evita eseu ca era fetal: deza­corda! între majoritatea parlamen­tu­lui și nou­î guvern, ▲st fel dar țara va f chemată din «ou sS și spuîe cuvîntul, și, după asigurările d Inn general Averesen, sa poate sprra că fa fitul se va pe­tre«« îi cea mai desăvârșită libertate. * Dîzolvarra s'apro^ua și era fetal să te produci de îndată ce s’a cu­noscut ternii de­claraţia nei d lui Iuliu Maniu. Ardelenii, prin glasul pre­şedintelui partidului naţional, nu s au angajat de­cit la un" concurs limi­tat. Ura dar logic ca guvernul să ceară decretul se dizolvare, întru cit nu putea conta pe o majoritate si­gură. Dar ardelenii nu s’au mulţumit Bunuri cu atît. Ei, prin de Mauiu, au protestat în potnva felului cum s’a procedat în curau! ultimei schimbări de guvern. Ceva mai mult Concomitent cu declara i» d lui Maniu s’a produs «a alt fapt important. Deși parlamentul era degchis*, fos­tul prim ministru Vaida Toevod n'a vauit la Cameră să facă un expozeu al celor petreaute la consiliul g sprein, el s’a dus Ia clubul ardelenesc, unde a făcut expozeul. Tom vedea imediat mai la vale cena^ciutele politice ale atitudine! ardelenil­or. Ceea ce nu se poate tă­gădui însă este că gestul lor însamnă un act de adîncă demnitate politica, cu atît mai expresivă cu cît vine 4« la un partid care are în tradiţia ca sentimental dinastic. Nu era posibil într’adevăr, pentru nişte oameni occidentali, să nu pri­­▼eateă cu surprindere şi ca mihnire precederii de concediere de guverne, cum nu se întrebuinţează, vorba d lui Iuliu Maria, nici faţă de slugi. Şi aceasta cu atît mai mult­, cu cît un prim ministru era concediat pe cînd se afla la străinătate şi în toiul unei rednice activităţi externe, menită a reiseni multei® greşeli ale gaver­­■efer anterioare. Protestarea ardelenilor are­ acest caracter definit : un act de adîacă demnitate politiâ. Consecinţele ? Ele vor fi în prin­cipal în dar­na interesului general fi vor contribui la menţinerea for­ase! haotice de ară­zi. Ti­terul parlament­­­ar­ care ar fi modificân­î« c© sa vor aduce refor­­mdi electora!«, pe cale de decret leg® va cuprind® cn mare număr de aleşi de ai Ardealului, care du toate probab­tă ţi­e tot partidului naţional vor aparţine, şi care iariş probabil vor menţine starea de re­zer­­vă feţă de guvern man­festată astăzi Ast­fel dar o parte din forţe, po­trivnice închegirei guvernaiaentale, deci risipire de forţ­e. Şi toate aceste pentru că lipseşte arsura. Şi lipseşte măsură mei­eu seamă la fa­torii care sunt chemaţi a-l a­­juta pe Suveran în justa apreciare a realitiţlor Departe de noi gîndul că dizolva­tul parlament ar fi fost în stare de a produce ceva. Da acord cu toţii a eşi care vedeau­ în unele acte ale foş­­tilor miniştri o primejduire a ordine!» Bar aparenţele constituţionale ar fi trefenit salvate fără de ca e salvare realităţile const tuţionale sunt p i m*jduite. Se putea găsi un mii­oc - fie char, şi al prorogări­i—pentru ca d. V«i'la Voevod­­ă fa* în ţară câid se va produie criza. 