Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)

1920-05-30 / nr. 3923

âH&& ***** LVi-le* 4lcu wia w» * iBONAiyr m m i 1­­ 'Lii ȘASE LU1P ^ , 40 . ^ 1.120 „ ‘ ,l £A ,­âE«8â IE 4/^ ^.. v otK ’No ao© «1 I§ tai amiral ta» .P«ILI TIC COTI O I A», w 4 30M*i 1920 a N O K 0 I HI ie »rBMMe ia aQENȚIA DE PUBLICITATE i. brAnisteano — Str. Gh. Milrzascu ty —. CoBcnaioaaîă exclusivă a publicităței Um nnma» veeMsn fl­u,©® . •? Alegători! Evrei si alegerile pentru Senat­ ­■ EI VOR VOTA LISTA „PLUGUL“ în ci­­eia­da 30 si 31 Mai alagă­­torii isssni vor proceda la alegerea a trai casatori. Pentru aceste trei locuri se pre­­zinta: d-nii Alexandru A. Badareu, foat ministru, fost deputat senator fi primar de Ilasi. Gheorghe Las- Ctr, fost primar Venator, deputat l« Iaşi, fost secretar general de mi­nister şi Ioan C. Vârlănescu, pro­­test, fost inspector şcolar, având „ semn destinctiv ÎRPlugul“. .. Obiceiul voieşte să se spuie ale­gătorilor ce anume Îndreptăţeşte pe candidaţi să ceara voturile şi la ce aa obligă sa facă, în cazul cînd vor fi aleşi. It ea priveşte trecutul candida­ţilor „ Plugului“ este desigur prea cu­noscut a­egătorilor evrei de la Se­nat din Iaşi. El însamnă luptă cons­tantă pentru răpunerea marilor ne­dreptăţi ce li sa făcut atâta amar de vreme. Convinşi că este în interesul ţarei de a recunoaşte cu fii, elemente atît de utile; că este şi o mare primej­die şi o mare nedreptate de a socoti o atît de numeroasă populaţie băşti­naşă­­a streină, candidaţii „Plugului“ au pornit lupta pentru emanciparea ovreilor. Eu trebuie să se reamintească ce a însemnat aceasta luptă, că ea a fost an martirolog şi pentru ei si in special pentru omul care stă in fruntea listei. Cea mai canibalică luptă, ce a cu­­noscut vr'odata aceasta țară, a fost lupta a mai tuturor partidelor poli­tice în potriva jidovitului de Bada­ren. In potriva lui Badareu vîndutu- Ui jidanilor. Că dreptatea a fost cu el au do­­vedit'o ulterior faptele. Actele, pen­tru care a fost tratat de trădător de fteam, au fost apoi recunoscute ca o necesitate de cumințoare patriotică. Nu putem bănui însă un singur saomț'B?, că alegătorii evrei pentru Senat, alegătorii conştienţi de va­­lo&rea votului lor şi oamenii care au trăit suferinţele ce le a mdurst pen­tru si, ar putea să uite ceea ce a facut, ceea eu este pentru evrei, A» lexandru Badareu şi ceilalţi doi -r*ie_ toni »i seide pe l­ata ţi’/ogul* actele aee&tor ^ vreduio; bărbaţi din trecut constit^e cea mai bună garanţie a Vor ,face Pentru evrei dacă Tor fi trimişi în parlamentul ţârei. Ii vor susţine desăvîrşirea cum­­«parei, ca înaintea instanţelor şi au* într* cîit Sâ nu fie DICI 0 deosebi^ mtn cetăţeni din cauza origine-; s»an a religi­ow, după cum «vrer­ ni A dre­găClil’° tQ toate âfr t*t e dregătonale cu care au fost •ărtmați în sta­t. Vor 0st în' • «gală împărțiri..- t lupta Peatru dr,P‘iri1« de «.tMMi BS 'ieHotlt m. ss î f* Ia s pună un egalat egjferarea *»p­e 4«r â:..0tr în -4 ( *1*ibik ^»lo "na țj, in‘. I r* ■»» actelor din i I I MfVMlmWor îeeu~‘ to r . i „Plugul“, lista No. 7, lista uitima , la rînd , să voteze pentru oamenii f vrednicii care au fost de fapt pre- I motorii emancipării evre lor în a­­­­ceastă ţară. I I Un refuz de a i vota ar fi o do­vadă de o lipsă de recunoştiinţă jat't . de uimitoare, în cît nouă, celera de ‘ . la „Opinia“, care pururea şi or-cînd I am luptat în potriva nedreptăţilor ce se făcea populaţiei evreieşti, ne este cu neputinţă să bănuim că aşa ceva ar fi cu putinţă. Siguri că votul alegătorilor evrei pentru Senat va merge pentru d­oii AL­­AI BADARBU, GHEORGHE LASCAR şi IOAN C. VARLA­­ NESCU, „Opinia” le spune: Qăt^vs $19'« S’a dat, tn aceste alegeri, o lupţi te­ribilă contra sfeşnicului. Nu-l dat de mirare că anii l-au mân­cat lumânarea. Un agent liberal era cât pe ce si mănânce trănteală. Ţăranii susţineau că a fost prea mi­tocan. * Ciocanele au funcţionat cu furie Ieri la căte­va secţiuni de vot. De acela era un zgomot infernal. D. Matei B. Cantacuzino a făcut totul cu putință ca alegătorii să nu vote­ze cu dulmul. • # — „Alegători evrei faceţi-vi dt­­toria“| OPINIA ' BLÂNZI ÎNSEMNĂRI Primejdiile Închipuite Constatând faptuî că armatele sovie­telor ruseşti au pornit la contr*-*tfib, reușind a impinge înapoi trupele iiva­­zianei poloneze^ un stat local ,se srsds stăpânul adevărului, afirmând că do­­vada de energii a Rasial rsvolajionars este în acelaş timp şi o dovadă dtifra primejdia ci ni ameninţă pe noi de din­colo de Nistr­u. Un asemenea fel de a Înţelege eve­nimentele este­­ după părerea noastră O M,.per,n.i , «„.&! îi- j «' lucrurilor. Şi nu e greu a vede» i că o anumită categoria de oameni risi- ! P*;te falsutlţi şi se întrece ! In dibăcii I •pedale d* * menține un sistem de! w Â.Tc,'7"Vrl* ‘A*£ io^ lacbS, .prlnujdli- i ! ..li'-'l'n ?t,*i .Priwjdl.* a Ml.tr.lii j i ».id»1“* prn* ioAi* «el*t*lf» prl- I S, id a ca,e-- n *' existat; și este o inW'.irea * •f,tcrnului de înfricoşare \ intrebuințat prin speeniaren Tisti* eu j fnntaeiste preparative de război nngu- ) # *ternB^ *otiv .de­senul eu | «nîaif ^ * 8 CBlbaruIui de gândaci na-CUir#tă mer#u 1* si­*t» It I gheseftcrl cu prețul HnlsteL maltu mirti \ f «cestai nenorocit popor c^re i I J too înflorite de mult brăvălit n^ t «Itarui jertfe/«r răutatej omeneşti. * 4 r,j‘ n°?ar ^«tiunea adijininlui război t SBVFSSt ' !risti la iăevire dtr: Tfîta - poat­ede 8ÎnjPl*. Șleahta imperia- , listă a noului stat polonez a pornit Ia aventuri cu gândul îmbogăţire! prin sân­îâni??? organizat In grabă forţele dând o legitimă contra-Jevjturâ vinova­tul și brutslalof agresor. Atât e t*t Kssw sa apără. Ea na atacat pe nimeni, nu urmărește­­frw «evai-§ -3.u De am«intă pe noi cu del o primejdie; ba chiar au \numai că iu ne-a amenin{at atâta vreme, dar ce a prepus in repetate rânduri o pace de- * ocratică pe care ^ensraiul Duih 'u Avo­­ u ft'tTFt0!aatU 3 oferit'® în dar străn­­foiţei foarte favorabilă unor câştiguri M J CU 3JUt0ru Areutăţilor «şi al ţiga­ni [ei noastre exclusive. r'! 'Sbue să avem cinstea 'şi bravur, ' & W. Cetăţenii alegători la So­net sunt vestiţi autorităţile poliţieneşti sunt obligate să le elibereze cărţile d de alegători până mâine Sâmbătă ora 6 d. a. Oricare cetăţean asta respins la vre­una din secţiile poliţie­neşti pe motiv că nu mai este timp să i se elibereze cartea de alegător, să se prezinte la redacţia ziarului nostru, de unde se va face imediat inter­venţia necesară ca cetăţeanul să nu fie frustat de dreptul de vot. Din primele rezultate sosite re­zultă limpede că naţionaliştii au încer­cat o gravă înfrângere. Ca d. Cuza s’a sfârşit la Iaşi. 3§­ Gheşeftul societăţii liberale „Delta Dunărei“, care însemna aca­pararea pe timp de 20 ani a pescu­itului în Dunăre şi marea Neagră a fost zădărnicit. Consiliul de avocaţi ai statului şi-a dat avizul pentru anularea con­cesiunei ca nefiind încheiată con­form legii şi ca păgubitoare pentru stat $$. Devizul întocmit de serviciul comunal de arhitectură pentru­­repa­­rarea localurilor de şcoli şi bisericii se cifrează cu 2 şi jumătate mili­­oane. „ Atragem­­atenţiunea adminis­tratei comunale oft In str. Guza- Todă, în curtea localului Tanasach), se află de curînd construit un grajd de lemn, acopert cu fin, şi aşezat chiar lîn­d