8* putea evita întîmpîarea fără de p­r edent a detaiifrei unui prim-ministru pe ifti »® mă th «frMiâţat® t» importantă și s’ar fi evitat multe neajunsuri, din care unele încep să se vadă iar altele se vor vedea mai tîrziu. Din nenorocire unii factori au pierdut măsura. In special d B­ă­­teaua regele din culise—începe să nu mai ţie cont de cît de resenti­mente şi rancune. După cum resentimentul contra ac­­tualului prim ministru i’a făcut ca să afirme la Brfila că generalul A­­verescu este un t­ădator care merita cercetarea unui curţi marţial®, tot ast­fel resentimentul contra ţărăniş­ti­lor­­ a făcut să grăbească o solu­ţie care atinge grav practicele con­stituţionale şi drepturile parlamen­tului. Primul fapt nepermis pentru un om politic ca spirit de prevedere a avut drept urmare pr­p­abila i­­po­stază a d­lui Brăteanu de a fi ne­voit să-l susţie pe trădător. Al doi­lea fapt are con­seci­nţi mai gene­rale. El contribu­ie la menţinerea u­­nei dazarmonii politice şi provoacă critici în potriva unui factor care ar fi trebuit să rămîie în afară şi mai presus de critici. Ri­zuitat nemulţumitor — sau cel mult satisfăcător pentru cei ce vo­­iesc să pescuiască 1« apă tur­be­re­i OPINIA Literva Ziarele constată că aplauze unanime au acoperit cetirea decretului de dizol­vare. Ele nu spun însă dacă se jucase o dramă sau o comedie. Singur d. larga crede a şti că s’a jucat o farsă sinistră.­ ­ „Neamul Românesc“ de astă­zi ves­teşte că a început era de ex­ lex. După cât ştim niminea în ţara ro­mânească nu-şi aduce aminte de era domniei legilor.­­ Numărul parlamentarilor din Iaşi va fi redus. Aceasta tocmai când boala de deputăţie şi senatorie a luat proporţii fantastice în cea de a doua capitală. I * Mimetism parazitar, a spus d. Bor­tea vorbind despre cele ce se petrec în viaţa noastră politică de astâ­zi. Credea d. Bor­cea că spune ceva nou şi nu ştia că acest lucru e tot atât de adevărat în domeniul politic de la noi ca şi în domeniul ştiinţific.BLAHZY »«SEMNĂRI Motival Dizolvării ! Guvernul s’a lipsit repede de Parla­mentul inoportun care nu-î putea să-i ofere decât un sprijin nesigur. Dizolva­rea s’a făcut cu un dispreţ absolut faţă de­­reprezentanţa poporului“. Dar r­d. general Averescu a ţinut să motiveze dizolvarea şi a învinuit Camera depu­taţilor că se ocupă cu atacuri personale şi discuţiuni infructuoase. De unde această învinuire ?­­Pentru că d-nii Mihalache şi dr. Lupu au cri­ticat din capul locului declaraţia-program a guvernului şi au făcut câteva aluziuni ironice la adresa moravurilor noastre politice. Dacă s’ar fi depus In Parlamentul legi de necesitate superioară, a căror Înfăptuire, ar fi zădărnicit o reprezin­­tanpi naţiune!, motivul d-lui general ar fi putut justifica dizolvarea. Dar pentru limbajul critic al unor deputaţi, pentru o atitudine de opoziţie a unei minorităţi parlamentare, nu se poate dizolva pe motivul invocat de primul ministru. Asemenea argumente dovedesc ei la spiritul actualilor conducători s’a încui­bat concepţiunea unui Parlament-păpuşă, care să asculte­, să nu cricnească şi si voteze. Noi ştiam că în­ vremurile de astăzi disciplina oarbă s® mai menţine numai în domeniul militar. Dar d. ge­neral... Motivul dizolvărei trebuia să fie altul şi anume : ilegalitatea Parlamentului. D. general si abţinut de la alegeri, fiind­că se făceau prin arbitrar. Apoi a dus campanie de opoziţie pentru dizolvarea .Pirlawiitetel .pelegiui VVal­te gater. ♦ d. general nici nu putea să încerce colla­­borarea cu acest Parlament, ci trebuia să-l dizolve imediat şi pe motiv de ile­galitate. Ar fi fost mai logic şi mai moral. Motivul »atacurilor personale“ şi »dis­cuţiilor infructuoase“ are stofa unire­ sacre«, cu liberalii; o unire între un „trădător“ cu un partid al­­Răspunde­rilor“. Dar în fine, ţara va spune ultimul cuvânt prin alegeri. Până atunci vom strănuta după ordinile decretelor-legi, vom admira reînvierea sistemului liberal de guvernământ şi vom constata cum printriun ukaz se modifică legea electo­rală în părţile ei esenţiale, pentru a se putea căpăta un Parlament mai disci­plinat ! RENOVATUS — QBmss constructivă — iR contestabil acţiuni salutara Din noianul de făgăduinţi, făcute ţării la întrunirea de la Liga Poporului din Capitală unde au luat cuvîntul d-nii miniştri general Averescu, C. Argeto­­ianu şi P. Negulescu, precum şi din o circulară a noului ministru de interne, se desprind două intenţii care, de ar fi să se transforme in fapte, ar constitui de­sigur opera din cele mai salutare pentru România de astă­zi. Prima, priveşte măsura de,garantare a libertăţii individuale. ■ Secunda, se rapo­artă la măsura de reconstruire a căilor de comunicaţiune. * .Desigur cl generalul Averes­cu n’ar avea nevoe de nici o alta operă pentru a fi pe veci imortalizat decit acea a asigura­re! reale a lipertlftt individuale In țara romineasci. Or cît am dori din suflet ca dispoziţia preconizată de dnsa să ia fiinţă reala, nu ne putem ascunde Insă scepticismul, dată fiind starea spiritelor de la noi. Nu este uşor lucru ca într'o ţară In care ori­ce deţinător al unei cît de­ mici părticele de putere în stat înţelege in pri­mul loc să abuzeze de această putere; unde spiritul abuziv şi de sati­u este adânc infiltrat; unde respectul de Notariate in­dividuală nici nu poate fi con­ceput, necum garantat, unde mai cu seamă. In urma şi în timpul războiului abuzul de autoritate şi nesocotirea liber­tăţii individuale au fost sancţio­nate în dogme de guvern şi acoperite de organele judecă­toreşti care se puseseră în slujba puterei executive; nu este uşor c în asemenea con­ VIAŢA POLITICĂ diţinui sa reintronezi garanţia despre care vorbeşte circulara d-lui general Averescu. • Cu toate acestea, iniţiativa actualului ministru de interne trebueşte salutată ca un feri­cit început de reacţionare îm­potriva ticăloşiilor de până a­­cum. Să sperăm că d-sa va persista în buna cale apucată şi ci ast­fel va contribui ca în­cetul cu încetul această mare garanţie a civilizaţiunei şi pro­gresului, care se ch­iamă liber­tate individuală, să fie stabi­lită şi îu ţara românească. A doua măsură priveşte una din form­ele cu adevărat ale reînvierei avuţiei naţionale. Este vorba de reconstruirea căilor de comunicaţie şi în special a şoselelor. Mai mult de­cât ori­când s’a făcut astăzi dovada cât de mult progresul unei ţări depinde de starea căilor de comunicaţiune. Nu vorbim aicea de partea referitoare la căile ferate, ci ne ocupăm numai de chestiunea şoselelor. Tocmai acum când prin dificultăţile­­de transport pe căile ferate, transpor­turile pe şosele au devenit mult mai active, tocmai acum aceste şosele au ajuns în stare absolut impracticabilă, aşa încât tirgurile şi tîrguşoarele sunt cu desâăîrşire izolate. O măsură care ar aduce o amelio­rare a actualei stări de lucruri ar constitui o adevărată bine­facere pen­tru ţară. Hotărîrea guvernului deci­de a-şi îndrepta atenţiunea în această direcţie este bine-venită și depășește multe alte preocupări de meschinărie politică sau de politică meschină. INFORM­ATIU­NI­ SC Du­pă informaţiunile preci­se din imediatul anturaj al ce­­lor ce pregătesc reforma elec­torală, rezultă că Iaşului nu-i vor trem­ea decit 4 locuri