gateriile gradinei de vară, lipit de un înalt gard de i­fnduri. P« lingă peri­clitarea sănătatei grajdul In chestiunii îrti «institui un grav psrîjji de incendiu. Este l«e a se lua grabnic# nsăsuri, ^ D. Miel­eseu subdirector la re­­­­giunea ceferistă, a pie­at aseară la ! București, chemat I n interes de ser- I * | I || Direcţiunea Tramvaelor Elec­trice aduce la cunoştiinţâ, ei cu în­ţepare de :la 20 Mai lflO, ori­ce cursă de tramvai va costa 10 bani. jg Duminică 30 Mai earele 11 a. m* (n localul aceslei prefssionale „Reani­­anes Fstsaellor tomb­e* str. Negraţi No. 1, avlnd loc lolemnlistea dssvălirei has­falul foastei Preşediste a R. F. R. din Is.și Kis na Oh. MIrzssen. Comitetul in­vită pe foste d-nele fosste coleboratoare care din eroare n’au primit Invitaţii spe­ciale, cem şi pe toate D-nele foaste ma­estre’ şi profesoare ale feoalei,' şi pe toate foasteie ek’­ve ale şcoalei, să asiste la această pioasă ceremonie. iggl Lg depozitul pescăriilor statului c. «dus lo.oou chilograme peşte sărat, , xtHtn­­ populaţia oraşului cât şi pen­ta L.'to­ _____________ Cei de la Senat ii vor face pe plac şi nu-l vor vota cu taiumul. ak Sownăașa spunem că, la diversele încurcături ale chestiei bolşevice, nu Rusia a fost de cele mai multe ori, vinovată. Și trebue să pricepem din capul locuia­ că aspec­tul războiului ruso-polon ne afirmă iarăşi puternica necesitate a intrărei în trata­tive de pace cu Rusia. Manevra cu „primejdiile" nu va mai putea întări un regim de furt,­­ batjocură şi crimă, regim care a murit în conş­tiinţele nobile ale maselor din ce în ce mai mult emancipate. La uneltirile drăceşti ale oligarhiei, po­porul are un singur răspuns: :Pacea­­ Renovatus pentru alegerile de senat, in circum ŞTIA IAŞI, AU FOST DEPUS CANDIDATURILE ALEXANDRU A. BADAREU FOST MINISTRU, FOST DEPUTAT, SENATOR Şi PRIMAR Al IAŞULUI GHEORGHE USCAU FOST PRIMAR, DEPUTAT Şi SENATOR D£ IAŞI, FOST SECRETAR GENERAL AL MINISTERULUI DE INSTRUCŢIE IOAN C. CARUHESCU INSTITUTOR, FOST INSPECTOR ȘCOLAR Seimul distinctiv adoptat este „PLUGUL“ lista „PLUGUL“! a scumpitei «norme _ î,."i“MZ4 'terislului tipogra­fi *,",,**, ÎSL 1 lucrului, cu In­­fic şl • pieţe ziarul nostru caper« be Lm so bani numă­­se va vinde su celelalte ziara ru», ca şi toate vntul va fi da d n ţar®, ăbonamv ,|­B# 6 luni ISO lefi; p© an, 80 le­i şl 40 iei p® 3 luni. WOr per« Când împrejurările »urniţi a mite, vom fi foarte me. Nrmale reveni la condițiuni­eu __ Concesionarea serviciu­lui barometric term* nT*?.?a*,a iar® 50 trans­forma intr’o murdari afacere — Fals in acte. — Comuna pradată, cetățenii fruitaţi. — dftLSSfmi ap,elja sP'iritul n°stru de imparţialitate si 'dreptate si s’a ce­r3An.reg istrare.* Mttpt apărută în nu­mărul de aseară din \t Opinia", notiță tinț^rS ce^or^ au desigur cunos­,.£m făcut acest lucru cu expresa con­­difie că vom cerceta actele referitoare la condițiile concesionarei serviciului barometric al comunei, chestiuni, care ^/hainP^r Unor Z^art de a ataca fosta administrație comunală. *,in!HmCerfetat acel dosar' Rezultatul: suntem in prezenta unei murdare afa­ceri în care s au comis până și falsuri 91 nn».? avutul comunal a fost pradat iar banal titajenilor frustat. Ne explicăm :* Oferta concesionarului pre- J®d#. ® de 20 tel de saca. mu?! îl»«* .a fost admis d® «o­­m­isia interimară, există In cier-ZÜLgÜS •ul0"t,,iC0r0- CU toate acestea, tn ultimul momant se modifies prvtl'i fl se urci la 25 lâl de saca. Ce înseamnă acest S lei de saca? Prin sistamul da regie practicat pini acum de comună, se scoteau pe an pănl ia 14.000 sacale. Daci concesionarul n’ar scoate decit tot atăt, și cel 5 lei ar însemna pe an un plus de 70.000 lei. După toate calculele el va scoate până la 25.0O0 sa­cale și plusul va fi de 125.000 lei.• Motivul falsului. Cei care l-au făcut susțin că s’a admis sporul de 5 lei pe motivul că concesionarul a oferit oomunei un beneficiu da 20.000 lei anual. Astfel dar s’a crezut de cuviinţă să se facă un act ilegal care, pe motiv că se va aduce comunei un venit de 20.000 lei pe an, sa spo­lieze populaţia cu cel puţin 100.000 ei anual. Cine a făcut modificarea în text ? Scrisoarea modificatoare este a d-lui Mavromati, avocatul comunei. Cine cunoaşte pe d-sa, ştie că acesta n’a putut lucra de­cit din ordin şi că nici o urmă de bănuială nu poate fi împotriva d sale. De­ altfel d sa a declarat că a primit ordin de la primarul d. dr. Zosin, ca să facă modificarea şi că d. dr. Zosin a is­călit după ce s’a făcut mod­ficarea. Rămîne acum ca d. dr. Zosin să explice cum a făcut, cu de la sine putere, această modificare în dauna cetăţenilor şi în folosul concesiona­rului. Am spus că avutul comunal a fost pradat. Dovada: întreg inventarul a­­cestui serviciu a fost trecut concesio­narului pe ridicula sumă de 3000 lei. Or, în acest inventar, intra între al­tele, un numeros material obţinut de serviciul străzilor prin d. Tancrea Constantinescu, din ,materialul rusesc. Erau acolo 40 hamuri ruseşti a căror valoare este astăzi de cel puţin 40.000 lei, care numai provizor fuseseră date acestui serviciu și erau menite apoi să fie redate serviciului străzilor. Că s’a făcut o afacere cu predarea acestui inventar, rezultă din faptul că, imediat ce s’a cunoscut demisia guvern­ului Vaida, s’a dat ordinul ca în aceiași zi la ora 11, inventarul să fie imediat predat concesionarului. * * Am spus de asemenea că şi cetăţeni sunt frustaţi. Faptul îl vom dovedi în numărul nostru de mâne. Examenele particulare — Noile Condiţiuni — Seziiunea examenelor particulare se­cundare din Iunie 1920 este prima se­­ziune de examene ce se fine după pres­­cripţiunele noului regulament pentru ob­ţinerea certificatelor de stat­ui către e­­lev­i particulari.* Durata seziunei e de la 9—27 Iunie. Ea se poate lasă amâna cu 7 zile, un caz când localul unde are a se ţine examenul este ocupat. Dar în acest in­terval, se vor ţine examen la instituţiu­­nile particulare, care au drept să ceară Comisiuni speciale. Profitorii străini de localitate, care în Februarie au examinat prin delegaţie, au acuma să exameneze personal. *** Examene integrale nu se admit sub nici un motiv. Ori­ce elev nu poate promova o clasă, de­cât dacă a fost supus celor două examinări regulamentare, cea parţială şi cea generală. De asemenea este cu totul oprit ca aceste două examene să se dea într'o singură seziune de acelaşi elev. Pentru cursul Comercial, elevii au a face dovadă complectă de practica Co­mercială. Examene de mai multe clase, vor pu­tea trece numai aioi elevii, care înde­plinesc condiţîunile ordinelor 32584 şi 41687 din 1923.­­ Luni, 31 Mai 1920, ora 6 seara are loc în Aula Universităţi Conferinţa D-lui inginer Mihail Strugariu, tratând despre : „Sonicitate“, în beneficiul So­­cietăţei Studenţilor Facultăţei de Ştiinţe din Iaşi. Intrarea jos 4 jei, sus 2 lei. jiglr Copiere, biblioriapte, registre, hâr­tie sugătoare, caete, plicuri oficiale şi comerciale se găsesc ca preţuri conve­nabile­­numai la Librăria Centrală str. Mârzescu 23 Iaşi.­­ Cu prilejul vizirii d-lui ministru Trancu la Chişinău, d­na a fost vizitat de o delegaţiune a coloniei armene care l-a rugat să-şi dea concursul său pen­tru Înfiinţarea unui liceu armenesc la­­ Chişinău. I D. Trancu a promis tot concursul.

Next