la Cameră şi 2 la Senat. Pentru a arăta că chestiu­nea di­zolv­ăr­ii Parlamentului era mai de mult tranşată şi că formula intervenţiei d-luî Brătianu este greşită, vom spune că d. Matei B. Cantacuzino posedă încă de 6 zile o scrisoare a d-lui general Averescu prin care era invitat să nu mai ezite în a primi departamentul jus­tiţiei de­oarece decretul de dizolvare este acordat. Se ştie că d. Matei Cantacuzino era un hotărât partizan al dizolvărei. „­ Prietenii şi admiratorii statornici din Iaşi ai profesorului N. Iorga sunt convocaţi la o consfătuire intimă de constituire în vederea conlucrări cu „Federaţia democratică naţional-socială“ La această consfătuire pot lua parte cei ce au aderat la „ Uniunea Democra­ţiei Naţionale” înfăptuită in Iaşi în 1918. După alegerea comitetului se va pro­cedă la întrunirea tuturor partidelor fe­derate pentru constituirea federaţiei la­­şi. fa­­pare­tî an organ a! federaţiei, Să întrebăm: "pe d. preşedinte al co­misiei interimare puţinul timp cât mai are a vorbi în această calitate dacă ştie că măsura d-sale ilegală şi abu­zivă, de a nu se acorda, zahăr de cât pe baza chitanţelor ‘de plată impozitu­­lui, n’a fost respectată decât faţă -de ’unele'persoane. Mai întrebăm dacă ştie că s’at­ a­­cor­dat bonuri intre 5 și 10 tegi. iar unor persoarte li s'a dat zahărul­ fără Mei un bon.­­ D. Matei Cantacuzino nu va putea prelua departamentul Justiţiei decât Mier­curi, de­oare­ce Mărfi pledează într’un proces la Casație. D. Cantacuzino va depune deci Mier­curi jurământul. * Adunarea dela Creditul Ur­ban.— Eri la o z­i după prînz a avut loc adunarea generală a secietarilor creditului fonetar urban din localitate. Prezidează d. Mu­sner. Se aprobă bilanţul şi se hotăreşte des­cărcarea gestiune. Luând cuvântul la budgete d. Gh. Bo­tez, distinsul director­­al instituţiunei a­­rată că oate instittfţiile au a se resemţi de greutăţile aduse de marele războia. Scumpirea vieţii va mai continua căci, nu belşugul de numerar este mica cauză. Ori­cât ar dispare Influenţarea mone­tară, scumpirea vieţii va continua. Aceasta, din multiple cauze, Intre care avem : micşorarea producţiei prime, ur­carea excesivă a preţului ramicer unită cu scăderea orelor de muncă, lipsa de mijloace suficiente de transport, depre­­darea valutei, dorinţele de înbogăţire de azi pe mâine, ducând la o speculă neîn­frânată şi alte multe. Din toate aceste rezultă cât de va­riate sunt măsurile de luat şl de câtă muncă cinstitâ, capabilă şl Incordată este nevoe spre a ne îndruma spre « viaţă normală. Exposeu­l d-luî Iteteg' a fost acoperit de aplauze. Şl în legătură cu această stare, adu­narea aprobă ca şi escedentul pe 1919 In suma de 111.921,28 lei, să fie desti­nat tot pentru ajutorul de scumpete. Se votează budgetul şi se realeg pe d-nii Vrabie şi Conta în consiliul de ad­ministraţie. Ior întrunirea avocaţilor ce urma sa aibă loc ori a fost gmîaată p©n tru o dată interioară.. ŞSf a fost la ordina, P­D, Eugen Petit, prefect de poliţie a lansat ur­me­ătorul apel la ordine, care, nu ne îndoim va avea răsunetul cuvenit în publicul ieşan: „Reaminteşte tuturora că art . 5 din Constituţie nu permite întruni­rile şi cuvâ­ntările în joc deschis. „Cetăţenii sunt deci invitaţii să­, î­i ţie toate­ discursurile, să spue tot că au de spus, în sălcie pe care Ie au la dispoziţie şi und­e se adusă pen­tru acest 330p. „Cuvântările sub cerul lib­r, a­­tunci când nu sunt urmarea fo e as­ă a entuziasmului patriotic comun tu­turor Românilor, constitue manif?» ţâri politice cu caracter provocat,o­­ faţă de cei ce au alte păreri şi duc în mod inevitabil la scandaluri şi dezordine. „Libertatea de a gândi care es­e a tuturora, are drept limită, respec­tul convingerilor­­fie­câruia. „De aceea fecem apel la înţelep­ciunea concetăţenilor noştri ca după întrunirile politice sâ­nt improsfis în ordine, abţinîndu-Se de la ori­ce­ manifestări zgomotoase şi provocă­­toare. „Fiind hotărîţi a ne ind^plini da­toria spre a împedica dezordinea, facem direct răspunzători de urmă­­rire întrebuinţărei forţei publice, pe acei care nu vor ţine seamă de pre­zentul apei îndemnînd mulţimea i& pericu!0"*de ag t.ţmni de stradă“. « Adunarea Camerei de Co­merţ.—Eri la orde 3 după prânz mem­ -­brii Camerei de Comerţ s‘au întrunit ii adunare generală, sub preşedinţia d-lui N. V. Ştefăniu preşedintele Camerei. D. Ştefăniu arată că în şedinţa de azi adunarea se va ocupa de budget r­ă­­mânând ca programul de activitate sa fie dezbătut în viitoarea adunare. După propunerea d-lui Ştefăniu se co­n­troduc in budget o sumă de îmbunătă­ţiri. Astfel pe lângă subvenţionarea şcoa­­lei elementare de comerţ, se hotăreşt înfiinţarea unui internat la această şcoa­lă, din care ies elementele ce se devo­tează comerţului şi industriei. Pentru a­ se da o mai mare extenziune activităţei Camerei se decide a se în­fiinţa o secţiune la Tg. Frumos şi sa se numească membri corespondenţi In toate târguşoarele. Făcând un act de dreptate şi bazat pe faptul că­ scumpe­tea vieţii continuă te sporesc lefile funcţionarilor. Budgetul, care se cifrează cu 120.000 lei, se votează în întregime. n. D. Ne­­orga şi sânzatoarea.- -»Neamul Românesc“ sună din trâmbiţi democraţiei grav ameninţată. Ziarul îşi încheie diatriba cu cuvintele : „Ţara întreagă datoreşte un răspuns ; ar fi cea din urmă din lume dacă n’ar tresări la insulta care se face libertăţi­­­lor const tuţionale. „La lucru pentru revanşa regalităţ­i Era ex-lex a început“.­­ Iar într’un interview acordat ziarului „Dacia* d. N. Iorga vorbind despre d­i­zolvarea spune : *. »Ceia ce s a făcut este pentru mine o crimă de Stat. »Voiu vedea pe regele Ferdinand,— căruia am conştiinţa că i-am servit m­i mult decât orice om politic din Român­a —în clipa când această crimă va îi is­păşită de miniştrii cari au făptuit-o: „Vom fi siliţi a cere schimbări con­s­tituţionale care să împiedece asemenea acte. »Este cel mai bun serviciu care se poate face Dinastiei, scăpând-o de u­r­­­m­a ocultă a camarilei şi a intriganţilor“. V. In urma unei telegrame din parte­a poliţiei din Galaţi, cada­vrul sergentul I Ion Perju a fost desgropat, pentru a re­constata exact calibrul glontelui de care regretatul sergent a fost lovit. Poliţia de Galaţi, crede a fi arestat pe unul dintre asasini, in posesiunea că­ruia s‘a găsit un revolver de care lip­seşte un glonte. §. D. Matei Cantacuzino a pl­e­cat­eri dimineaţă la Bucureşti. Sub prezidenţia d-lui Negu­­lescu, are loc azi la Bucureşti o Consfătuire a tuturor inspe doril­r faolari. 38. In noaptea de 27 a îuneî, preti­sul sublocotenent Alin Constantinesc , fiind adus sub e­corta de la Bălţi, şi internat pro­vi­zor la otelul Mitropolia sănt din etajul al doilea, făcându-se ne­văzut Astăzi, el a fost găsit de agen|fa di­­furanță și depus la penitenciar

Next